Raport privind starea învățământului superior din România

Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025

PARTEA A II-A – ACȚIUNI PRINCIPALE ȘI REZULTATE OBȚINUTE

ÎN ANUL ȘCOLAR 2024 -2025

II.1 Măsuri majore de reformă implementate în anul 2025 În spiritul evoluțiilor academice din aria europeană a învățământului superior, Ministerul Educației și Cercetării a angajat în anul 2025 o serie de reforme sub formula „Bologna 2.0”: Organizarea arhitecturii sistemului de universități prin prisma misiunii asumate Reforma arhitecturii sistemului universitar a pornit de la constatarea existenței unui sistem fragmentat, cu universități având profiluri instituționale neclare. Lipsa diferențierii misiunilor a condus, în timp, la suprapuneri ineficiente și la competiții interne neproductive. Reforma a urmărit clarificarea rolului fiecărei universități în cadrul sistemului național. Prin această abordare, universitățile sunt încurajate să își definească explicit misiunea dominantă: educațională, de cercetare sau mixtă. Această clarificare permite alinierea resurselor la obiectivele asumate. De asemenea, facilitează stabilirea unor criterii de evaluare adaptate

fiecărui tip de misiune. Astfel, nu toate universitățile sunt evaluate după aceleași standarde, ci în funcție de rolul lor strategic. Această reformă este esențială pentru creșterea coerenței sistemului. Ea permite dezvoltarea unor universități orientate prioritar spre formarea profesională, alături de universități de cercetare avansată. Din perspectivă strategică, diferențierea misiunilor contribuie la creșterea competitivității internaționale. Universitățile pot deveni mai vizibile în ariile lor de excelență, inclusiv prin flexibilizarea organizării ciclurilor de studiu într-un domeniu, fără condiționări administrative în aceeași universitate. De asemenea, această abordare facilitează cooperarea între instituții cu misiuni complementare, reorganizarea arhitecturii universitare reprezentând o condiție fundamentală pentru modernizarea sistemului românesc de învățământ superior.

Demararea evaluării unităților de cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv în universități Evaluarea unităților de CDI a fost inițiată ca răspuns la nevoia de creștere a performanței și transparenței sistemului de cercetare. Până în anul 2025, evaluările au fost fragmentare și neuniforme. Reforma a introdus un cadru național coerent, aliniat standardelor internaționale, care reorganizează arhitectura sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare. Universitățile au fost incluse explicit în acest proces. Evaluarea urmărește clasificarea unităților în funcție de performanță și impact. Aceasta permite fundamentarea deciziilor de finanțare pe criterii obiective. Procesul stimulează competiția bazată pe calitate și relevanță. Totodată, identifică ariile de excelență și zonele care necesită restructurare. Pentru universități, evaluarea CDI este un instrument de consolidare strategică. Ea permite integrarea mai eficientă a cercetării cu activitatea didactică. De asemenea, oferă un cadru pentru

dezvoltarea carierelor academice. Evaluarea contribuie la creșterea credibilității internaționale a cercetării românești.

58