Raportul anual al Consiliului Fiscal

rivind plauzibilitatea construcțiilor bugetare. În Tabelul 4 se prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare din perspectiva metodologiei naționale (cash), exprimate ca pondere în PIB. Comparativ cu anul precedent, în 2025 s-a consemnat diminuarea deficitului bugetar cu 1,05 pp din PIB, explicată prin creșterea ponderii veniturilor bugetare cu 1,92 pp din PIB, concomitent cu creșterea ponderii cheltuielilor bugetare cu 0,87 pp din PIB. Veniturile BGC, exprimate ca pondere în PIB, au înregistrat creșteri pe principalele categorii: sumele primite de la UE în contul plăților efectuate (+0,69 pp), veniturile fiscale (+0,28 pp), contribuțiile de asigurări sociale (+0,08 pp) și veniturile nefiscale (+0,01 pp). La nivelul veniturilor fiscale, majorări comparativ cu anul precedent au fost înregistrate la impozitul pe salarii și venit (+0,28 pp), TVA (+0,11 pp), impozitul pe profit (+0,09 pp), impozite și taxe pe proprietate (+0,05 pp), la accize consemnându-se o diminuare cu 0,11 pp. În ceea ce privește cheltuielile BGC, exprimate ca pondere în PIB, cele mai importante reduceri față de execuția anului precedent s-au înregistrat la cheltuieli de personal (-0,6 pp), subvenții (-0,32 pp), cheltuieli de capital (-0,2 pp) și bunuri și servicii (-0,06 pp). Pe de altă parte, creșteri față de anul 2024 au 44 fost înregistrate la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (+1,45 pp), dobânzi (+0,57 pp) și asistență socială (+0,36 pp). Tabelul 4: Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare după standarde cash (% din PIB) Buget Buget inițial Execuție Execuție 2015 2016 2019 2020 2021 2022 2023 2024 inițial 2025 - buget 2025- 2025 2025 inițial 2024 2024 Venituri totale 32,8 29,4 30,3 30,4 31,9 32,8 32,4 32,7 34,8 34,6 1,53 1,92 Venituri fiscale (exclusiv 19,4 17,8 14,8 14,2 15,7 16,4 15,6 16,6 16,7 16,9 0,98 0,28 contribuții) Impozit pe venit 3,7 3,6 2,2 2,3 2,4 2,4 2,5 2,8 3,0 3,1 0,33 0,28 Impozit pe profit 1,9 2,0 1,7 1,5 1,7 1,9 1,8 2,0 2,2 2,1 0,15 0,09 Impozite și taxe pe 0,8 0,8 0,6 0,6 0,6 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,05 0,05 proprietate TVA 8,0 6,8 6,2 5,7 6,7 6,7 6,5 6,9 7,1 7,0 0,32 0,11 Accize 3,7 3,5 3,0 2,9 2,9 2,5 2,3 2,6 2,5 2,5 0,22 -0,11 CAS 8,1 8,0 10,5 10,5 10,7 9,9 9,9 10,8 10,7 10,9 0,34 0,08 Venituri nefiscale 2,7 2,3 2,6 2,3 2,2 2,8 2,6 2,8 2,8 2,8 0,15 0,01 Donații 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,00 0,00 Sume primite de la UE în 2,4 1,0 2,4 3,3 3,2 3,3 4,0 1,9 3,2 2,6 3,15 0,69 contul plăților efectuate Cheltuieli totale 34,2 31,6 34,9 40,0 38,7 38,5 38,1 41,3 41,9 42,2 3,64 0,87 Cheltuieli de personal 7,3 7,5 9,7 10,4 9,4 8,4 8,3 9,4 8,8 8,8 0,54 -0,60 Bunuri și servicii 5,7 5,4 5,0 5,4 5,4 5,2 4,8 5,3 4,9 5,3 0,31 -0,06 Dobânzi 1,3 1,3 1,1 1,4 1,5 2,1 1,9 2,1 2,2 2,6 0,21 0,57 Subvenții 0,9 0,9 0,7 0,8 0,7 1,3 1,1 1,0 0,7 0,7 0,00 -0,32 Proiecte cu finanțare din fonduri externe 3,4 0,8 2,6 3,3 3,5 3,6 4,9 3,3 5,5 4,7 5,47 1,45 nerambursabile postaderare Asistență socială 10,7 10,7 10,8 13,1 12,4 12,4 11,9 12,7 12,6 13,1 0,74 0,36 Cheltuieli de capital 2,6 2,5 2,9 3,1 2,8 2,9 2,4 3,7 3,2 3,5 0,84 -0,20 Sold bugetar -1,45 -2,2 -4,59 -9,61 -6,73 -5,76 -5,61 -8,67 -7,03 -7,62 -2,10 1,05 Sursa: MF, calcule CF Notă: Sume fără impactul schemelor de compensare a obligațiilor restante față de buget de tip swap 45 Tabelul 5 prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare în standarde ESA 201017, exprimate ca procent din PIB. Tabelul 5: Evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare după standarde ESA 2010 (% PIB) Modificări 2015 2016 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2025 față de 2024 Total venituri 35,4 32,3 31,9 32,4 32,8 34,4 34,5 34,0 35,4 1,4 Impozite indirecte, 13,3 11,5 10,5 10,3 10,7 11,0 11,0 11,0 11,2 0,2 din care: TVA 8,1 6,5 6,1 6,1 6,4 6,9 6,7 6,8 7,1 0,3 Accize + taxe 5,2 5,0 4,4 4,2 4,3 4,1 4,3 4,2 4,1 -0,1 vamale Impozite directe, din 6,6 6,5 4,8 4,7 5,1 6,2 5,4 6,0 6,3 0,3 care: impozit pe venit 3,7 3,7 2,3 2,4 2,4 2,6 2,5 2,9 … ... impozit pe profit 2,3 2,3 2,1 1,9 2,2 3,1 2,3 2,5 … ... CAS 8,1 8,9 11,3 11,9 11,3 10,8 11,0 11,7 11,7 0,0 Alte venituri curente 2,1 1,8 2,0 2,1 1,7 2,2 2,3 2,1 2,0 -0,1 Sume primite de la 2,6 1,1 0,9 1,4 1,7 1,8 2,6 1,2 2,4 1,2 UE Total cheltuieli 35,9 34,8 36,3 41,7 40,0 40,9 41,1 43,3 43,3 0,0 Consum intermediar 5,9 5,7 5,6 5,9 5,9 5,7 6,1 6,2 5,6 -0,6 Remunerarea 7,8 9,2 11,4 12,2 11,2 10,2 10,2 11,2 10,5 -0,7 salariaților Dobânzi 1,5 1,3 1,2 1,4 1,5 1,5 2,0 2,4 2,8 0,4 Asistență socială 11,5 11,7 11,8 13,4 13,2 13,3 12,6 13,6 13,9 0,3 Subvenții 0,4 0,3 0,3 0,9 0,5 1,9 1,1 0,8 0,5 -0,3 Alte cheltuieli 2,4 1,4 1,5 2,1 2,3 2,2 1,9 2,0 1,9 -0,1 curente Formarea brută de 5,2 3,6 3,4 4,4 4,1 4,3 5,4 5,9 6,0 0,1 capital fix Sold bugetar -0,5 -2,5 -4,4 -9,3 -7,2 -6,5 -6,6 -9,3 -7,9 1,4 Sursa: Eurostat Consolidarea bugetară inițiată în anul 2010 în vederea corectării dezechilibrelor majore existente la nivelul poziției finanțelor publice a fost caracterizată de un ritm alert, România reușind într-o perioadă de timp relativ scurtă reducerea deficitului bugetar ESA la 0,5% din PIB în 2015. Între anii 2016-2019, politica bugetară expansionistă a condus la inversarea acestui trend, înregistrându-se o creștere importantă a deficitului bugetar, în principal pe fondul scăderii veniturilor, dar și al creșterii cheltuielilor. Astfel, anul 2019 a marcat depășirea pragului de 3% din PIB, România fiind plasată în PDE în aprilie 2020. 17 Datele cuprinse în acest tabel nu sunt deplin comparabile cu cele din Tabelul 4, diferențele provenind din sfera de cuprindere diferită a celor două standarde, ESA 2010 și standardul național. 46 Măsurile fiscale luate în anul 2020 pentru atenuarea efectelor sociale și economice în contextul declanșării pandemiei au pus presiune suplimentară pe buget, deficitul BGC atingând 9,3% din PIB. Anul 2021 a consemnat o revenire economică pe fondul măsurilor de sprijin guvernamental și ameliorării situației sanitare, înregistrându-se un deficit de 7,2% din PIB, cu 2,1 pp sub nivelul din 2020. În 2022 și 2023, creșterea semnificativă a PIB, atât în valori nominale, cât și în valori reale, a generat o creștere puternică a veniturilor bugetare, care însă nu a fost folosită pentru reducerea deficitului, ci pentru suplimentarea cheltuielilor bugetare. Astfel, pe fondul diminuării veniturilor și al creșterii accelerate a cheltuielilor, anul 2024 a consemnat un derapaj bugetar de proporții care a condus la un deficit de 9,3% din PIB, similar celui înregistrat în anul de debut al pandemiei. În anul 2025, veniturile bugetare au înregistrat o pondere de 35,4% din PIB, cu 1,4 pp mai mare decât cea din anul precedent. Cele mai importante creșteri, față de anul 2024, s-au consemnat pentru sumele primite de la UE (+1,2 pp din PIB), încasările din impozite directe și din TVA (+0,3 pp din PIB fiecare). Încasările din accize și taxe vamale, precum și din alte venituri curente au cunoscut o scădere cu 0,1 pp din PIB fiecare. Ponderea cheltuielilor bugetare în 2025 a fost de 43,3% din PIB, similar anului anterior. Creșteri au înregistrat cheltuielile cu dobânzile (+0,4 pp din PIB), asistența socială (+0,3 pp din PIB) și formarea brută de capital fix (+0,1 pp din PIB). Cea mai însemnată scădere a fost înregistrată la nivelul cheltuielilor cu remunerarea salariaților (-0,7 pp din PIB), urmată de consumul intermediar (-0,6 pp din PIB), subvenții (-0,3 pp din PIB) și alte cheltuieli curente (-0,1 pp din PIB). Deși deficitul bugetar s-a diminuat semnificativ în anul 2025, acesta se situează încă mult peste pragul de 3% din PIB, prevăzut de tratatele UE. În ipoteza în care corecția deficitului nu ar continua în anii următori, datoria publică a României ar rămâne pe o traiectorie nesustenabilă, iar piețele ar penaliza o astfel de evoluție. Măsurile de consolidare, adoptate până în prezent, atenuează această dinamică, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza, ceea ce face indispensabilă continuarea procesului de consolidare bugetară. În scenariul continuării consolidării bugetare și după anul 2026, ajustarea deficitului ar readuce datoria publică pe o traiectorie descendentă. Efortul necesar este însă unul ridicat și concentrat la începutul perioadei, iar după doi ani de înghețare a cheltuielilor de personal și asistență socială, concomitent cu creșterea sarcinii fiscale, continuarea ajustării devine dificilă din punct de vedere social și politic. În acest context, o ameliorare a colectării veniturilor fiscale reprezintă alternativa mai realistă, sprijinind procesul de consolidare bugetară. 47 III.3. Veniturile bugetare Veniturile BGC au crescut în anul 2025 cu 15,3% (+88,1 mld. lei), față de anul precedent. Această evoluție a fost susținută, în particular, (i) de dinamica pozitivă a PIB nominal (pe fondul unui deflator de 8,2%) și a indicatorilor pieței muncii (creștere a numărului mediu de salariați cu 0,3% și a câștigului salarial mediu brut cu 8%), (ii) de măsurile de politică fiscală adoptate la finalul anului 2024 (în special, măsurile adoptate prin OUG nr. 156/2024, care se referă la eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industrie alimentară și creare de programe de calculator; creșterea cotei de impozit pe dividende de la 8% la 10%; reducerea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi; introducerea impozitului pe construcții speciale) și (iii) de măsurile prevăzute în Legea nr. 141/2025, adoptată în iulie 2025 (în special, creșterea cotelor de TVA, majorarea accizelor, extinderea bazei de impozitare a CASS pentru veniturile din pensii; suprataxarea instituțiilor de credit și a jocurilor de noroc). Astfel, veniturile bugetare s-au situat la un nivel de 662,7 mld. lei (reprezentând circa 34,6% din PIB), ceea ce consemnează o creștere cu 1,9 pp față de nivelul de 32,7% din PIB, din anul 2024. Veniturile fiscale au înregistrat o creștere a ponderii în PIB (+0,28 pp față de anul anterior). Pe de o parte, evoluția a fost determinată de majorări la nivelul impozitului pe profit (+0,09 pp), impozitului pe salarii și venit (+0,28 pp), impozitelor și taxelor pe proprietate (+0,05 pp) și TVA (+0,11 pp). Aceste efecte au fost parțial contrabalansate de diminuări la nivelul altor impozite pe venit, profit și câștiguri din capital (-0,06 pp), accize (-0,11 pp) și alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (-0,15 pp). Creșteri ale ponderii în PIB s-au înregistrat și în cazul contribuțiilor de asigurări (+0,08 pp), în timp ce veniturile nefiscale s-au menținut la o pondere similară anului precedent. La nivelul veniturilor din fonduri europene, datele indică creșteri ale ponderii în PIB pentru sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări (+0,76 pp) și pentru sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (+0,72 pp), respectiv, diminuarea sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente CFM 2014-2020 (-0,06 pp). Comparativ cu proiecția bugetară inițială, veniturile BGC încasate efectiv în anul 2025 au consemnat o nerealizare de 4,8 mld. lei (reprezentând circa 0,25% din PIB). Neîndeplinirea nivelului programat s-a regăsit preponderent la fondurile europene (sume de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări (-12,1 mld. lei, -0,63 pp din PIB) și sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-4,3 mld. lei, -0,23 pp din PIB)), dar și la nivelul TVA (-2,2 mld. lei, -0,11 pp din PIB). Aceste nerealizări au fost parțial contrabalansate de depășirea nivelurilor programate pentru: alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (+2,8 mld. lei, +0,15 pp din PIB), impozit pe salarii și venit (+2,3 mld. lei, +0,12 pp din PIB), contribuții de asigurări (+2,1 mld. lei, +0,11 pp din PIB) și venituri nefiscale (+1,1 mld. lei, +0,06 pp din PIB). Totodată, trebuie menționat că veniturile proiectate în bugetul inițial includeau și sume în cuantum de 9,7 mld. lei provenind dintr-o anticipată creștere a eficienței colectării/reducere a evaziunii fiscale, distribuite astfel: impozit pe profit (+0,7 mld. lei), impozit pe salarii și venit (+0,2 mld. lei), TVA (+5,7 mld. lei) și contribuții de asigurări (+3,1 mld. lei). 48  III.3.1. TVA și accize În graficul alăturat este prezentată evoluția Graficul 5: Venituri din TVA în anul 2025 încasărilor din TVA, programate în bugetul inițial, (mld. lei) comparativ cu nivelul stabilit la cele două rectificări și cu valoarea efectiv înregistrată în 150 execuția bugetară. Anul 2025 a consemnat un nivel de 133,9 mld. lei al încasărilor din TVA în 120 standarde cash, cu 2,2 mld. lei sub nivelul prevăzut în bugetul inițial. La rectificarea din luna 90 septembrie, veniturile din TVA fuseseră revizuite descendent la 134,1 mld. lei, cu toate că a fost 136.1 134.1 134.1 133.9 60 inclus și un impact pozitiv, estimat de MF la circa 6 mld. lei, aferent creșterii cotelor de TVA începând cu 1 august 2025. Având în vedere 30 execuția pe primele 10 luni ale anului, cea de-a doua rectificare a menținut nivelul prevăzut la 0 prima rectificare, valoarea efectivă a încasărilor Program inițial R1 R2 Execuție fiind cu doar 0,2 mld. lei mai mică. Sursa: MF (standarde cash) Evoluția încasărilor din TVA a fost susținută de măsurile introduse prin Legea nr. 141/2025, care prevedeau, printre altele, creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și păstrarea unei singure cote reduse de TVA, stabilită la 11% (față de două cote reduse anterior, de 5% și 9%). Totodată, consumul privat s-a majorat în 2025 cu 8,1%, depășind ușor dinamica estimată de CNSP la momentul elaborării proiectului de buget (+7,3%). Comparativ cu anul precedent, nivelul încasărilor corespunzătoare acestui agregat bugetar a crescut cu 10,7% (+13 mld. lei). Pentru a investiga performanța încasărilor din TVA, a fost realizată o proiecție ex post a acestora, în vederea comparării cu realizările efective. Astfel, pornind de la execuția bugetară a veniturilor din TVA în 2024 (ajustată cu efectul amnistiei fiscale acordate în acel an), s-a aplicat creșterea cu 8,1% a consumului privat și s-a ținut cont de efectul măsurilor de politică fis