Raportul anual al Consiliului Fiscal

au fost amânate. reformele instituționale și organizaționale complexe au avansat Evaluarea contribuției la lent sau au fost amânate. Evaluarea contribuției la consolidarea consolidarea bugetară rămâne bugetară rămâne limitată de raportarea incompletă și de absența limitată de raportarea incompletă obiectivelor financiare cuantificabile. Pentru consolidarea rolului și de absența obiectivelor analizelor de cheltuieli sunt necesare ținte financiare stabilite încă financiare cuantificabile. din etapa de mandat, indicatori bugetari și de rezultat asociați măsurilor și raportare completă din partea tuturor ordonatorilor implicați. Pentru România, cele mai recente Noul cadru de guvernanță economică al UE urmărește respectarea date și proiecții ale CE indică regulilor fiscale prin intermediul unui indicator operațional unic – respectarea traiectoriei de cheltuielile primare nete. Pentru România, cele mai recente date și referință pentru cheltuielile proiecții ale Comisiei Europene indică respectarea traiectoriei de primare nete, rata efectivă de referință pentru cheltuielile primare nete, stabilită prin creștere a indicatorului din 2025 și recomandarea Consiliului UE din iulie 2025, rata efectivă de cea previzionată pentru 2026 creștere a indicatorului din 2025 și cea previzionată pentru 2026 situându-se sub plafoanele situându-se sub plafoanele recomandate. recomandate de Consiliul UE. Analiza de sustenabilitate a Analiza de sustenabilitate a datoriei arată că măsurile adoptate datoriei arată că măsurile până în prezent atenuează dinamica explozivă a datoriei publice, 18 adoptate până în prezent dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. În absența unor măsuri atenuează dinamica explozivă a suplimentare, într-un scenariu de tip no-policy change, datoria datoriei publice, dar nu sunt publică ar depăși 80% din PIB în 2034. Pe de altă parte, continuarea suficiente pentru a o stabiliza. În procesului de consolidare, prin atingerea unui excedent primar absența unor măsuri structural de circa 2,1% din PIB potențial în 2030, ar readuce datoria suplimentare, într-un scenariu de publică pe o traiectorie descendentă sustenabilă și deficitul sub 3% tip no-policy change, datoria din PIB. În acest scenariu, în funcție de viteza ajustării deficitului publică ar depăși 80% din PIB în bugetar, ponderea datoriei publice ar atinge un vârf în intervalul 2034. Continuarea consolidării 62-65% în perioada 2027-2028, urmând apoi o traiectorie bugetare este indispensabilă descendentă. Evoluția nefavorabilă a diferențialului r - g, pentru a plasa datoria publică pe o incertitudinea politică, creșterea cheltuielilor de apărare, presiunile traiectorie descendentă demografice (amplificate de gradul redus de participare pe piața sustenabilă. forței de muncă), schimbările climatice și posibilul efect de evicțiune asociat dezvoltării inteligenței artificiale pot influența nefavorabil traiectoria datoriei publice pe termen scurt și mediu. Continuarea consolidării bugetare este indispensabilă pentru stabilizarea datoriei publice, dar necesită o ajustare amplă a soldului primar structural în intervalul 2027-2030, după o perioadă în care cheltuielile de asistență socială și de personal au fost înghețate timp de doi ani consecutivi și au fost adoptate măsuri de creștere a veniturilor fiscale. În acest context, o ameliorare a colectării veniturilor fiscale ar reprezenta un sprijin fundamental pentru procesul de consolidare bugetară. Comisia Europeană estimează Comisia Europeană anticipează în ultima sa prognoză – cea de pentru România o creștere primăvară – o creștere a PIB real în România de 0,1% în 2026 – un economică de 0,1% în 2026, nivel nivel mai redus în comparație cu prognoza FMI (din aprilie 2026) de mai redus în comparație cu 0,7%. O recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind proiecția FMI de 0,7%. BNR amploarea consolidării bugetare și mediul internațional previzionează o rată a inflației IPC nefavorabil. În anul 2027, tendința este probabil de revenire a de 6,1% la finalul anului 2026, creșterii, iar ecartul se menține redus între instituții, FMI evoluând pe o traiectorie prognozând o creștere de 2,5%, iar Comisia Europeană, de 2,3%. descrescătoare ulterior. Factorii determinanți ai creșterii PIB în următorii doi ani sunt prevăzuți a fi formarea brută de capital fix și, doar începând cu 2027, consumul privat, pe fondul redresării venitului real disponibil din economie odată cu temperarea inflației. Fondurile europene din CFM 2021-2027 sunt prevăzute a sprijini cererea agregată și a oferi finanțare pentru deficitul extern. Exportul net este anticipat a avea o contribuție ușor pozitivă la creșterea economică, pe fondul comprimării cererii interne, contribuind la atenuarea dezechilibrului extern. Conform Raportului asupra inflației, publicat 19  de BNR în august 2026, rata anuală a inflației IPC va atinge nivelul de 6,1% la finalul anului 2026, evoluând pe o traiectorie descrescătoare ulterior (3,4% la finalul anului 2027 și 2,8% în iunie 2028 – orizontul proiecției). În opinia emisă asupra proiectului Prognoza CNSP privind rata de creștere economică pentru anul de buget pe anul 2026 și a 2026, care stă la baza estimărilor privind deficitul bugetar, a fost de strategiei fiscal-bugetare pe 1%. În opinia emisă asupra proiectului de buget pe anul 2026 și a termen mediu, Consiliul Fiscal strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, Consiliul Fiscal aprecia, pe baza informațiilor considera că era posibil ca variabilele macroeconomice să fie disponibile la acel moment, că revizuite la valori mai defavorabile, în special dacă prețurile dinamica PIB nominal, prognozată materiilor prime continuă să crească, iar sentimentul față de risc să de CNSP pentru intervalul 2026- se deterioreze pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În privința 2028, avea un grad ridicat de prognozei macroeconomice a CNSP pe intervalul 2026-2028, plauzibilitate. Totuși, aprecierile coroborând evoluția creșterii reale cu cea a deflatorilor PIB, privind acest scenariu de bază al Consiliul Fiscal aprecia, pe baza informațiilor disponibile la acel evoluției economiei românești nu moment, că dinamica PIB nominal avea un grad ridicat de aveau cum să ia în considerare plauzibilitate. Totuși, aprecierile privind acest scenariu de bază al materializarea unor șocuri în evoluției economiei românești nu aveau cum să ia în considerare privința piețelor materiilor prime materializarea unor șocuri (cu magnitudine și persistență și piețelor financiare. necunoscute) în privința piețelor materiilor prime (în special energetice) și piețelor financiare. O majorare mult mai accentuată și persistentă a prețurilor pe aceste piețe, posibil simultană cu o sporire semnificativă a primelor de risc pe piețele financiare și, implicit, a dobânzilor ar duce la coordonate diferite (defavorabile) în privința evoluțiilor macroeconomice. Bugetul inițial pe anul 2026 are în Bugetul inițial pe anul 2026 are în vedere o țintă de deficit cash de vedere o țintă de deficit de 6,25% 6,25% din PIB, reprezentând o diminuare cu circa 1,4 pp din PIB față din PIB, conform metodologiei de nivelul înregistrat în anul precedent. În termeni ESA 2010, ținta naționale. Pe baza unei abordări de deficit este de 6% din PIB. Reducerea deficitului cash este prudente a prognozării veniturilor planificată pe seama majorării veniturilor bugetare cu 1,3 pp din PIB și cheltuielilor, CF a apreciat și a diminuării cheltuielilor bugetare cu 0,1 pp din PIB. Însă, construcția bugetară pentru anul eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte 2026 compatibilă cu un deficit categorii de venituri sunt planificate să se majoreze cu 0,46 pp din cash situat în preajma valorii de PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli este diminuat în planificare 6,25% din PIB, fără a avea în cu 1,44 pp din PIB. Astfel, corecția bugetară din anul 2026 este vedere posibile efecte severe ale planificată a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli. războiului din Orientul Mijlociu și Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și eventuale măsuri corelate cu cheltuielilor, CF a apreciat construcția bugetară pentru anul 2026 acestea. compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din 20  PIB, fără a avea în vedere posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu și eventuale măsuri corelate cu acestea. Pentru perioada 2027-2029, în Conform cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029, absența unei susțineri a procesului reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să de consolidare și pe latura se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor, veniturile fiscale veniturilor, ajustarea bazată fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB. În absența predominant pe reducerea unei susțineri a procesului de consolidare și pe latura veniturilor, cheltuielilor ridică semne de ajustarea bazată predominant pe reducerea cheltuielilor ridică întrebare, balanța riscurilor fiind semne de întrebare, balanța riscurilor fiind înclinată către înclinată către posibilitatea posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele înregistrării unor deficite mai mari prognozate. Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului decât cele prognozate. bugetar trebuie susținută de majorarea veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări), România având un potențial important de a-și majora încasările bugetare prin creșterea eficienței colectării. Execuția bugetară pe primele 7 Execuția bugetară pe primele 7 luni ale anului 2026 a consemnat un luni ale anului 2026 a consemnat nivel al deficitului cash de circa 48 mld. lei (2,34% din PIB), cu circa un nivel al deficitului cash de 1,7 pp din PIB mai mic decât deficitul înregistrat în perioada similară 2,34% din PIB, cu circa 1,7 pp din a anului 2025. Veniturile bugetare s-au majorat față de primele 7 PIB mai mic decât deficitul luni ale anului 2025 cu 11,2% (+0,48 pp din PIB), ritm ușor mai mare înregistrat în perioada similară a decât cel consemnat la 6 luni (+10,3%) și apropiat de ritmul de anului 2025. Execuția confirmă creștere anticipat în bugetul inițial (+11,1%). Evoluția a fost tendința de reducere a deficitului, susținută de dinamica veniturilor fiscale (+0,62 pp din PIB) și, într-o observată și în lunile anterioare, și măsură mai redusă, de cea a fondurilor europene (+0,3 pp din PIB). creează premisele încadrării în Cheltuielile bugetare au crescut cu numai 2,9% (-1,22 pp din PIB), ținta stabilită pentru 2026. sub ritmul de creștere anticipat în bugetul inițial (+6,9%), reducerea ponderii în PIB fiind determinată mai ales de cheltuielile de personal (-0,61 pp din PIB), asistență socială (-0,66 pp din PIB) și capital (-0,40 pp din PIB). Execuția pe primele 7 luni ale anului confirmă tendința de reducere a deficitului, observată și în lunile anterioare, și creează premisele încadrării în ținta stabilită pentru 2026. Această evoluție confirmă corecția remarcabilă a deficitului pe parcursul ultimilor doi ani și a susținut deciziile agențiilor Fitch și Moody’s de menținere a ratingului suveran al României. Continuarea procesului de Continuarea procesului de consolidare bugetară pe termen scurt și consolidare bugetară pe termen mediu poate fi afectată de materializarea unei serii de riscuri ce țin scurt și mediu poate fi afectată de de mersul execuției bugetare, fiind de menționat că neîndeplinirea materializarea unei serii de riscuri, unor jaloane și ținte aferente PNRR conduce la diminuarea inclusiv de instabilitatea politică fondurilor rambursate României. În acest sens, pierderile aferente 21 pe plan intern, însă este componentei de granturi a PNRR pot influența nefavorabil soldul indispensabilă pentru menținerea bugetar în măsura în care finanțarea pierdută este înlocuită din stabilității macroeconomice și a surse naționale, în timp ce sumele aferente componentei de ratingului suveran al României, împrumuturi a PNRR apar în execuția bugetară numai pe partea de precum și pentru aducerea cheltuieli. La acestea se adaugă și alte riscuri, precum: instituirea de datoriei publice pe o traiectorie obligații de plată a unor drepturi salariale pentru anumite categorii descendentă sustenabilă. de bugetari, stabilite prin hotărâri judecătorești; posibilitatea unei Coordonatele pe care va fi revizuiri negative a ratingului suveran; menținerea și/sau construit bugetul pe anul 2027 și accentuarea tensiunilor geopolitice și a conflictelor militare, în strategia fiscal-bugetară pe strânsă legătură și cu angajamentul României de a majora termen mediu vor da un semnal cheltuielile de apărare, inclusiv prin accesarea împrumuturilor important privind direcția SAFE; sporirea presiunilor demografice asupra cheltuielilor cu procesului de consolidare în anii asistența socială. următori. Suplimentar acestor riscuri, persistă un nivel înalt de incertitudine și instabilitate politică pe plan intern, ce poate avea consecințe nefavorabile asupra angajamentului de a reduce deficitul bugetar în anii 2027 și 2028, mai ales că apropierea alegerilor ar putea amplifica presiunile pentru relaxare fiscală. Continuarea consolidării bugetare este indispensabilă pentru menținerea stabilității macroeconomice și a ratingului suveran al României, precum și pentru aducerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sustenabilă. Prin urmare, coordonatele pe care va fi construit bugetul pe anul 2027 și strategia fiscal-bugetară pe termen mediu vor da un semnal important privind direcția procesului de consolidare în anii următori. 22  II. Evoluții macroeconomice în anul 2025 În 2025, creșterea economică a rămas modestă, fiind înregistrat un avans al PIB real de 0,7% 1 față de anul precedent. Principalul determinant al avansului economic a fost formarea brută de capital fix, la care s-a adăugat contribuția variației stocurilor și, într-o măsură mult redusă, cea a consumului gospodăriilor. Aceste efecte au fost parțial contrabalansate de contribuțiile negative ale consumului guvernamental și exportului net. Pe latura ofertei, construcțiile au fost principalul motor al creșterii, urmate de informații și comunicații și de agricultură, în timp ce industria a avut o contribuție cvasi- neutră, iar activitățile profesionale și serviciile-suport au avut un aport negativ. Pe plan extern, tensiunile geopolitice s-au accentuat, în timp ce, pe plan intern, incertitudinile politice din prima parte a anului și măsurile de consolidare bugetară din a doua parte a anului au influențat evoluțiile macroeconomice. În 2025, la nivelul statelor membre ale UE2, Irlanda (8%), Malta (4%), Cipru (3,8%) și Polonia (