Raportul anual al Consiliului Fiscal

orii de cheltuieli, în funcție de necesitățile efective. ➢ Cheltuieli de capital: -1,5 mld. lei, execuția la 8 luni consemnând un grad de realizare de 60,3%. Cheltuielile de investiții publice totale, din surse interne și externe, au fost majorate în planificare cu 1,4 mld. lei (+0,9%) față de nivelul prevăzut în proiectul de buget (modificându-se ca pondere în PIB de la 7,9%, la 8%). În structură, ponderea în PIB a cheltuielilor de investiții publice era formată din: proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (2,1% din PIB), proiecte cu finanțare din asistența financiară nerambursabilă (1,8% din PIB) și din componenta de împrumut (1,1% din PIB) aferente PNRR, 39 cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (0,1% din PIB), cheltuieli de capital (2,7% din PIB) și alte transferuri de natura investițiilor (0,2% din PIB). CF nota că investițiile publice reprezintă un pilon esențial pentru modernizarea infrastructurii și pentru convergența economică a României cu statele dezvoltate din UE. Însă acestea nu asigură automat creșterea producției de bunuri exportabile (tradables), fapt vizibil în creșterea rapidă a deficitului comercial și a celui de cont curent. Totodată, alocările pentru investiții trebuie să țină cont de constrângerile financiare interne și externe, precum și de necesitatea imperioasă de a reduce deficitul bugetar. Totodată, CF sublinia că presiunea asupra cheltuielilor bugetare se va accentua în anii ce vin ca urmare a angajamentelor asumate de România pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Alocarea unui procent mai mare din PIB către apărare va impune constrângeri suplimentare asupra bugetului, intensificând nevoia de prioritizare și eficientizare a cheltuielilor publice, alocările către educație și sănătate fiind subdimensionate în comparație cu media din statele membre ale UE și nevoile societății românești. Pe baza datelor disponibile, CF a apreciat că noile coordonate ale construcției bugetare erau compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025, notând că această țintă trebuia judecată în raport cu un deficit mai mare (în jur de 9% din PIB), ce se contura în lipsa adoptării pachetului de măsuri din luna iulie. Aceste măsuri aveau un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie, însă efectul lor prezumat urma să fie considerabil mai mare asupra deficitului din 2026. O corecție semnificativă a deficitului bugetar ar spori credibilitatea angajamentelor guvernamentale, oferind României acces mai facil la finanțare și refinanțare pe piețele internaționale, și ar îmbunătăți percepția de risc, contribuind la costuri mai reduse de împrumut. 3. A doua rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2025 Cea de-a doua rectificare bugetară (OUG nr. 64 și OUG nr. 65 din 28 noiembrie 2025) a operat o revizuire marginală a proiecțiilor de la rectificarea precedentă, menținând neschimbată ținta de deficit bugetar la 8,4% din PIB (159,8 mld. lei). Atât veniturile, cât și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost diminuate cu circa 1,8 mld. lei. Principalele ajustări au fost operate la categoriile de venituri și cheltuieli aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și la cheltuielile de capital, reflectând renegocierea PNRR prin care unele proiecte au fost translatate între componenta de granturi și cea de împrumuturi, efectul fiind parțial contrabalansat de necesitatea finanțării din fonduri naționale a proiectelor pentru care s-a redus alocarea PNRR. Pe partea de venituri, față de prima rectificare, a avut loc o revizuire ascendentă marginală a veniturilor fiscale (+0,1 mld. lei, în principal ca urmare a majorării proiecției încasărilor din impozitul pe profit, concomitent cu diminuarea altor impozite pe venit, profit și câștiguri din capital) și nefiscale (+0,4 mld. lei), în timp ce veniturile din contribuții de asigurări au rămas la același nivel. Aceste majorări au fost însă anulate de revizuiri negative la nivelul fondurilor europene, atât în ceea ce privește sumele aferente cadrului financiar multianual (-0,4 mld. lei), cât și în ceea ce privește componenta de granturi a PNRR (-1,9 mld. lei). 40  Pe partea de cheltuieli, față de prima rectificare, s-a consemnat o majorare a plafoanelor în principal pentru bunuri și servicii (+0,6 mld. lei), asistență socială (+1 mld. lei), cheltuieli de capital (+2,1 mld. lei) și pentru proiectele din fonduri nerambursabile aferente CFM 2014-2020 (+3,1 mld. lei). Aceste creșteri au fost însă compensate de reduceri ale altor categorii, mai ales: dobânzi (-1,1 mld. lei), proiecte finanțate din fonduri nerambursabile (-3,3 mld. lei), proiecte cu finanțare din componenta de granturi a PNRR (-2,1 mld. lei) și din componenta de împrumut a PNRR (-0,6 mld. lei). Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de venituri și cheltuieli a arătat o ajustare a acestora în raport cu execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului, creând premisele pentru respectarea noilor ținte propuse, principala incertitudine fiind legată de nivelul de absorbție al fondurilor europene. În acest context, CF aprecia că noile coordonate ale construcției bugetare rămâneau compatibile cu un deficit bugetar cash în jur de 8,4% din PIB în 2025. 4. Conformarea cu regulile fiscale în procesul de programare bugetară Evaluarea conformării cu regulile fiscale are în vedere modificările plafoanelor definite de Legea nr. 8/2025 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, prin derogări stabilite cu ocazia celor două rectificări bugetare. Tabelul 2: Plafoane nominale ale soldului BGC, cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal Legea nr. 8/2025 OUG nr. 50 & 51/2025 OUG nr. 64 & 65/2025 din care: din care: din care: Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli Soldul BGC Cheltuieli de Soldul BGC Cheltuieli Soldul BGC Cheltuieli de totale* totale* totale* personal de personal personal mil. lei -134,647.0 714,457.3 170,778.8 -159,765.0 744,578.1 171,180.0 -159,765.0 744,969.2 171,180.0 % din PIB proiect -7.04% 37.4% 8.9% -8.40% 39.1% 9.0% -8.40% 39.2% 9.0% buget % din PIB -7.03% 37.3% 8.9% -8.34% 38.9% 8.9% -8.34% 38.9% 8.9% actualizat *Exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori Sursa: MF, Eurostat Legea nr. 8 din 2025 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025 stabilea limita deficitului cash al bugetului general consolidat la circa 134,6 mld. lei, reprezentând 7,04% din PIB. Prin derogare de la prevederile art. 6, 7 și ale art. 26 alin. (3) din LRFB, Legea nr. 8/2025 nu prevedea calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu, soldul structural pentru 2025 fiind estimat la -6,4% din PIB potențial, cu perspective de diminuare în 2026 și 2027 (-6%, respectiv -5,5%). În Tabelul 2 se prezintă limitele principalilor indicatori, stabilite prin Legea nr. 8/2025 și, respectiv, prin cele două rectificări bugetare operate în cursul anului 2025. Cifrele cu caractere italice reprezintă valorile indicatorilor ca procent din PIB recalculate cu date PIB actualizate (Eurostat, mai 2026), respectiv 1.916,4 41 mld. lei, față de 1.912,6 mld. lei (nivel estimat la momentul elaborării bugetului inițial) și 1.902 mld. lei (nivel estimat la momentul adoptării celor două rectificări). Este de remarcat că, similar anilor anteriori, rectificările bugetare au stipulat, prin derogare de la Legea plafoanelor, majorări ale limitelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar (atât limite nominale, cât și limite exprimate ca procent în PIB). Această practică reflectă persistența unor slăbiciuni în procesul de programare bugetară din România, regulile fiscale putând fi eludate cu ușurință prin derogări, limitând rolul pe care acestea ar trebui să îl joace în orientarea politicii fiscal-bugetare. Așa cum se observă din tabelul anterior, prima rectificare bugetară a recunoscut derapajul semnificativ de la traiectoria stabilită prin bugetul inițial, majorând plafonul nominal al cheltuielilor totale (+30,1 mld. lei), în timp ce plafonul deficitului bugetului general consolidat a fost majorat cu 25,1 mld lei, comparativ cu prevederile Legii nr. 8/2025. Ca urmare a creșterii limitelor nominale, și plafonul deficitului bugetar exprimat ca pondere în PIB a fost majorat de la 7%, la 8,4%. Deși plafonul nominal al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu a fost revizuit, ca pondere în PIB acesta a crescut de la 8,9%, la 9%, pe fondul revizuirii descendente a proiecției privind PIB nominal pe anul 2025. Cea de-a doua rectificare a operat modificări minore comparativ cu prima rectificare bugetară, majorând plafonul cheltuielilor totale cu 0,4 mld. lei și menținând constante plafoanele deficitului bugetar și ale cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, atât în valori nominale, cât și exprimate ca pondere în PIB. Dacă se recalculează indicatorii exprimați ca pondere în PIB considerând valoarea PIB actualizată din mai 2026 (ultimul rând din Tabelul 2, cu caractere italice), se observă majorarea plafonului deficitului bugetar de la 7,03% din PIB în bugetul inițial, la 8,34% din PIB la prima și a doua rectificare, respectiv creșterea ponderii cheltuielilor totale de la 37,3% (în proiecția inițială), la 38,9% (în cele două rectificări). Pe de altă parte, plafonul nominal al cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu a fost modificat pe parcursul anului, menținându-se la 8,9% din nivelul PIB actualizat. Plafonul nominal al deficitului primar a fost majorat la prima rectificare bugetară cu 12,8 mld. lei (de la 92,8 mld. lei în proiecția inițială, la 105,6 mld. lei) și cu încă 2 mld. lei la a doua rectificare, până la 107,6 mld. lei. Și plafonul datoriei publice, exprimat ca pondere în PIB, a crescut succesiv pe parcursul anului 2025, de la 58,5% (în proiecția inițială), la 59,6% (prima rectificare) și apoi la 60% (a doua rectificare). 5. Execuția bugetară a anului 2025 Execuția bugetară la finalul anului 2025 a consemnat un deficit bugetar în standarde cash de 146 mld. lei, cu 11,4 mld. lei peste nivelul stabilit în bugetul inițial (134,6 mld. lei), dar cu 13,8 mld. lei mai mic decât ținta actualizată la cele două rectificări (159,8 mld. lei). Ca pondere în PIB, deficitul cash a fost de 7,62%, peste ținta inițială de 7,04%, dar semnificativ sub nivelul de 8,4% din PIB proiectat la cele două rectificări. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în anul 2025, ecartul față de proiecția din bugetul inițial (7%) fiind ușor mai mare în acest caz. 42 Diferența dintre nivelurile deficitului, calculate conform celor două metodologii, a fost determinată, în sensul creșterii deficitului ESA, în principal de următoarele elemente: cheltuieli cu dobânzile (3,9 mld. lei), elemente one-off privind sumele aferente PNRR (3,5 mld. lei), ajustări din operațiuni cu certificate de emisii de gaze (2,8 mld. lei), venituri din superdividende (2,7 mld. lei), diferența între plățile cash în contul sentințelor judecătorești istorice și cuantumul despăgubirilor rezultate în urma hotărârilor judecătorești de pe parcursul anului 2025 (1,7 mld. lei), ajustări privind Fondul de Tranziție Energetică (1,5 mld. lei) și diferența între titlurile noi de despăgubire emise de ANRP în 2025 și plățile efectuate în contul celor istorice (0,7 mld. lei). Aceste diferențe au fost parțial contrabalansate, în sensul diminuării ecartului dintre deficitul ESA și cel cash, de ajustări privind achiziția de echipamente militare (6,9 mld. lei), ajustări temporale ale execuției cash16 (5 mld. lei) și diferența între plățile cash pentru schema de compensare a prețurilor la energie și obligațiile de plată survenite pe parcursul anului 2025 (0,8 mld. lei). În Tabelul 3 se prezintă evoluția principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2025 în standarde cash. Tabelul 3: Evoluția principalelor agregate bugetare în anul 2025 (mld. lei) Program Prima A doua Execuție inițial rectificare rectificare Venituri totale, din care: 667,5 674,2 672,4 662,7 Venituri fiscale 319,7 322,3 322,4 323,1 Contribuții de asigurări 205,9 208,1 208,1 208,0 Fonduri UE 87,7 89,5 87,2 75,9 Cheltuieli totale, din care: 802,2 833,9 832,2 808,7 Cheltuieli curente, din care: 740,5 773,7 769,8 744,6 Proiecte din fonduri UE* 104,9 103,9 101,6 90,3 Cheltuieli de capital 61,7 60,2 62,3 67,1 Deficit bugetar -134,6 -159,8 -159,8 -146,0 Sursa: MF * Sume fără componenta de împrumut a PNRR Veniturile bugetare totale au fost cu 4,8 mld. lei sub estimarea inițială. În structură, evoluții sub așteptări s-au înregistrat la nivelul fondurilor UE (-11,8 mld. lei), în timp ce veniturile fiscale (+3,5 mld. lei), contribuțiile de asigurări (+2,1 mld. lei) și veniturile nefiscale (+1,1 mld. lei) au cunoscut evoluții peste estimări. În structura veniturilor fiscale au fost înregistrate depășiri semnificative, comparativ cu prevederile inițiale, la nivelul încasărilor din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+2,8 mld. lei) și impozit pe salarii și venit (+ 2,3 mld. lei). Cele mai mari nerealizări față de programul inițial au fost la TVA (-2,2 mld. lei), accize și impozit pe profit (-0,3 mld. lei fiecare). În raport cu estimările de la a doua rectificare, veniturile bugetare au fost cu 9,7 mld. lei mai mici, consecință a neîndeplinirii nivelului prevăzut pentru fondurile UE (-11,3 mld. lei), în timp ce contribuțiile 16 Diferența între încasările din perioada februarie 2025 - ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025 - decembrie 2025, ca proxy pentru diferența între taxele și impozitele datorate și cele achitate efectiv. 43 de asigurări s-au situat în apropierea valorii programate, iar veniturile fiscale și cele nefiscale au depășit estimările cu circa 0,8 mld. lei fiecare. Nivelul cheltuielilor bugetare s-a situat cu 6,6 mld. lei peste valoarea programată inițial. Principalele agregate de cheltuieli care au înregistrat depășiri semnificative au fost: dobânzi (+8,6 mld. lei), asistență socială (+8,6 mld. lei), bunuri și servicii (+6 mld. lei) și cheltuieli de capital (+5,4 mld. lei). Pe de altă parte, cele mai ample nerealizări ale sumelor bugetate au fost înregistrate la proiectele cu finanțare din fonduri UE (-15,4 mld. lei), plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent (-3 mld. lei), cheltuieli de personal (-1,8 mld. lei) și subvenții (-1,4 mld. lei). În comparație cu estimările de la a doua rectificare, cheltuielile bugetare au fost cu 23,4 mld. lei mai mici. Principalele categorii de cheltuieli care s-au situat sub nivelurile prevăzute au fost: proiectele cu finanțare din fonduri UE (-18,5 mld. lei), plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent (-3 mld. lei), dobânzi (-2,7 mld. lei), cheltuieli de personal (-2,5 mld. lei), subvenții (-1,8 mld. lei) și asistență socială (-0,6 mld. lei). Pe de altă parte, cele mai ample depășiri ale valorilor programate au fost consemnate de cheltuielile de capital (+4,8 mld. lei) și de cele cu bunuri și servicii (+1,5 mld. lei). Diminuarea deficitului bugetar, în a doua jumătate a anului 2025, a fost un semnal încurajator pentru continuarea traiectoriei de consolidare bugetară în anii următori. Însă, o programare bugetară riguroasă și respectarea regulilor fiscale reprezintă premise esențiale pentru succesul procesului de consolidare. În acest context, deși înregistrarea unui deficit de 7,62% din PIB (146 mld. lei) reprezintă o performanță în raport cu ținta de 8,4% (159,8 mld. lei), confirmată la a doua rectificare (finele lunii noiembrie 2025), înregistrarea unei diferențe considerabile între proiecțiile de venituri și cheltuieli și realizările efective, într-un interval de timp atât de scurt, ridică semne de întrebare cu privire la rigurozitatea programării bugetare. Corelarea proiecțiilor cu execuția bugetară efectivă oferă predictibilitate mediului economic și transmite un semnal clar p