Raportul anual al Consiliului Fiscal

3,6%) au înregistrat cele mai ridicate rate ale creșterii economice, în timp ce România (0,7%), Estonia (0,6%), Luxemburg (0,6%), Italia (0,5%), Ungaria (0,5%) și Germania (0,2%) au consemnat creșteri modeste. În raport cu avansul PIB real, România s-a situat, în 2025, sub media UE-27 de 1,4% și sub cea a Zonei Euro de 1,2%, ocupând poziția 22 în rândul celor 27 de state ale UE. Prognozele instituțiilor financiare internaționale (CE, FMI și BERD) și cea a CNSP, din prima jumătate a anului 2024, anticipau pentru anul 2025 o creștere economică situată în intervalul 3,1-4% (vezi Graficul 1). Între acestea, proiecția CNSP a fost cea mai optimistă, indicând o creștere economică de 4% în iarna și primăvara anului 2024. Prognoza FMI se situa la 3,6%, în timp ce proiecțiile CE și BERD au pornit de la estimări de 3,1-3,2% și, respectiv, 3,3-3,4%. În toamna anului 2024, prognozele au fost revizuite în jos: CNSP a ajustat estimarea la 3,5%, CE la 2,5%, FMI la 3,3% și BERD la 2,6%, reflectând deteriorarea perspectivelor economice, atât la nivel european, cât și la nivel local. Revizuirile au continuat și în primăvara anului 2025, estimările CE, FMI, CNSP și BERD situându-se în intervalul 1,4-1,6%, reflectând o deteriorare accentuată a perspectivelor de creștere. În toamna anului 2025, prognozele au coborât și mai mult, situându-se în intervalul 0,7-1%. În final, rata de creștere a PIB real pentru anul 2025 a fost de 0,7%, valoare similară cu estimarea CE din toamna anului 2025. 1 Conform datelor privind PIB în trimestrul IV 2025 (date provizorii (2)), publicate de INS pe 9 aprilie 2026. 2 Conform datelor provizorii privind creșterea PIB real, publicate de Eurostat, și accesate la 23 iulie 2026. 23  Graficul 1: Evoluția prognozelor de creștere economică pentru anul 2025 5 4 3 2 1 0 iarna 2024 toamna 2024 primăvara 2025 realizat efectiv CE FMI CNSP BERD Sursa: CE, FMI, CNSP, BERD Graficul 2: Contribuții la creșterea reală a PIB 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 12 10 8 6 4 2 0 -2 -4 -6 Export net Variația stocurilor Formarea brută de capital fix Consumul guvernamental (individual+colectiv) Cheltuiala de consum final a gospodăriilor și IFSLSG Rata de creștere reală a PIB Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Repartizarea pe trimestre a creșterii economice relevă o decelerare în a doua jumătate a anului. Pe seria ajustată sezonier, creșterea trimestrială a PIB a fost de -0,5% în primul trimestru, +1% în al doilea trimestru, -0,1% în al treilea trimestru și -1,8% în ultimul trimestru, iar, în raport cu trimestrul 24 corespunzător din 2024, dinamica a încetinit de la +2,1% în al doilea trimestru la -1,4% în ultimul trimestru. Pe latura cererii (vezi Graficul 2), formarea brută de capital fix (+0,9 pp) a avut cea mai importantă contribuție pozitivă la creșterea economică, urmată de variația stocurilor (+0,5 pp) și consumul gospodăriilor (+0,3 pp). Aceste contribuții pozitive au fost parțial contrabalansate de contribuțiile negative ale consumului guvernamental (-0,5 pp) și exportului net (-0,5 pp). Comparația cu anul precedent relevă modificări privind nivelul contribuțiilor pe latura cererii. Contribuția consumului gospodăriilor la creșterea PIB a decelerat considerabil, de la 3,5 pp în 2024, la 0,3 pp în 2025, pe fondul diminuării puterii de cumpărare în a doua parte a anului. Dacă în prima jumătate a anului 2025 câștigurile salariale reale au înregistrat creșteri, de circa +4,7% în ianuarie, în scădere treptată spre +1,4% în iunie, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică și majorarea TVA au influențat negativ puterea de cumpărare și, implicit, dinamica consumului. Evoluția câștigului salarial real a intrat treptat în teritoriu negativ începând cu luna iulie (-2,6%). În perioada august- decembrie 2025, scăderile reale s-au amplificat, variind în intervalul cuprins între -5% și -6%. Per ansamblu, câștigul salarial real a scăzut cu circa 1,1% în 2025. Similar, contribuția consumului guvernamental la creșterea PIB s-a diminuat de la +0,2 pp în 2024, la -0,5 pp în 2025, în contextul eforturilor de consolidare bugetară. În schimb, formarea brută de capital fix și-a sporit contribuția la creșterea economică, de la -0,7 pp în 2024, la +0,9 pp în 2025, pe fondul unei rate reale de creștere de circa 3,4%. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a crescut ușor față de 2024, de la 25,3%, la 25,6% în 2025. Sectorul public a înregistrat o majorare a ponderii investițiilor în PIB, de la 5,9% în 2024, la 6% în 2025, în contextul eforturilor de absorbție a fondurilor europene. Ponderea investițiilor gospodăriilor în PIB a crescut de la 6% la 6,2%, în timp ce sectorul firmelor a menținut o pondere relativ constantă de circa 13,4%. Variația stocurilor – caracterizată, din punct de vedere istoric, de modificări ample – a avut o contribuție pozitivă la creșterea economică (+0,5 pp), în ușoară scădere față de 2024 (+0,6 pp). Exportul net de bunuri și servicii a avut o contribuție negativă de -0,5 pp, semnificativ mai redusă față de cea din anul 2024 (-2,8 pp). Ameliorarea reflectă o creștere a exporturilor cu circa 4,3% și un ritm al importurilor de circa 4,9%, comparativ cu -2,5% și, respectiv, 4% în 2024. Pe latura ofertei, contribuția sectoarelor economice la creșterea PIB a fost mixtă, valoarea adăugată brută totală contribuind cu circa 0,7 pp, iar contribuția impozitelor nete pe produs a fost neutră. Sectoarele cu o contribuție pozitivă la creșterea PIB au fost: construcțiile (+0,5 pp), cu o pondere de 8,6% în formarea PIB, înregistrând o creștere reală de circa 6,9%; informații și comunicații (+0,3 pp), cu o pondere de 7,1% și o creștere reală de 4,1%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2 pp), cu o pondere de 3% și o creștere de 6,6%. În sens contrar, activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și de servicii-suport (-0,3 pp) au frânat creșterea, pe fondul unei scăderi reale de circa 4%. Celelalte sectoare economice – industria, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, intermedierile financiare și asigurările, tranzacțiile imobiliare, administrația publică, precum și activitățile de spectacole și servicii – au avut o contribuție neutră la creșterea PIB. 25 În anul 2025, evoluția ratei anuale a inflației a parcurs două faze distincte. Conform datelor BNR 3, în prima jumătate a anului, rata anuală a inflației s-a stabilizat în jurul valorii de 5%, cu un minim de 4,85% în aprilie și un maxim de 5,7% în iunie, față de 5,1% în decembrie 2024. Începând cu luna iulie 2025, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, majorarea TVA și a accizelor au declanșat o accelerare bruscă și semnificativă a inflației: de la 5,7% în iunie, inflația IPC a urcat la 7,8% în iulie și a atins un maxim de 9,9% în septembrie, menținându-se la circa 9,7% până la finalul anului. Ca urmare, rata medie anuală a inflației a crescut la 7,3% în 2025, față de 5,6% în 2024. Inflația CORE2 ajustat a înregistrat și ea o accelerare în a doua parte a anului de la 5,6% în iunie 2025, la 8,5% în decembrie 2025. În 2025, deflatorul PIB s-a menținut la un nivel ridicat de 8,2%, însă în scădere față de 9,6% în 2024. Spre deosebire de 2024, când costurile unitare cu forța de muncă au reprezentat principalul factor al creșterii deflatorului, în 2025, balanța componentelor s-a reechilibrat. Analiza Graficului 3 relevă o reducere semnificativă a contribuției costurilor unitare cu forța de muncă la variația deflatorului PIB, de la 7 pp în 2024, la circa 3,1 pp în 2025. În contrapondere, contribuția profiturilor unitare s-a majorat, ajungând la circa 3,8 pp (față de 1,2 pp în 2024), ceea ce reflectă o creștere a marjelor de profit ale companiilor. Contribuția impozitelor unitare la variația deflatorului a fost de circa 1,3 pp, relativ similară cu cea din 2024. Analiza în asociere a datelor privind IPC și deflatorul PIB relevă un episod inflaționist determinat de un șoc de natură fiscală și de reglementare, amplificat și de creșterea marjelor de profit ale companiilor. Graficul 3: Deflatorul PIB – repartizare pe venituri 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 14 14% Contribuții la variația delfatorului PIB (pp) 12 12% 10 10% 8 6 8% 4 6% 2 4% 0 2% -2 -4 0% Impozite unitare Profituri unitare Costuri unitare cu forța de muncă Deflatorul PIB (scara din dreapta) Sursa: Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Pe parcursul anului 2025, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, nivel stabilit în urma deciziei de reducere cu 0,25 pp din august 2024. Stabilizarea inflației în primele luni ale anului a 3 Rapoartele asupra inflației, ale Băncii Naționale a României, publicate în 2025 și în prima parte a anului 2026. 26 creat perspectiva unor noi reduceri ale dobânzii-cheie, însă accelerarea creșterii prețurilor din a doua jumătate a anului 2025, cauzată de factori de natură fiscală și de reglementare, a determinat BNR să nu modifice rata dobânzii de politică monetară. Menținerea acesteia la 6,5% pe fondul accelerării inflației a condus la o rată reală a dobânzii de referință negativă spre finalul anului, în comparație cu valori ușor pozitive în prima parte a lui 2025. În ceea ce privește rata rezervelor minime obligatorii, aceasta a fost menținută la 8% în cazul pasivelor în monedă națională și la 5% pentru pasivele în valută. Deficitul de cont curent4 a înregistrat un nivel de 7,9% din PIB la finalul anului 2025 (Graficul 4), mai redus cu 0,3 pp față de 8,2% din PIB consemnat în 2024, deși în valoare absolută deficitul a crescut cu 1 mld. euro, la 29,9 mld. euro. Reducerea deficitului ca pondere în PIB a fost determinată de creșterea mai accelerată a PIB nominal. Atenuarea dinamicii deficitului comercial a fost sprijinită și de evoluția favorabilă a raportului de schimb extern (terms of trade), prețurile exporturilor crescând cu 0,9% față de media anului 2024, în timp ce prețurile importurilor s-au redus cu 0,3%5. Graficul 4: Evoluția PIB real, a cererii interne și a soldului contului curent în perioada 2005-2025 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 -5 -10 -15 PIB real (%yoy) Cererea internă (%yoy) Cont curent (%PIB) Sursa: BNR, Eurostat, calcule Consiliul Fiscal Nivelul deficitului de cont curent rămâne crescut și ridică semne de întrebare privind evoluția dezechilibrelor externe și a gradului de competitivitate, tabloul de bord european stabilind un prag de alertă atunci când media deficitului de cont curent din ultimii 3 ani depășește 4% din PIB. În cazul României, această medie a atins valoarea de 7,6% din PIB în 2025, nivelul de 4% din PIB continuând să fie depășit în fiecare din ultimii trei ani (6,6% în 2023, 8,2% în 2024 și 7,9% în 2025). În 2025, deficitul bugetar în termeni ESA, deși în scădere, a înregistrat un nivel ridicat (7,9% din PIB), perpetuând 4 Conform datelor BNR, accesate în baza de date interactivă la 23 iulie 2026. 5 Conform datelor INS privind indicii valorii unitare în comerțul internațional în 2025. 27 provocările asociate deficitelor gemene și necesitând continuarea eforturilor de consolidare bugetară pentru asigurarea stabilității macroeconomice. Cumulat cu deficitul de cont curent de 7,9% din PIB, presiunea combinată a celor două deficite asupra necesarului de finanțare și a sustenabilității externe rămâne una dintre cele mai ridicate din UE. Analizând evoluția contului curent din perspectiva echilibrului economisire - investire, se observă că rata de economisire, ca pondere în PIB, a crescut cu 1,2 pp, de la 16,8% în 2024, la 18% în 2025, iar rata de investire s-a majorat cu 0,9 pp, de la 25% în 2024, la 25,9% în 2025. Întrucât creșterea ratei de economisire a depășit ușor creșterea ratei de investire, deficitul contului curent s-a diminuat de la 8,2% în 2024, la 7,9% din PIB în 2025. Ameliorarea deficitului de cont curent ca procent în PIB a fost susținută de îmbunătățirea soldului bunurilor și serviciilor, al cărui deficit s-a redus de la 21,3 mld. euro în 2024, la 20 mld. euro în 2025. Această evoluție a fost determinată, pe de o parte, de reducerea deficitului balanței bunurilor cu 0,5 mld. euro (de la 33 mld. euro în 2024, la 32,5 mld. euro în 2025), iar, pe de altă parte, de majorarea soldului excedentar al balanței serviciilor cu 0,9 mld. euro (de la 11,7 mld. euro în 2024, la 12,6 mld. euro în 2025). În direcția adâncirii deficitului de cont curent a acționat balanța veniturilor primare, al cărei deficit a crescut cu 1,7 mld. euro (de la 8,3 mld. euro în 2024, la 10 mld. euro în 2025), majorare determinată, în proporții apropiate, de accentuarea deficitului veniturilor din investiții străine directe și de cea a veniturilor din investiții de portofoliu. Balanța veniturilor secundare a rămas marginal excedentară, cu un sold de doar 0,1 mld. euro în 2025, în scădere față de 0,7 mld. euro în 2024, reducând semnificativ aportul său favorabil la soldul contului curent. În privința finanțării deficitului de cont curent (de 29,9 mld. euro), aceasta s-a realizat, în cea mai mare parte, prin intermediul contului financiar al balanței de plăți (22,5 mld. euro în 2025, față de 19,9 mld. euro în 2024) și, într-o măsură mai redusă, prin aportul contului de capital (7,2 mld. euro, față de 5,2 mld. euro în 2024). În cadrul contului financiar, investițiile directe nete (sub formă de participații la capital, dar și instrumente de natura datoriei) au avut o valoare de circa 7,5 mld. euro, în comparație cu 4,7 mld. euro în 2024, valoarea acestora acoperind circa 25% din deficitul de cont curent. Componenta reprezentată de reinvestirea profiturilor s-a majorat la 4,1 mld. euro, față de 3 mld. euro în 2024. Ponderea investițiilor directe nete în contul financiar a crescut la 33,6%, față de 23,8% în 2024. Investițiile de portofoliu s-au majorat la 13,5 mld. euro în 2025, față de 12,4 mld. euro în 2024, iar alte investiții au crescut la 6,2 mld. euro, față de 3,6 mld. euro în 2024. Soldul contului de capital a crescut la 7,2 mld. euro în 2025, față de 5,2 mld. euro în 2024, pe seama majorării transferurilor de capital ale administrației publice, unde sunt reflectate fondurile europene din cadrul CFM și granturile din PNRR, la 7 mld. euro, față de 4,7 mld. euro în 2024. În acest context, acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non-generatoare de datorie (acestea fiind considerate a fi soldul contului de capital, iar, din contul financiar, doar „Participații la capital de natura investițiilor directe, inclusiv profituri reinvestite”) s-a îmbunătățit la 42,8% în 2025, față de 31,4% în 2024, pe fondul creșterii investițiilor directe și al absorbției mai ridicate de fonduri europene reflectate în contul de capital. 28 În anul 20256, datoria externă brută a României a crescut cu 12,3% față de anul anterior, la un nivel de circa 228,5 mld. euro la finele lunii decembri