Raportul anual al Consiliului Fiscal

adoptate până în prezent               dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. În absența unor măsuri
atenuează dinamica explozivă a         suplimentare, într-un scenariu de tip no-policy change, datoria
datoriei publice, dar nu sunt          publică ar depăși 80% din PIB în 2034. Pe de altă parte, continuarea
suficiente pentru a o stabiliza. În    procesului de consolidare, prin atingerea unui excedent primar
absența         unor        măsuri     structural de circa 2,1% din PIB potențial în 2030, ar readuce datoria
suplimentare, într-un scenariu de      publică pe o traiectorie descendentă sustenabilă și deficitul sub 3%
tip no-policy change, datoria          din PIB. În acest scenariu, în funcție de viteza ajustării deficitului
publică ar depăși 80% din PIB în       bugetar, ponderea datoriei publice ar atinge un vârf în intervalul
2034. Continuarea consolidării         62-65% în perioada 2027-2028, urmând apoi o traiectorie
bugetare este indispensabilă           descendentă. Evoluția nefavorabilă a diferențialului r - g,
pentru a plasa datoria publică pe o    incertitudinea politică, creșterea cheltuielilor de apărare, presiunile
traiectorie           descendentă      demografice (amplificate de gradul redus de participare pe piața

sustenabilă.                           forței de muncă), schimbările climatice și posibilul efect de
                                       evicțiune asociat dezvoltării inteligenței artificiale pot influența
                                       nefavorabil traiectoria datoriei publice pe termen scurt și mediu.

Continuarea consolidării bugetare este indispensabilă pentru stabilizarea datoriei publice, dar necesită o ajustare amplă a soldului primar structural în intervalul 2027-2030, după o perioadă în care cheltuielile de asistență socială și de personal au fost înghețate timp de doi ani consecutivi și au fost adoptate măsuri de creștere a veniturilor fiscale. În acest context, o ameliorare a colectării veniturilor fiscale ar reprezenta un sprijin fundamental pentru procesul de consolidare bugetară.

Comisia Europeană estimează            Comisia Europeană anticipează în ultima sa prognoză – cea de
pentru România o creștere              primăvară – o creștere a PIB real în România de 0,1% în 2026 – un
economică de 0,1% în 2026, nivel       nivel mai redus în comparație cu prognoza FMI (din aprilie 2026) de
mai redus în comparație cu             0,7%. O recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind
proiecția FMI de 0,7%. BNR             amploarea consolidării bugetare și mediul internațional
previzionează o rată a inflației IPC   nefavorabil. În anul 2027, tendința este probabil de revenire a
de 6,1% la finalul anului 2026,        creșterii, iar ecartul se menține redus între instituții, FMI
evoluând    pe     o traiectorie       prognozând o creștere de 2,5%, iar Comisia Europeană, de 2,3%.
descrescătoare ulterior.               Factorii determinanți ai creșterii PIB în următorii doi ani sunt
                                       prevăzuți a fi formarea brută de capital fix și, doar începând cu
                                       2027, consumul privat, pe fondul redresării venitului real disponibil
                                       din economie odată cu temperarea inflației. Fondurile europene

din CFM 2021-2027 sunt prevăzute a sprijini cererea agregată și a oferi finanțare pentru deficitul extern. Exportul net este anticipat a avea o contribuție ușor pozitivă la creșterea economică, pe fondul comprimării cererii interne, contribuind la atenuarea dezechilibrului extern. Conform Raportului asupra inflației, publicat

19