Raport privind starea învățământului superior din România

rnaționalizarea sistemului universitar; parteneriate, deschidere către societate, autonomie și responsabilitate; ecosistem digital; finanțare și infrastructură adecvată; calitatea programelor de studii și corelarea programelor cu cerințele angajatorilor. Ne dorim ca raportul de față să reprezinte un instrument util, atât mediului academic, cât și tuturor instituțiilor/organizațiilor interesate de starea și calitatea mediului universitar, în vederea dezvoltării și implementării unor politici publice și acțiuni menite să îmbunătățească calitatea și să îmbunătățească rezultatele sistemului național de învățământ superior. 6  Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025 REZUMAT EXECUTIV Raportul privind Starea învățământului superior din România 2024 -2025 este structurat în trei părți: Partea I - Analiza ofertei și cererii sistemului de învățământ superior a fost elaborată de Institutul de Științe ale Educației. Partea a II-a prezintă principalele acțiuni desfășurate și rezultate obținute în anul universitar 2024-2025. Partea a III-a prezintă direcțiile de dezvoltare ale învățământului superior pentru anul 2026. Părțile a II-a și a III-a au fost realizate prin contribuțiile departamentelor Ministerului Educației și Cercetării (domeniul Educație) și ale instituțiilor subordonate/coordonate MEC, cu atribuții în domeniul învățământului superior. Unitatea de Politici Publice a coordonat activitățile de elaborare a Raportului, analizând și corelând datele și contribuțiile departamentelor cu politicile publice naționale și europene. Partea I a Raportului privind Starea învățământului superior din România 2024-2025 – Analiza ofertei și cererii sistemului de învățământ superior – este elaborată de Institutul de Științe ale Educației. Aceasta se constituie din analiza datelor statistice aferente sistemului de învățământ superior din România pentru ultimii zece ani universitari. În cazul indicatorilor care utilizează informații ce se colectează la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2024-2025, respectiv perioada de zece ani universitari 2015/2016 – 2024/2025. Pentru indicatorii care utilizează informații ce se colectează la final de an universitar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2023- 2024, respectiv perioada de zece ani universitari 2014/2015 – 2023/2024 (datele de ieșire ale INS pentru anul universitar 2024-2025 nefiind disponibile la momentul realizării raportului). Seturile de date statistice utilizate sunt eterogene din perspectiva perioadei de raportare, fiind exprimate fie pe an universitar, fie pe an calendaristic. Acces și participare • Tendințele demografice din ultimii ani evidențiază creșteri ale populației rezidente la nivelul grupelor de vârstă 18, 19, 20 și 21 de ani. În anul universitar 2024-2025, în sistemul de învățământ superior (toate ciclurile de studii) au fost înmatriculaţi 568.608 studenți: 88,8% în instituții de învățământ superior de stat și 11,2% în instituții de învățământ particular. A crescut numărul de studenți cuprinși în programele de licență și masterat și a scăzut numărul celor înscriși la doctorat și programe postuniversitare. Pe cicluri de studii: 76,1% au urmat programe de licență, 19,7% – programe de masterat, 3,7% – programe de doctorat, iar 0,5% – programe de studii postuniversitare. • În anul 2024-2025, oferta universitară de licență a cuprins 413 specializări/ programe de studii universitare de licență unice la nivel național, organizate în cadrul a 79 de domenii de studii, respectiv 2.602 de programe de studii de licență organizate în cadrul a 52 de instituții de învățământ superior civile și militare (45 civile și 7 militare) și a 34 de instituții 7  Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025 particulare, din care 3 în lichidare și 2 instituții particulare autorizate să funcționeze provizoriu. Programele de licenţă au cuprins 432.907 studenți, cu 17,9 mii mai mulți față de anul universitar precedent. 87,6%/ dintre studenți erau în învățământul de stat şi 12,4% în cel particular. • Oferta pentru studiile universitare de masterat a cuprins 80 de domenii, cu 2.694 programe de studii. Acestea au fost organizate în 82 de instituții de învățământ universitar (52 de stat și 30 particulare). Ciclul de studii universitare de masterat a cuprins 112.039 de studenți în anul universitar 2024-2025, în creștere cu peste 7 mii față de anul precedent. 92% dintre aceștia erau incluși în învățământul de stat și 8% în învățământul particular. • La nivelul anului 2024-2025, 2.839 de persoane au participat la programe postuniversitare; dintre acestea, aproape 73% erau înscrise în domeniul Științele educației. • Oferta de studii universitare de doctorat a cuprins 70 de domenii, (din cele 79 existente în nomenclator), 194 de școli doctorale, respectiv 476 de domenii de doctorat. Sistemul IOSUD include 56 de instituții de învățământ superior acreditate (50 de instituții de învățământ superior de stat, 5 instituții de învățământ particulare) și Academia Română. Un număr de 20.773 de studenţi erau înscrişi la studii universitare de doctorat (98,7% în învățământul de stat și 1,3% în învățământul particular) și 50 de studenți la programe postdoctorale (învățământ de stat). • La nivelul anului universitar 2024-2025, ratele specifice de cuprindere pe vârste au înregistrat valori în creștere pentru vârstele de debut în învățământul superior. Peste o treime din populația rezidentă de 19, 20 și 21 de ani este cuprinsă în învățământul superior. Ratele de cuprindere au valori mai mari pentru populația feminină. Absolvenți • Un număr de 127.097 de persoane au absolvit cu diplomă anul universitar 2023-2024 (licență, masterat, doctorat, programe postuniversitare). Valoarea este în ușoară creștere față de anul anterior. Pentru toate ciclurile de studii, ponderea fetelor este mai mare decât ponderea băieților, în rândul absolvenților cu diplomă. • Rata de promovare a învățământului universitar de licență (toți anii de studiu) a avut valori relativ constante în ultimul deceniu. La finalul anului universitar 2023-2024, valoarea indicatorului a fost de 87,5%, în creștere față de anul anterior. A scăzut treptat ponderea cazurilor de repetenție, situație școlară neîncheiată, întrerupere de studii. Ponderea pierderilor pe parcurs a înregistrat valori fluctuante. • În învățământul superior de licență, la finalul anului universitar 2023-2024, s-au înregistrat 87.896 de absolvenți (cu și fără diplomă de licență), în ușoară scădere față de anul precedent. 85% dintre absolvenți provin din învățământul de stat și 15% din învățământul particular. 97% dintre cei care s-au înscris la examenul de licență au absolvit cu diplomă; procentul de reușită este mai mare în cazul absolvenților din seria curentă (99%), comparativ cu absolvenții din seriile anterioare (84%). • Efectivele de absolvenți cu diplomă de masterat s-au redus în ultimii trei ani universitari. La finalul anului 2023-2024, s-au înregistrat 36.421 de absolvenți cu diplomă de masterat. Dintre aceștia, 90% au absolvit învățământul de stat şi 10% învățământul particular; 61% sunt femei şi 39% bărbați. • La nivelul anului universitar 2023-2024, au existat 1.976 de persoane care au absolvit programe postuniversitare, valoare în scădere față de anul anterior. 8  Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025 • În ultimii zece ani universitari, numărul de persoane care au absolvit studiile universitare de doctorat și postdoctorat a înregistrat fluctuații. La finalul anului universitar 2023-2024, existau 3.202 absolvenți, în creștere semnificativă față de anul anterior. 99,3% dintre diplome au fost obținute în învățământul superior de stat. Resurse umane • Numărul personalului angajat în învățământul superior a crescut treptat în ultimii ani. La nivelul anului 2024-2025, în învățământul superior erau angajate 53.394 de persoane. 92% din personal este angajat în învățământul superior de stat. • În anul universitar 2024-2025, în învățământul superior funcționau 27.244 de cadre didactice – în creștere față de anul anterior. Personalul didactic reprezenta aproximativ jumătate din totalul angajaților din învățământul superior. Ponderea personalului didactic feminin a fost de 54,4%, în creștere față de anul anterior. Aproape două treimi (64%) din personalul didactic face parte din grupa de vârstă 35-54 de ani; media de vârstă a cadrelor didactice este mai redusă în învățământul de stat, comparativ cu învățământul particular. • În ultimii zece ani universitari, raportul dintre numărul de studenți și cel al cadrelor didactice a fost de 15-16 studenți/cadru didactic. Valoarea indicatorului este mai ridicată în învățământul particular, comparativ cu învățământul de stat. Partea a II-a a Raportului oferă o prezentare a rezultatele obținute și a principalelor acțiuni desfășurate în anul universitar 2023-2024. În anul universitar 2024-2025, au fost elaborate aproximativ 90 de acte normative, în vederea asigurării stabilității și predictibilității organizării și funcționării sistemului de învățământ superior. Acces și participare Subvenția cămine – cantine pentru un student/an a rămas la valoarea de 2.244 lei/ an/ student în anul 2024, aspect similar și pentru anul 2025. În anul universitar 2024-2025, au fost alocate studenților români aparținând minorității rome 550 de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licență, 150 de locuri pentru studii universitare de masterat și 68 locuri pentru studii universitare de doctorat. Cuantumul burselor pentru studenţii înmatriculaţi la programe de studii universitare, organizate cu finanţare de la bugetul de stat, la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior de stat, în anul universitar 2024 – 2025 a fost pentru doctorat și masterat didactic de 3700 de lei pentru studenții doctoranzi. Valoarea bursei sociale a fost de 925 de lei. Fondul de burse s-a calculat la un nivel de 370 lei/student pentru studii de licență și master și pentru cei de la licență ȘTIM a fost 492 lei/student. În septembrie 2024 a început contractarea celor 68 de proiecte din cadrul apelurilor „Primul student din familie”, finanțate prin PEO. Valoarea totală a proiectelor depășește 104 milioane de euro, dintre care peste 103 milioane de euro sunt alocate regiunilor mai puțin dezvoltate, iar aproximativ 1,5 milioane de euro sunt destinate regiunii București-Ilfov. 9  Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025 În ceea ce privește cursurile de conversie profesională de nivel postuniversitar, la finalul semestrului I al anului universitar 2024-2025, instituțiile de învățământ superior implicate au raportat în ANS un număr de 4.167 participanți. În plan internațional, s-a remarcat implicarea instituțiilor de învățământ superior din România în cadrul proiectelor Erasmus+ gestionate de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură. 15 universități sunt coordonatoare în cadrul a 24 de proiecte, iar 35 de universități sunt partenere în alte 70 de proiecte. Cele 61 de universități care au contractat proiecte în cadrul apelului ”Granturi pentru digitalizarea universităților”, cu finanțare PNRR, au derulat activități de achiziție infrastructură digitală în vederea dezvoltării unor departamente/centre/laboratoare/biblioteci digitale noi / modernizate / extinse; au actualizat programe de studii pentru dezvoltarea competențelor digitale sau au dezvoltat programe noi în domeniile de specializare prioritare, astfel încât studenți / studenți doctoranzi să dobândească competențe specifice profesiilor emergente și să consolideze competențele antreprenoriale în sectorul digital. În cadrul apelurilor PNRR „Construcția infrastructurii universitare pentru campusurile studențești ale viitorului” și „Modernizarea infrastructurii universitare pentru un spațiu academic echitabil”, s-au contractat și se află în implementare un număr de 42 de proiecte, având un buget total alocat prin PNRR în valoare de 823,53 mil. lei. În iulie 2024, s-a lansat etapa a doua a celor două apeluri cu un buget total în valoare de 349,82 mil. lei. Începând cu anul universitar 2024-2025, se organizează în cadrul a 5 universități un număr de 18 programe de licență duală în cinci universități din România. Astfel, elevii care învață într-un liceu tehnologic, învățământ dual – cu practică direct la operatorul economic – vor putea continua studiile și după încheierea liceului, în același domeniu, cu același operator economic. Pentru implementarea rutei duale complete, au fost semnate 29 de contracte de finanțare în valoare de 689,8 mil. euro. A fost construit și inaugurat primul campus pentru învățământ dual la Oradea, cu o alocare financiară de 98 mil. lei fără TVA, valoare eligibilă din PNRR. Celelalte 28 de proiecte contractate sunt în diferite faze de implementare: 13 dintre ele au deja studiile de fezabilitate încheiate, iar 14 au procedurile în derulare. Bugetul executat este de 13,4 milioane euro. Partea a III-a a Raportului prezintă direcții de dezvoltare a învățământului superior, pentru anul 2026, corelate cu prioritățile europene în domeniu: Elaborarea de studii, analize și rapoarte specifice învățământului superior; Îmbunătățirea echității și a incluziunii în învățământul superior; Creșterea participării la forme de învățare pe tot parcursul vieții; Susținerea internaționalizării sistemului universitar; Consolidarea capacității manageriale universitare; creșterea autonomiei și responsabilității academice; Stimularea parteneriatelor; Orientare către zona STIM; Dezvoltarea unui ecosistem digital pentru învățământul universitar; Asigurarea finanțării și infrastructurii adecvate pentru instituțiile de învățământ superior; Asigurarea calității programelor de studii, excelență și competitivitatea universităților; Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor. 10  Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025 PARTEA I – ANALIZA OFERTEI ȘI CERERII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR I.1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2024-2025, sistemul național de învățământ superior a cuprins 86 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora au funcționat 482 de facultăți. Învățământul de stat a reprezentat 60% din totalul instituțiilor de învățământ superior, 77% din totalul facultăților. Conform HG nr. 412/20244, cu modificările și completările ulterioare, structura nomenclatorului domeniilor/programelor care s-au organizat la nivel național în anul universitar 2024-2025 a cuprins: 6 domenii fundamentale, cu 35 de ramuri de știință, cărora le- au corespuns 80 de domenii de masterat/doctorat și 79 de domenii de licență cu 413 specializări de licență/programe de studii universitare de licență. Figura 1. Structura sistemului național de învățământ superior pe cicluri de studii, în anul universitar 2024-2025 Domenii fundamentale DFI = 6 Ramuri de știință RSI = 35 Domenii de studii de doctorat/masterat DSU/D/M = 80 Domenii de studii licență DL= 79 Număr de specializări de licență PS = 413 Sursa: Prelucrare conform Nomenclatorului aprobat prin HG nr. 412/2024, cu modificările și completările ulterioare 4 Hotărârea Guvernului nr. 412/2024, cu modificările și completările ulterioare privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2024-2025 11  Raport privind starea învățământului superior din România 2024–2025 Datele statistice din ultimii zece ani arată că numărul total de instituții de învățământ superior a înregistrat un trend descendent în primii ani ai perioadei analizate, determinat cu prioritate de scăderea numărului de universități particulare, dar și a celor din rețeaua de învățământ superior de stat, ca urmare a fuzionării unora dintre acestea sau a intrării în lichidare a unora dintre instituțiile particulare acreditate. Ulterior, în ultimii ani universitari, numărul de instituții de învățământ superior a avut valori constante, atât la nivel general, cât și pe forme de proprietate. La nivelul anului 2024-2025, sistemul național de învățământ superior a cuprins 86 de instituții de învățământ superior acreditate (52 de instituții de stat și 34 de instituții particulare), în cadrul cărora au funcționat 482 de facultăți (372 de facultăți de stat și 110 facultăți particulare), conform HG nr. 412/2024. Învățământul