Raportul anual al Consiliului Fiscal

În anul 20256, datoria externă brută a României a crescut cu 12,3% față de anul anterior, la un nivel de circa 228,5 mld. euro la finele lunii decembrie. Ponderea acesteia în PIB s-a majorat cu 2,5 pp față de luna decembrie 2024, până la nivelul de 60,1%. În condițiile menținerii unor deficite gemene ridicate, această evoluție continuă traiectoria ascendentă din ultimii ani, ponderea datoriei externe în PIB majorându-se cu circa 12 pp față de anul 2022.

Din totalul datoriei externe la finalul anului 2025, 78,9% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie majorându-se în structură față de nivelul de 76,8% atins în 2024, pe fondul înregistrării unei creșteri de 15,3% (de la 156,4 mld. euro în 2024, la 180,3 mld. euro în 2025). Un ritm mai redus de creștere poate fi observat în cazul datoriei externe pe termen scurt, care s-a majorat în 2025 cu 1 mld. euro (+2,1%), ajungând la nivelul de 48,1 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a scăzut cu 2,1 pp, la 21,1%. Orientarea datoriei externe către scadențe mai lungi poate reprezenta un semnal pozitiv din perspectiva unei expuneri mai reduse la volatilitatea piețelor financiare. Totodată, rezervele internaționale ale băncii centrale (circa 77 mld. euro la finalul anului 2025, din care rezerve valutare de 61,6 mld. euro) acoperă de circa 1,6 ori datoria externă pe termen scurt și echivalentul a aproximativ 6 luni de importuri de bunuri și servicii.

Evoluția datoriei pe termen lung, în anul 2025, a fost determinată, în principal, de majorarea volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică (+14,4 mld. euro), a împrumuturilor administrației publice (+4,6 mld. euro), a volumului împrumuturilor contractate de alte sectoare (+3,2 mld. euro) și a volumului titlurilor de natura datoriei emise de societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (+1 mld. euro).

Datoria administrației publice a crescut cu circa 18,6 mld. euro la finalul lui 2025, față de anul precedent, în principal pe fondul creșterii volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică, cu scadența pe termen lung (+14,4 mld. euro), și al împrumuturilor administrației publice pe termen lung (+4,6 mld. euro). În consecință, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe a urcat de la 69,5% în 2024, la 71% în 2025. În condițiile în care ponderea aferentă datoriei externe a băncii centrale s-a diminuat în 2025, de la 2,9% la 1,8% din totalul datoriei externe, ponderea datoriei private externe s-a menținut relativ stabilă, la 27,2%, față de 27,6% în 2024.

Creditul neguvernamental7 a înregistrat în decembrie 2025 o scădere de 3,2% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile unui indice al prețurilor de consum de 9,7% (în termeni nominali, creditul neguvernamental a crescut cu 6,1%). Pe segmentul creditelor în lei acordate populației, în 2025, s-a înregistrat o creștere modestă în termeni reali de 0,5% (în termeni nominali, +10,2%). Creditele în valută acordate populației, exprimate în lei, au înregistrat, în aceeași perioadă, o scădere reală amplă, de 20,9%, corespunzând unei contracții nominale de 13,3%. Ponderea creditelor acordate prin programul „Prima Casă”/„Noua Casă” în totalul creditelor imobiliare a continuat să scadă8, ajungând la circa 16% în martie 2026, în comparație cu circa 45% în septembrie 2018. Creditele în lei

6 Conform datelor BNR, accesate în baza de date interactivă la 23 iulie 2026. 7 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 8 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, iunie 2026.

29