Raportul anual al Consiliului Fiscal

provocările asociate deficitelor gemene și necesitând continuarea eforturilor de consolidare bugetară pentru asigurarea stabilității macroeconomice. Cumulat cu deficitul de cont curent de 7,9% din PIB, presiunea combinată a celor două deficite asupra necesarului de finanțare și a sustenabilității externe rămâne una dintre cele mai ridicate din UE.

Analizând evoluția contului curent din perspectiva echilibrului economisire - investire, se observă că rata de economisire, ca pondere în PIB, a crescut cu 1,2 pp, de la 16,8% în 2024, la 18% în 2025, iar rata de investire s-a majorat cu 0,9 pp, de la 25% în 2024, la 25,9% în 2025. Întrucât creșterea ratei de economisire a depășit ușor creșterea ratei de investire, deficitul contului curent s-a diminuat de la 8,2% în 2024, la 7,9% din PIB în 2025.

Ameliorarea deficitului de cont curent ca procent în PIB a fost susținută de îmbunătățirea soldului bunurilor și serviciilor, al cărui deficit s-a redus de la 21,3 mld. euro în 2024, la 20 mld. euro în 2025. Această evoluție a fost determinată, pe de o parte, de reducerea deficitului balanței bunurilor cu 0,5 mld. euro (de la 33 mld. euro în 2024, la 32,5 mld. euro în 2025), iar, pe de altă parte, de majorarea soldului excedentar al balanței serviciilor cu 0,9 mld. euro (de la 11,7 mld. euro în 2024, la 12,6 mld. euro în 2025).

În direcția adâncirii deficitului de cont curent a acționat balanța veniturilor primare, al cărei deficit a crescut cu 1,7 mld. euro (de la 8,3 mld. euro în 2024, la 10 mld. euro în 2025), majorare determinată, în proporții apropiate, de accentuarea deficitului veniturilor din investiții străine directe și de cea a veniturilor din investiții de portofoliu. Balanța veniturilor secundare a rămas marginal excedentară, cu un sold de doar 0,1 mld. euro în 2025, în scădere față de 0,7 mld. euro în 2024, reducând semnificativ aportul său favorabil la soldul contului curent.

În privința finanțării deficitului de cont curent (de 29,9 mld. euro), aceasta s-a realizat, în cea mai mare parte, prin intermediul contului financiar al balanței de plăți (22,5 mld. euro în 2025, față de 19,9 mld. euro în 2024) și, într-o măsură mai redusă, prin aportul contului de capital (7,2 mld. euro, față de 5,2 mld. euro în 2024). În cadrul contului financiar, investițiile directe nete (sub formă de participații la capital, dar și instrumente de natura datoriei) au avut o valoare de circa 7,5 mld. euro, în comparație cu 4,7 mld. euro în 2024, valoarea acestora acoperind circa 25% din deficitul de cont curent. Componenta reprezentată de reinvestirea profiturilor s-a majorat la 4,1 mld. euro, față de 3 mld. euro în 2024. Ponderea investițiilor directe nete în contul financiar a crescut la 33,6%, față de 23,8% în 2024. Investițiile de portofoliu s-au majorat la 13,5 mld. euro în 2025, față de 12,4 mld. euro în 2024, iar alte investiții au crescut la 6,2 mld. euro, față de 3,6 mld. euro în 2024. Soldul contului de capital a crescut la 7,2 mld. euro în 2025, față de 5,2 mld. euro în 2024, pe seama majorării transferurilor de capital ale administrației publice, unde sunt reflectate fondurile europene din cadrul CFM și granturile din PNRR, la

7 mld. euro, față de 4,7 mld. euro în 2024. În acest context, acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non-generatoare de datorie (acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar, din contul financiar, doar „Participații la capital de natura investițiilor directe, inclusiv profituri reinvestite”) s-a îmbunătățit la 42,8% în 2025, față de 31,4% în 2024, pe fondul creșterii investițiilor directe și al absorbției mai ridicate de fonduri europene reflectate în contul de capital.

28