Raportul anual al Consiliului Fiscal

IB în anul 2025, consemnând o corecție cu 1,4 pp față de nivelul de 9,3% din PIB consemnat în 2024. Corecția a fost determinată cu precădere de restrângerea consumului intermediar, a remunerării salariaților și a subvențiilor, în timp ce cheltuielile cu dobânzile și asistența socială s-au majorat față de anul precedent. Un impact favorabil a avut și creșterea încasărilor din impozite directe și TVA, ușor atenuat de diminuarea veniturilor din accize și taxe vamale. • Diminuarea deficitului bugetar, în a doua jumătate a anului 2025, a fost un semnal încurajator pentru continuarea traiectoriei de consolidare bugetară în anii următori. Însă, o programare bugetară riguroasă și respectarea regulilor fiscale reprezintă premise esențiale pentru succesul procesului de consolidare. În acest context, trebuie menționat că, deși înregistrarea unui deficit de 7,62% din PIB reprezintă o performanță în raport cu ținta de 8,4%, confirmată la a doua 34  rectificare (finele lunii noiembrie 2025), înregistrarea unei diferențe importante între țintă și realizările efective, într-un interval de timp atât de scurt, ridică semne de întrebare cu privire la rigurozitatea programării bugetare. Corelarea proiecțiilor cu execuția bugetară efectivă oferă predictibilitate mediului economic și transmite un semnal clar privind plauzibilitatea construcțiilor bugetare. III.2. Evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor bugetari Conform art. 61, alin. (2), din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69, republicată (LRFB), raportul anual al Consiliului Fiscal trebuie să conțină „o analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent față de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară și bugetul anual” și să includă: „a) evaluarea ex post, obiectivă și cuprinzătoare, a prognozelor macroeconomice și bugetare, anuale și multianuale, cuprinse în strategia fiscal-bugetară și în bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului, inclusiv semnalarea, dacă este cazul, a unei tendințe părtinitoare semnificative care afectează previziunile macroeconomice pe o perioadă de cel puțin 4 ani consecutivi; b) evaluarea obiectivelor, țintelor și indicatorilor stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului; c) evaluarea performanței Guvernului și a modului cum au fost respectate principiile și regulile prevăzute de prezenta lege în anul bugetar precedent; c1) evaluarea ex post a analizei cheltuielilor publice derulate conform prevederilor art. 31 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare; d) opiniile și recomandările Consiliului Fiscal în vederea îmbunătățirii politicii fiscal-bugetare în anul bugetar curent, în conformitate cu principiile și regulile prevăzute de prezenta lege.” În caracterizarea politicii fiscal-bugetare din anul 2025 vor fi analizate în continuare: bugetul inițial pe anul 2025; prima rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2025; a doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2025; conformarea cu regulile fiscale în procesul de programare bugetară și execuția bugetară la finele anului. 1. Bugetul inițial al anului 2025 Potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) și (2) din LRFB, până la data de 31 iulie a fiecărui an, MF are obligația de a înainta Guvernului strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, însoțită de proiectul legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar. Strategia fiscal-bugetară aferentă perioadei 2025-2027 a fost elaborată simultan cu propunerea de buget, ceea ce a implicat un cadru fiscal-bugetar identic pentru anul 2025 în cele două documente menționate anterior. În aceste condiții, obligația CF de a evalua în cadrul raportului anual obiectivele, țintele și indicatorii stabiliți prin strategia fiscal-bugetară și prin bugetul anual este redusă la o analiză exclusiv ex post a proiecțiilor cuprinse în proiectul de buget, monitorizarea respectării ex ante a limitelor stabilite pentru indicatorii bugetari prin Legea plafoanelor fiind, similar situației din anii anteriori, irelevantă. Totodată, nerespectarea, în mod repetat, a calendarului legal de elaborare și aprobare a SFB subminează rolul de 35 orientare pe care strategia fiscal-bugetară pe termen mediu ar trebui să îl aibă pentru programarea bugetară și pentru asigurarea continuității procesului de consolidare. Bugetul inițial a prevăzut pentru anul 2025 un deficit cash de 7,04% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,61 pp din PIB față de nivelul consemnat în anul 2024. Conform MF, ținta de deficit în termeni ESA era similară cu cea stabilită conform metodologiei cash. Principalele ipoteze macroeconomice care au fundamentat bugetul inițial pe anul 2025 vizau o creștere în termeni reali a PIB cu 2,5%, un deflator PIB de 5,8% și o rată medie anuală a inflației de 4,4%. Construcția bugetului inițial pentru 2025 a fost nerealistă. Trebuie spus însă că pensiile și salariile au fost înghețate în 2025. Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv (PDE)14, SFB 2025- 2027 urma traiectoria de reducere a deficitului stabilită în PBSTM. Astfel, deficitul ESA era preconizat să se reducă cu 0,6 pp din PIB în 2026 și cu 0,7 pp din PIB în anul 2027, până la nivelul de 5,7% din PIB, valorile proiectate de MF pentru deficitul cash fiind similare cu cele estimate potrivit metodologiei ESA. În opinia sa15 cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2025, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027, CF aprecia că proiectul de buget pornea de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată inclusiv pentru a preveni o retrogradare a ratingului suveran al României la categoria junk. Dintre principalele aspecte menționate de CF enumerăm: ➢ Ținta de deficit era foarte ambițioasă și cerea măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice, fiind necesar ca măsuri să fie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională. ➢ Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2025 avea în vedere majorarea veniturilor bugetare totale cu circa 2,3 pp din PIB, în timp ce pentru cheltuielile bugetare totale era planificată o creștere cu 0,7 pp din PIB. ➢ Creșterea planificată a veniturilor, ca pondere în PIB, se datora în bună măsură creșterii prognozate a absorbției de fonduri europene. Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri erau planificate să se majoreze cu aproape 0,2 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli era diminuat în planificare cu 1,5 pp din PIB. Neluând în considerare veniturile ipotetice, având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF, CF estima venituri inferioare cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. ➢ Creșterea planificată a cheltuielilor bugetare, ca pondere în PIB, era influențată în principal de majorarea cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, contrabalansată parțial de diminuarea cheltuielilor de capital, personal, bunuri și servicii, a altor cheltuieli și a altor transferuri. CF estima un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii 14 Declanșată în aprilie 2020, urmare a depășirii în anul 2019 a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar exprimat în standarde europene. 15 https://www.consiliulfiscal.ro/CF%20-%20Opinie%20finala%20-%20Buget%202025%20-%20FINAL.pdf 36  și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, CF sublinia existența unor riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială. ➢ Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF aprecia construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB, cu posibilitatea îndreptării către ținta de 7% din PIB, în condițiile unei colectări mai bune în fapt a veniturilor fiscale, a unei ajustări adiționale a cheltuielilor de capital, a utilizării oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și a prioritizării proiectelor. ➢ Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028 arăta că acesta era construit pe ipoteza unui control strict al cheltuielilor bugetare, fără a se avea în vedere un progres vizibil la nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări). În consecință, CF a reiterat că menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar necesita o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile de investiții ale României și comparativ cu celelalte state din UE, fiind stringentă o reformă profundă a ANAF. ➢ CF aprecia că, în lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare bugetară și pe partea de venituri, nu era credibilă o ajustare a deficitului bugetar pe termen mediu doar pe latura cheltuielilor. Astfel, balanța riscurilor era înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028, observație cu atât mai relevantă, având în vedere evoluția mediului internațional și provocările mari cu care se confruntă politicile economice. 2. Prima rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2025 Lipsa unui program de asanare a finanțelor publice a pus România într-o situație extremă în prima parte a anului 2025, când se profila spectrul unei retrogradări a ratingului suveran și acces tot mai complicat la finanțare și refinanțare. Execuția bugetară reflecta un derapaj semnificativ de la traiectoria stabilită prin bugetul inițial, deficitul ajungând la 3,7% din PIB la finele lunii iunie. Având în vedere atât riscul de retrogradare a ratingului suveran, precum și mediul internațional nefavorabil, marcat de instabilitate, conflicte comerciale și armate, corecția dezechilibrului bugetar reprezenta o urgență absolută. În acest context, în luna iulie a fost adoptată Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, aceasta cuprinzând un pachet de măsuri care au țintit atât creșterea veniturilor bugetare, cât și diminuarea cheltuielilor bugetare. Impactul cumulat al acestor măsuri era estimat la 0,6% din PIB în 2025, respectiv la 3,35% din PIB în 2026. Creșterea de taxe și impozite a fost necesară, dată fiind urgența diminuării vizibile a deficitului în 2025, imposibilitatea de a limita ajustarea bugetară numai la reduceri de cheltuieli și de a ameliora masiv și rapid colectarea veniturilor fiscale (inclusiv prin reducerea gap-ului la TVA). În acest context, având în vedere mersul execuției și pachetul de măsuri adoptat în luna iulie 2025, prima rectificare bugetară (aprobată prin OUG nr. 50 și OUG nr. 51 din 1 octombrie 2025) a prevăzut, în comparație cu bugetul inițial, o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 mld. lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 mld. lei. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash a fost estimat la 8,4%, cu 1,36 pp peste ținta din bugetul inițial. 37 Principalele ajustări operate la nivelul veniturilor bugetare, în comparație cu valorile proiectate în bugetul inițial, au fost următoarele: ➢ Venituri fiscale: +2,6 mld. lei, principalele modificări fiind regăsite la nivelul următoarelor componente: o Impozit pe profit: -1,4 mld. lei, revizuire negativă determinată de diferența dintre ritmul de creștere stabilit în bugetul inițial (+14,7%) și evoluția agregatului în primele 8 luni ale anului (+11,7%). o Impozit pe salarii și venit: +1,7 mld. lei, revizuire pozitivă susținută de (i) evoluția peste așteptări a fondului de salarii din economie, (ii) efectul eliminării facilităților fiscale acordate salariaților din sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT, (iii) și de majorarea încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende. o Alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital: +1,3 mld. lei, revizuire pozitivă susținută de încasările din impozitul pe venitul microîntreprinderilor și din impozitul pe dividende de la persoane juridice. o TVA: -1,9 mld. lei, revizuire negativă determinată de diferența dintre ritmul de creștere stabilit în bugetul inițial (+12,5%) și evoluția agregatului în primele 8 luni ale anului (+6,9%), parțial contrabalansată de efectul creșterii TVA începând cu 1 august 2025. o Accize: +0,5 mld. lei, revizuire pozitivă determinată de evoluția peste așteptări a încasărilor din accize în primele 8 luni ale anului (+15,9%, comparativ cu ținta stabilită în bugetul inițial de +4,9%), dar și de efectul majorării nivelului accizelor, măsură instituită prin pachetul adoptat în luna iulie 2025. o Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii: +1,3 mld. lei, revizuire ascendentă determinată de execuția peste așteptări (-13,6%, față de -34% în proiectul de buget) și de impozitul suplimentar pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit, măsură instituită prin pachetul adoptat în luna iulie 2025. o Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +0,6 mld. lei, revizuire pozitivă determinată de impactul majorării taxării suplimentare a jocurilor de noroc, măsură instituită prin pachetul adoptat în luna iulie 2025. o Impozitul pe comerțul exterior (taxe vamale): +0,5 mld. lei, revizuire pozitivă în concordanță cu evoluția peste așteptări a execuției agregatului în primele 8 luni ale anului (+34,8%, față de ținta stabilită în bugetul inițial de +8,4%). ➢ Contribuții de asigurări: +2,1 mld. lei, revizuire ascendentă determinată de o dinamică a execuției la 8 luni (+10,3%) peste ținta din bugetul inițial (+8,7%) și de includerea în proiecții a efectului pozitiv al măsurilor instituite prin pachetul adoptat în luna iulie 2025. ➢ Sume de la UE în contul plăților efectuate: -0,8 mld. lei, revizuire descendentă ce reflectă absorbția redusă consemnată în execuția bugetară. ➢ Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR: +2,1 mld. lei, deși execuția la 8 luni indica o absorbție de circa 32% din valoarea planificată în bugetul inițial. 38 Pe partea de cheltuieli bugetare a avut loc o majorare semnificativă (+31,8 mld. lei comparativ cu bugetul inițial), revizuiri ascendente survenind la majoritatea categoriilor principale de cheltuieli, după cum urmează: ➢ Cheltuieli de personal: +0,8 mld. lei, urmare a dinamicii execuției bugetare la 8 luni (+6,9% față de perioada similară a anului precedent), în condițiile în care ținta proiectată în bugetul inițial era de numai 3%. ➢ Bunuri și servicii: +3,9 mld. lei, execuția bugetară la 8 luni arătând o creștere cu 4%, semnificativ peste ținta de +1,1% proiectată în bugetul inițial. ➢ Dobânzi: +12,4 mld. lei, reprezentând cea mai amplă revizuire ascendentă operată, în condițiile în care execuția la 8 luni consemna o creștere a acestui agregat cu 45,2% față de perioada similară a anului precedent, ținta programată fiind de doar +15,4%. Suplimentarea considerabilă a cheltuielilor cu dobânzile a fost determinată de creșterea randamentului obligațiunilor, de majorarea necesarului de finanțare și de contractarea de împrumuturi noi. ➢ Alte transferuri: +2,3 mld. lei, suplimentarea fiind operată cu precădere la nivelul bugetului de stat. ➢ Asistență socială: +8,2 mld. lei, revizuire substanțială ce reflectă în principal majorarea cheltuielilor aferente bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pentru plata drepturilor de pensie și a altor drepturi de asistență socială, acordarea și decontarea concediilor medicale, compensarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și acordarea de vouchere pentru plata facturilor la energie. ➢ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027: -4,2 mld. lei, execuția la 8 luni consemnând un grad de realizare de doar 34,7%. ➢ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020: +0,7 mld. lei. ➢ Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR: +2,6 mld. lei, execuția la 8 luni consemnând un grad de realizare de doar 30,6%. ➢ Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR: +7 mld. lei, reprezentând o creștere cu circa 48% față de bugetul inițial. Raportat la noua țintă, execuția la 8 luni indica un grad de realizare de 56,6%, în condițiile unei dinamici similare anului anterior fiind posibilă absorbția integrală a sumei bugetate. ➢ Fonduri de rezervă: +2 mld. lei, sumele urmând a se distribui ulterior pe categ