Raportul anual al Consiliului Fiscal

e. Ponderea acesteia în PIB s-a majorat cu 2,5 pp față de luna decembrie 2024, până la nivelul de 60,1%. În condițiile menținerii unor deficite gemene ridicate, această evoluție continuă traiectoria ascendentă din ultimii ani, ponderea datoriei externe în PIB majorându-se cu circa 12 pp față de anul 2022. Din totalul datoriei externe la finalul anului 2025, 78,9% era reprezentată de datoria pe termen lung, această categorie majorându-se în structură față de nivelul de 76,8% atins în 2024, pe fondul înregistrării unei creșteri de 15,3% (de la 156,4 mld. euro în 2024, la 180,3 mld. euro în 2025). Un ritm mai redus de creștere poate fi observat în cazul datoriei externe pe termen scurt, care s-a majorat în 2025 cu 1 mld. euro (+2,1%), ajungând la nivelul de 48,1 mld. euro, iar ponderea sa în totalul datoriei externe a scăzut cu 2,1 pp, la 21,1%. Orientarea datoriei externe către scadențe mai lungi poate reprezenta un semnal pozitiv din perspectiva unei expuneri mai reduse la volatilitatea piețelor financiare. Totodată, rezervele internaționale ale băncii centrale (circa 77 mld. euro la finalul anului 2025, din care rezerve valutare de 61,6 mld. euro) acoperă de circa 1,6 ori datoria externă pe termen scurt și echivalentul a aproximativ 6 luni de importuri de bunuri și servicii. Evoluția datoriei pe termen lung, în anul 2025, a fost determinată, în principal, de majorarea volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică (+14,4 mld. euro), a împrumuturilor administrației publice (+4,6 mld. euro), a volumului împrumuturilor contractate de alte sectoare (+3,2 mld. euro) și a volumului titlurilor de natura datoriei emise de societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (+1 mld. euro). Datoria administrației publice a crescut cu circa 18,6 mld. euro la finalul lui 2025, față de anul precedent, în principal pe fondul creșterii volumului titlurilor de natura datoriei emise de administrația publică, cu scadența pe termen lung (+14,4 mld. euro), și al împrumuturilor administrației publice pe termen lung (+4,6 mld. euro). În consecință, ponderea datoriei publice externe în totalul datoriei externe a urcat de la 69,5% în 2024, la 71% în 2025. În condițiile în care ponderea aferentă datoriei externe a băncii centrale s-a diminuat în 2025, de la 2,9% la 1,8% din totalul datoriei externe, ponderea datoriei private externe s-a menținut relativ stabilă, la 27,2%, față de 27,6% în 2024. Creditul neguvernamental7 a înregistrat în decembrie 2025 o scădere de 3,2% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile unui indice al prețurilor de consum de 9,7% (în termeni nominali, creditul neguvernamental a crescut cu 6,1%). Pe segmentul creditelor în lei acordate populației, în 2025, s-a înregistrat o creștere modestă în termeni reali de 0,5% (în termeni nominali, +10,2%). Creditele în valută acordate populației, exprimate în lei, au înregistrat, în aceeași perioadă, o scădere reală amplă, de 20,9%, corespunzând unei contracții nominale de 13,3%. Ponderea creditelor acordate prin programul „Prima Casă”/„Noua Casă” în totalul creditelor imobiliare a continuat să scadă8, ajungând la circa 16% în martie 2026, în comparație cu circa 45% în septembrie 2018. Creditele în lei 6 Conform datelor BNR, accesate în baza de date interactivă la 23 iulie 2026. 7 Sursa datelor: BNR, baza de date interactivă. 8 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, iunie 2026. 29 acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare s-au contractat, în termeni reali, cu 14,6% (-6,4% în termeni nominali). În schimb, creditele în valută acordate companiilor, echivalent în lei, au crescut, în termeni reali, cu 6,5% (+16,8% în termeni nominali), indicând o preferință pentru finanțarea în euro. În 2025, rata creditelor neperformante a continuat traiectoria ascendentă inițiată în 2024, ajungând la 3,1% în decembrie 2025, față de 2,9% în decembrie 2024 (nivelul mediu în UE a fost de 1,8% în 2025) 9. Gradul de acoperire cu provizioane a ajuns la 62,3% la finalul anului 2025, în scădere de la 64,5% în 2024 – menținându-se cu mult peste nivelul mediu european de 41,4%. Din punct de vedere macroprudențial, se poate constata o lichiditate adecvată la nivelul sistemului bancar, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate fiind de 257% în 202510, comparativ cu media UE de 163%. Totodată, în 2025, raportul credite pe depozite pentru populație și societăți nefinanciare s-a menținut la un nivel subunitar (62,3%), reliefând provocări structurale în absorbția creditului atât la nivelul firmelor, cât și la nivelul gospodăriilor (în comparație, media acestui indicator în UE a fost de 104,8%). Pentru companii, factorul generator sunt problemele de decapitalizare ale sectorului real, ceea ce duce la un număr redus de agenți economici bancabili. La nivelul gospodăriilor, raportul puternic subunitar între credite și depozite este determinat și de riscul ridicat de sărăcie, România continuând să înregistreze unul dintre cele mai ridicate procente ale populației expuse riscului de sărăcie dintre statele UE11. Aceste caracteristici reduc apetența pentru credite bancare, precum și bonitatea potențialilor debitori. În anul 2025, datele privind piața muncii au evidențiat un număr mediu de salariați de circa 5.46812 mii persoane (+0,3% față de anul anterior), ritm de creștere semnificativ mai lent față de anii precedenți, pe fondul înghețării posturilor în sectorul public și al dinamicii modeste a economiei. Rata șomajului BIM s- a majorat la 6,1%, față de 5,4% în 2024, reflectând deteriorarea condițiilor de pe piața muncii. Câștigul salarial mediu net13 a crescut cu 6,1% în termeni nominali față de 2024, la aproximativ 5.264 lei, însă câștigul salarial real a scăzut cu 1,1%, în condițiile în care inflația medie anuală a accelerat la 7,3%, față de 5,6% în 2024, pe fondul majorării TVA, accizelor și al eliminării plafonării prețurilor la energie. Având în vedere obligația CF de a include în raportul său anual o evaluare ex post a prognozelor macroeconomice și bugetare, cuprinse în strategia fiscal-bugetară care face obiectul raportului (conform art. 61 al LRFB), Tabelul 1 prezintă principalele prognoze macroeconomice din SFB 2025-2027, în comparație cu valorile realizate efectiv la nivelul anului 2025, conform celor mai recente date disponibile. În 2025, PIB nominal a fost cu 0,2% mai mare față de prognoza SFB 2025-2027 (1.916,4 mld. lei, față de 1.912,6 mld. lei prognozat), în condițiile unui deflator PIB care a depășit cu 2,4 pp estimările inițiale (8,2%, față de 5,8% prognozat). Creșterea economică reală a fost mai mică cu 1,8 pp față de prognoza din SFB 2025-2027 (0,7%, față de 2,5%), reflectând impactul comprimării cererii interne. În privința 9 Conform European Banking Authority Risk Dashboard, trimestrul 4 2025. 10 Conform Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, iunie 2026. 11 Conform datelor Eurostat privind populația expusă riscului de sărăcie, accesate la 23 iulie 2026. 12 Conform prognozei de primăvară a CNSP din mai 2026. 13 Conform prognozei de primăvară a CNSP din mai 2026. 30 componentelor PIB, se observă o dinamică efectivă semnificativ sub estimările inițiale pentru consumul final (-2,3 pp față de SFB). Această divergență este determinată atât de consumul privat (cu 2 pp sub SFB), pe fondul înghețării veniturilor și al creșterii prețurilor, cât și de consumul guvernamental, care a înregistrat o scădere efectivă de 2,6%, cu 3 pp sub prognoza inițială, ca efect direct al măsurilor de restrângere a cheltuielilor publice. Formarea brută de capital fix a crescut cu 3,4%, cu 2,5 pp sub prognoza din SFB 2025-2027. Exporturile au depășit estimările inițiale cu 2 pp (+4,3%, față de +2,3% prognozat), în timp ce importurile au crescut cu 4,9%, depășind prognoza SFB cu 1,1 pp. Tabelul 1: Principalii indicatori macroeconomici în 2025 (prognoză SFB versus realizări) SFB 2025-2027 Efectiv 2025 modificare procentuală față de anul anterior (%) Produsul intern brut Produsul intern brut (mil. lei) 1.912.587 1.916.405 Produsul intern brut real 2,5 0,7 Deflatorul PIB 5,8 8,2 Utilizarea PIB Consumul final 2,1 -0,2 Cheltuiala pentru consumul privat 2,5 0,5 Cheltuiala pentru consumul guvernamental 0,4 -2,6 Formarea brută de capital fix 5,9 3,4 Exporturi de bunuri și servicii (volum) 2,3 4,3 Importuri de bunuri și servicii (volum) 3,8 4,9 Rata inflației Decembrie 2025 3,8 9,7 Medie anuală 4,4 7,3 Piața muncii Rata șomajului BIM (sf. per.) 5,3 6,1 Număr mediu salariați 1,2 0,3 Câștigul salarial mediu net 6,1 6,1 Sursa: CNSP, Eurostat, MF Conform SFB 2025-2027, rata inflației la finele anului 2025 era anticipată la 3,8%, iar cea medie la 4,4%, valorile efectiv înregistrate depășind semnificativ prognozele cu 5,9 pp (9,7% la decembrie) și, respectiv, cu 2,9 pp (7,3% medie anuală). Depășirea substanțială a țintei de inflație a fost determinată, în principal, de majorarea cotei standard de TVA, creșterea accizelor și eliminarea plafonării prețurilor la energie, factori care nu au fost incorporați în prognoza din SFB 2025-2027. O diferență semnificativă între prognoza din SFB 2025-2027 și valoarea efectiv înregistrată poate fi observată și în cazul deflatorului PIB – care măsoară dinamica prețurilor la nivelul întregii economii, nu doar la nivelul bunurilor și serviciilor finale –, care a fost anticipat la 5,8%, în timp ce valoarea sa efectivă a fost de 8,2% (+2,4 pp). Rata șomajului BIM s-a situat la 6,1%, cu 0,8 pp peste nivelul prognozat în SFB 2025-2027 (5,3%), semnalând o deteriorare a condițiilor de pe piața muncii față de așteptări. Deteriorarea este confirmată și de numărul mediu de salariați, care a crescut cu doar 0,3%, cu 0,9 pp sub prognoza inițială de 1,2%. Câștigul 31 salarial net s-a majorat cu 6,1%, similar prognozei din SFB 2025-2027, însă, în termeni reali, acesta a scăzut cu 1,1% pe fondul accelerării inflației. 32  III. Politica fiscal-bugetară în anul 2025 III.1. Trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2025 După ce în 2021 și 2022 s-a manifestat o tendință de diminuare a deficitului bugetar, anii 2023 și 2024 au marcat o deviație semnificativă de la țintele de consolidare bugetară. Deși deficitul bugetar s-a diminuat în 2025, continuarea procesului de consolidare bugetară este absolut necesară. În continuare, vor fi sintetizate principalele trăsături ale politicii fiscal-bugetare în anul 2025, acestea fiind detaliate ulterior în cadrul prezentului raport: • Construcția bugetară inițială avea în vedere pentru anul 2025 un deficit cash de 7,04% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,61 pp din PIB față de nivelul consemnat în anul 2024. Conform MF, ținta de deficit în termeni ESA era similară cu cea stabilită conform metodologiei cash. Principalele ipoteze macroeconomice care au fundamentat bugetul inițial pe anul 2025 vizau o creștere în termeni reali a PIB cu 2,5%, un deflator PIB de 5,8% și o rată medie anuală a inflației de 4,4%. Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF aprecia construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, menționând riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială. • Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv, SFB 2025- 2027 urma traiectoria de reducere a deficitului stabilită în PBSTM. Astfel, deficitul ESA era preconizat să se reducă cu 0,6 pp din PIB în 2026 și cu 0,7 pp din PIB în anul 2027, până la nivelul de 5,7% din PIB, valorile proiectate de MF pentru deficitul cash fiind similare cu cele estimate potrivit metodologiei ESA. Analiza cadrului fiscal-bugetar pe termen mediu arăta că acesta a fost construit pe ipoteza unui control strict al cheltuielilor bugetare, fără a se avea în vedere un progres vizibil la nivelul veniturilor fiscale. În consecință, CF nota că menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar necesita o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, o reformă profundă a ANAF fiind stringentă. În lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare bugetară și pe partea de venituri, CF aprecia că o ajustare a deficitului bugetar pe termen mediu doar pe latura cheltuielilor nu era credibilă. • Lipsa unui program de asanare a finanțelor publice a pus România într-o situație extremă în prima parte a anului 2025, când se profila spectrul unei retrogradări a ratingului suveran și acces tot mai complicat la finanțare și refinanțare. Execuția bugetară a arătat un derapaj semnificativ de la traiectoria de consolidare bugetară stabilită prin bugetul inițial, deficitul ajungând la 3,7% din PIB la finele lunii iunie. Având în vedere atât riscul de retrogradare a ratingului suveran, precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, corecția dezechilibrului bugetar reprezenta o urgență absolută. În acest context, în luna iulie a fost adoptată Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, aceasta cuprinzând un pachet de măsuri care au țintit atât creșterea veniturilor bugetare, cât și diminuarea cheltuielilor bugetare. Impactul cumulat al acestor măsuri era estimat la 0,6% din PIB în 2025, respectiv la 33  3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reducerea deficitului bugetar în 2025 și pentru respectarea țintei de deficit bugetar în 2026. Creșterea de taxe și impozite a fost necesară, dată fiind urgența diminuării vizibile a deficitului în 2025, imposibilitatea de a limita ajustarea bugetară numai la reduceri de cheltuieli și de a ameliora masiv și rapid colectarea veniturilor fiscale (inclusiv prin reducerea gap-ului la TVA). • Prima rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 50 și OUG nr. 51 din 1 octombrie 2025) a prevăzut, în comparație cu bugetul inițial, o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 mld. lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash a fost estimat la 8,4%, cu 1,36 pp peste ținta din bugetul inițial. Pe baza datelor disponibile, care aveau în vedere atât mersul execuției bugetare, precum și pachetul de măsuri adoptat în luna iulie 2025, CF a apreciat că noile coordonate ale construcției bugetare erau compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, notând că această nouă țintă trebuia judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa unor măsuri de ajustare. • Cea de-a doua rectificare bugetară (OUG nr. 64 și OUG nr. 65 din 28 noiembrie 2025) a operat o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar la 8,4% din PIB. Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost diminuate cu circa 1,8 mld. lei. Principalele ajustări au fost operate la categoriile de venituri și cheltuieli aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și la cheltuielile de capital, reflectând renegocierea PNRR prin care unele proiecte au fost translatate între componenta de granturi și cea de împrumuturi, efectul fiind parțial contrabalansat de necesitatea finanțării din fonduri naționale a proiectelor pentru care s-a redus alocarea PNRR. • Execuția bugetară la finalul anului 2025 a consemnat un deficit bugetar în standarde cash de 7,62% din PIB, semnificativ sub nivelul de 8,4% din PIB, proiectat la cele două rectificări. Diminuarea deficitului bugetar, în comparație cu a doua rectificare, a fost sprijinită de (i) reducerea cheltuielilor de personal, cu dobânzile, a subvențiilor și a cheltuielilor cu asistența socială, (ii) modificarea structurii de finanțare pentru investițiile finanțate din fonduri europene și din fonduri naționale, (iii) plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent, (iv) precum și de creșterea veniturilor fiscale și a celor nefiscale. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 7,9% din P