Raportul anual al Consiliului Fiscal

lurilor prevăzute pentru veniturile fiscale și cele nefiscale. În sens invers a acționat depășirea nivelului programat pentru cheltuielile de capital, respectiv cu bunuri și servicii. Conform metodologiei ESA, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în anul 2025, înregistrând o corecție cu 1,4 pp față de nivelul de 9,3% din PIB consemnat în 2024. Corecția a fost determinată cu precădere de restrângerea consumului intermediar, a remunerării salariaților și a subvențiilor, în timp ce cheltuielile cu dobânzile și asistența socială s-au majorat față de anul precedent. Un impact favorabil a avut și creșterea încasărilor din impozite directe și TVA, ușor atenuat de diminuarea veniturilor din accize și taxe vamale. Diminuarea deficitului bugetar, în a doua jumătate a anului 2025, a fost un semnal încurajator pentru continuarea traiectoriei de consolidare bugetară în anii următori. În acest sens, o programare bugetară riguroasă și respectarea regulilor fiscale reprezintă premise esențiale pentru succesul procesului de consolidare și transmit un semnal clar privind plauzibilitatea construcțiilor bugetare. În anul 2025, ponderea în PIB a România a înregistrat în anul 2025, potrivit metodologiei ESA 2010, veniturilor bugetare și a venituri bugetare totale de 35,4% din PIB, în creștere cu 1,4 pp față veniturilor fiscale s-a majorat față de nivelul consemnat în anul anterior. În aceeași perioadă, de anul anterior. Totuși, nivelul ponderea veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări sociale) acestora rămâne foarte scăzut, s-a majorat de la 28,7% la 29,2% din PIB. În pofida acestor evoluții, România continuând să se România continuă să ocupe una dintre ultimele poziții în poziționeze pe ultimele locuri între clasamentul statelor membre ale UE, situându-se cu 11 pp sub statele UE. media UE27 (46,4% din PIB) în cazul veniturilor bugetare, respectiv cu 11,2 pp sub media UE27 (40,4% din PIB) în cazul veniturilor fiscale. Totodată, România a consemnat o pondere în PIB a 14  veniturilor fiscale semnificativ sub cea a altor state cu economii similare, precum Polonia (37,6%), Ungaria (35,4%) și Cehia (35,2%). Menținerea României printre Menținerea României printre ultimele țări din UE27, în termeni de ultimele țări din UE27, în termeni venituri bugetare și fiscale exprimate ca pondere în PIB, este efectul de venituri bugetare și fiscale unor erori repetate în construcția regimului fiscal, fiind ignorată exprimate ca pondere în PIB, este necesitatea de a crește veniturile fiscale, și al unui aparat de efectul unor erori repetate în administrare fiscală nemodernizat, cu reforme lente și parțiale. construcția regimului fiscal, al Totodată, legislația și aplicarea ei au favorizat o cultură a unui aparat de administrare impunității, care a permis fraudarea bugetului public. Acești factori fiscală nemodernizat, al unei au condus la o colectare a veniturilor publice mult sub media UE. legislații și aplicări a legilor care Având în vedere necesitatea stringentă de a continua procesul de au favorizat o cultură a consolidare bugetară, ameliorarea colectării veniturilor pe seama impunității, înlesnind fraudarea investițiilor în digitalizarea administrației fiscale reprezintă un bugetului public. Acești factori au factor esențial pentru a menține deficitul bugetar pe o traiectorie condus la o colectare deficitară a descendentă în anii următori. veniturilor publice. Având în Este de subliniat că reforma pensiilor și cea a salariilor din sistemul vedere necesitatea stringentă de a public (cuprinse în PNRR) au complicat misiunea de consolidare continua procesul de consolidare bugetară. Trebuie să fie notat că execuția bugetară pe primele bugetară, ameliorarea colectării șapte luni din 2026 (deficit bugetar de 2,34% din PIB) arată că veniturilor pe seama investițiilor procesul de consolidare bugetară continuă și ținta de deficit cash în digitalizarea administrației de 6,25% din PIB este realizabilă. fiscale reprezintă un factor esențial pentru a menține deficitul Din perspectiva indicelui economiei și societății digitale, România a bugetar pe o traiectorie continuat să înregistreze progrese, dar rămâne sub media descendentă în anii următori. europeană la majoritatea indicatorilor, fiind caracterizată de un contrast între infrastructura digitală, mai bine dezvoltată, și nivelul relativ scăzut al digitalizării economiei, administrației publice și competențelor digitale ale populației. Astfel, deși infrastructura de conectivitate și digitalizarea serviciilor publice au progresat, persistența decalajelor nefavorabile privind competențele digitale, digitalizarea întreprinderilor, interoperabilitatea serviciilor publice și utilizarea efectivă a platformelor electronice limitează impactul acestor investiții asupra eficienței administrării fiscale și colectării veniturilor publice. Începând cu anul 2016, aplicarea Începând cu anul 2016, aplicarea unor majorări discreționare de unor majorări discreționare de cheltuieli permanente a determinat rigidizarea tot mai accentuată cheltuieli permanente a a structurii cheltuielilor bugetare, remarcându-se preponderența determinat rigidizarea tot mai cheltuielilor de personal și asistență socială. În anul 2025, ponderea accentuată a structurii acestora în totalul veniturilor bugetare s-a diminuat cu 4,2 pp față cheltuielilor bugetare. În anul de anul anterior, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din 15 2025, ponderea cheltuielilor de sectorul public, ajungând la 68,8%, sub media UE27 de 69,5%. personal și asistență socială în Analiza pe componente relevă că ponderea cheltuielilor de totalul veniturilor bugetare s-a personal în totalul veniturilor bugetare a coborât la 29,7% în 2025 diminuat cu 4,2 pp față de anul (-3,2 pp față de 2024), în timp ce ponderea cheltuielilor de asistență anterior, ajungând la 68,8%. Cu socială a ajuns la 39,1% (-1 pp față de 2024). Cu toate acestea, toate acestea, presiunea presiunea exercitată de cheltuielile de personal și asistență socială exercitată asupra deficitului asupra deficitului rămâne ridicată, în condițiile nivelului redus al rămâne ridicată, în condițiile veniturilor bugetare din România față de media europeană. nivelului redus al veniturilor Controlul riguros al dinamicii cheltuielilor de personal și asistență bugetare din România față de socială este indispensabil pentru succesul procesului de consolidare media europeană. bugetară, contribuind la menținerea credibilității politicii fiscale și la păstrarea încrederii investitorilor. Ancorarea acestora de reguli transparente, predictibile, corelate cu evoluția activității economice și puterea de cumpărare, este necesară pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice. Deficitul bugetelor de asigurări Deși deficitul bugetar, calculat conform metodologiei europene, s- sociale (pensii, șomaj și sănătate) a diminuat cu 1,4 pp din PIB în 2025 față de anul anterior, deficitul s-a majorat ușor în anul 2025, bugetelor de asigurări sociale s-a majorat cu 0,3 pp din PIB. Această principalul risc structural pe dinamică divergentă a condus la creșterea ponderii deficitului termen mediu și lung fiind bugetelor de asigurări sociale în deficitul bugetar total la 27,8%, reprezentat de îmbătrânirea principalul risc structural pe termen mediu și lung fiind reprezentat populației. de îmbătrânirea populației. În acest context, creșterea participării pe piața muncii, extinderea bazei de contribuție și ajustarea graduală a vârstei de pensionare, în corelație cu speranța de viață, pot ajuta la reducerea presiunii asupra deficitului bugetar. Cheltuielile de investiții au În anul 2025, cheltuielile de investiții au reprezentat 7,2% din PIB, înregistrat în anul 2025 un nivel de cu 0,4 pp peste nivelul consemnat în 2024. Creșterea nominală față 7,2% din PIB, cel mai mare din de anul anterior a fost de 18,8 mld. lei, aceasta realizându-se pe perioada 2009-2025. Prioritizarea seama proiectelor finanțate din asistență financiară investițiilor poate conduce la nerambursabilă și împrumut aferente PNRR (+18,9 mld. lei). Astfel, obținerea unui avantaj competitiv în 2025 a continuat revirimentul investițional din ultimii ani, pe termen lung pentru reducerea execuția cheltuielilor de investiții publice atingând cea mai mare decalajelor de dezvoltare și pondere în PIB din perioada 2009-2025. creșterea competitivității După două decenii de convergență rapidă către economiile economiei românești. dezvoltate, cu un model de creștere bazat în principal pe consum și costuri reduse ale forței de muncă, investițiile ar trebui să reprezinte motorul creșterii economice durabile în perioada următoare, iar capacitatea României de a valorifica fondurile europene și de a implementa reformele asumate va fi 16  determinantă pentru susținerea ritmului de dezvoltare. În acest sens, prioritizarea investițiilor cu impact ridicat poate conduce la obținerea unui avantaj competitiv pe termen lung pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și creșterea competitivității economiei românești. În privința fondurilor structurale și Pentru perioada 2021-2027, România beneficiază din bugetul UE de de coeziune nerambursabile din alocări de aproape 75 mld. euro, marea majoritatea a acestora CFM 2021-2027, la finele lunii aferente CFM 2021-2027 și PNRR. În privința fondurilor structurale iunie 2026, rata de absorbție și de coeziune nerambursabile din CFM 2021-2027, la finele lunii efectivă (exclusiv avansuri) era de iunie 2026, rata de absorbție efectivă (exclusiv avansuri) era de 28,1% (Programe Naționale), 28,1% (Programe Naționale), respectiv de 24,6% (total Programe respectiv de 24,6% (total Naționale și Regionale). Programe Naționale și Regionale). Pe ansamblul PNRR, la finele lunii iunie 2026, rata de absorbție Pe ansamblul PNRR, la finele lunii efectivă (exclusiv prefinanțări) era de 55,4%, pe componenta iunie 2026, rata de absorbție granturi fiind de 64,6%, iar pe componenta împrumuturi, de 36,4%. efectivă (exclusiv prefinanțări) era Trebuie precizat că abia la finele acestui an, în funcție de evaluarea de 55,4%, pe componenta granturi Comisiei Europene privind modul de îndeplinire a jaloanelor și fiind de 64,6%, iar pe componenta țintelor aferente Cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, poate fi cunoscut împrumuturi, de 36,4%. cuantumul exact al rambursărilor către România, care să permită calcularea ratelor efective de absorbție a fondurilor PNRR, atât pe componenta de granturi, cât și pe cea de împrumuturi. Dacă în 2023 și 2024 Guvernul, Dacă în 2023 și 2024 Guvernul, printr-o serie de derogări de la printr-o serie de derogări de la regulile fiscale, a permis utilizarea fondului de rezervă pentru regulile fiscale, a permis utilizarea finanțarea unor cheltuieli curente și de capital ale ordonatorilor fondului de rezervă pentru principali de credite, în 2025 s-a renunțat la această practică nocivă. finanțarea unor cheltuieli curente Pe parcursul anului, din fondul de rezervă au fost alocați 8,8 mld. și de capital ale ordonatorilor lei (8 mld. lei la nivelul administrației centrale și 0,8 mld. lei la principali de credite, în 2025 s-a nivelul administrațiilor locale), iar ponderea sumelor utilizate din renunțat la această practică fondul de rezervă în totalul cheltuielilor bugetare a fost de circa nocivă. Pe parcursul anului, din 1,1%, în scădere semnificativă față de 2024, când ajunsese la 8,8%. fondul de rezervă au fost alocați În ceea ce privește numărul de hotărâri de Guvern pentru alocarea 8,8 mld. lei, ponderea acestor sumelor din fondul de rezervă, acesta a scăzut de la maximul de sume în totalul cheltuielilor 171, consemnat în 2024, la 30 în 2025. bugetare fiind de circa 1,1%, în Consiliul Fiscal apreciază favorabil revenirea la o utilizare rezonabilă scădere semnificativă față de a fondului de rezervă, însă reiterează recomandările privind 2024, când ajunsese la 8,8%. identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă și creșterea transparenței prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a acestuia. 17 Raportul de analiză și eficientizare În anul 2025 a fost publicat raportul de analiză și eficientizare a a cheltuielilor publice în domeniul cheltuielilor publice în domeniul mediului, pentru perioada 2019- mediului, publicat în anul 2025, 2022. Raportul a fost finalizat cu întârziere față de termenul operaționalizează legătura dintre prevăzut în Strategia analizei cheltuielilor publice pentru perioada planificarea strategică, bugetarea 2024-2030, iar decalajul dintre perioada analizată (2019-2022) și pe programe și evaluarea data publicării limitează relevanța concluziilor pentru structura din performanței, dar nu îndeplinește prezent a cheltuielilor. Raportul operaționalizează legătura dintre funcția, specifică unei analize de planificarea strategică, bugetarea pe programe și evaluarea cheltuieli, de identificare a unor performanței și formulează măsuri cu responsabili și calendare, economii sau realocări măsurabile însă indicatorii de monitorizare sunt predominant de realizare și de și integrabile în procesul bugetar. proces – elaborarea unor planuri, modificarea procedurilor, transmiterea rapoartelor, dezvoltarea sistemelor informatice. Monitorizarea ex post a stadiului Astfel, din perspectivă bugetară, acesta nu îndeplinește funcția, de îndeplinire a măsurilor de specifică unei analize de cheltuieli, de identificare a unor economii eficientizare a cheltuielilor publice sau realocări măsurabile și integrabile în procesul bugetar. din domeniile educație și sănătate arată că măsurile normative și În anul 2026 au fost finalizate primele rapoarte de monitorizare a procedurale au un grad de stadiului de îndeplinire a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor realizare mai ridicat, în timp ce publice din domeniile educație și sănătate pentru anul 2024. reformele instituționale și Monitorizarea arată că, în ambele domenii, măsurile normative și organizaționale complexe au procedurale au un grad de realizare mai ridicat, în timp ce avansat lent sau