Raport anual ANABI 2020.pdf

cării. Pe lângă actele prin care s-au dispus ori pus în executare măsuri asigurătorii (ordonanță, încheiere, proces-verbal), în practică s-au dovedit esențiale documente precum: cărți tehnice, certificate de înmatriculare, cărți de identitate, facturi de achiziție, documente de origine, rapoarte de evaluare, documentație vamală, certificate de calitate a produselor, declarații de conformitate ale producătorilor etc.;  Sesizarea ANABI fără ca bunurile indisponibilizate să fie identificate, inventariate și evaluate prin proces-verbal de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii, aşa cum prevede art. 252 din Codul de procedură penală. Acest fapt determină în practică întârzieri substanțiale în predarea bunurilor către Agenție, precum și dificultăți în evaluarea și ulterior valorificarea bunurilor;  Bunurile sechestrate sunt lăsate în custodia și în folosința proprietarilor sau a unor terți. Aceasta poate determina dificultăți, întârzieri și costuri suplimentare, atât pentru evaluarea bunurilor, cât și pentru preluarea efectivă a bunurilor de către Agenție, fiind necesare demersuri suplimentare. De asemenea, prin lăsarea în folosință 34  a bunurilor în condițiile inițierii procedurii de valorificare, se poate determina o scădere a valorii bunurilor sechestrate prin utilizarea acestora de către proprietari;  Determinarea valorii de piață a unor categorii de bunuri se realizează în termene mai lungi, fiind condiționată, fie de constatări sau evaluări tehnice prealabile întocmite de experți autorizați (ex. stabilire stare de navigabilitate în cazul aeronavelor, cubaj și identificare a tipului și calității în cazul masei lemnoase), fie de necesitatea îndeplinirii unor formalități suplimentare (ex. bunurile se află sub incidența antrepozitului fiscal sau în zone libere). Toate aceste aspecte necesită clarificări din punct de vedere juridic și logistic anterior declanșării procedurilor de evaluare și valorificare. Totodată, anterior inițierii procedurii de evaluare sunt efectuate de către ANABI demersuri pentru a se constata dacă bunurile mobile îndeplinesc condițiile de valorificare, dacă sunt sau nu contrafăcute, dacă sunt înregistrate sub o marcă autorizată ori se impun măsuri de autorizare în vederea valorificării. De asemenea, din analiza celor peste 40000 de hotărâri judecătoreşti comunicate Agenţiei de către instanțele judecătoreşti, măsurile asigurătorii sunt confirmate prin hotărâri care validează propunerile procurorului în sensul confiscării speciale sau extinse sau în vederea reparării prejudiciilor. Cu toate acestea, încasările efective comunicate de către ANAF sunt mult sub acest nivel. Analiza periodică realizată de ANABI în baza datelor comunicate de către parchete, instanţe judecătoreşti şi ANAF a identificat printre cauzele acestei situaţii următoarele:  interpretarea neunitară a cadrului legal existent, neorientată pe finalitatea măsurilor asigurătorii – recuperarea efectivă de prejudicii şi a produsului infracţiunii;  prin invocarea Deciziei ÎCCJ (Complet RIL) nr. 19/2017 s-a generat o practică de luare a măsurilor asigurătorii asupra „bunurilor prezente și viitoare”, fiind necesară însă o intensificare a măsurilor subsecvente pentru identificarea, inventarierea și sechestrarea efectivă. În practică, aceasta se traduce prin pronunțarea de hotărâri de confiscare în echivalent. Aceste tipuri de confiscări nu pot fi aduse eficient la îndeplinire de către ANAF;  luarea măsurilor asigurătorii se realizează, de cele mai multe ori, fără o evaluare efectivă a bunurilor (se preferă valoarea contabilă) și, ca regulă, fără estimarea costurilor de administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate (pre-seizure planning). Această practică generează sechestre „neperformante”. Astfel, în scurt timp de la luarea măsurii, sechestrele ajung să genereze un efect opus celui în vederea căruia a fost dispusă măsura, în loc să contribuie la repararea prejudiciului, îl consolidează prin creșterea costurilor de administrare și conservare;  infrastructura precară pusă la dispoziția instituțiilor sistemului judiciar, inclusiv ANABI şi ANAF în vederea administrării bunurilor indisponibilizate;  cooperarea fragmentată cu alte instituții/entităţi publice sau regii autonome care deţin atribuţii privind administrarea bunurilor cu regim juridic special sau infrastructuri necesare depozitării temporare a bunurilor atipice indisponibilizate (ex. Garda de Mediu, Ocoale Silvice etc.). Aceste aspecte sunt analizate periodic atât la nivelul Consiliului de Coordonare al ANABI, precum și în cadrul întâlnirilor regionale și naționale organizate de Agenție în parteneriat cu Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 35  5. EXERCITAREA ATRIBUȚIILOR PRIVIND BUNURILE CONFISCATE 5.1. Evidența și reutilizarea imobilelor confiscate Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 318/2015, ANABI “publică pe pagina sa de internet informaţii actualizate despre fiecare bun imobil confiscat în cadrul procesului penal, cuprinzând situaţia juridică, amplasament, fotografii, data trecerii în proprietatea privată a statului, precum şi alte date relevante”. Pe parcursul anului 2020, în baza notificărilor primite din partea ANAF, ANABI a continuat publicarea în format deschis a datelor privind imobilele intrate în proprietatea privată a statului ca urmare a pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive în materie penală. Acest demers contribuie la implementarea angajamentelor luate de România, în contextul Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership – OGP - Declarația de la Londra) și reflectate în documentele naționale relevante, respectiv Strategia Națională Anticorupție și Planul Național de Acțiune 2018-2020 al OGP. Total bunuri imobile confiscate și publicate pe site la 31 decembrie 2020: 86 (79 în 2019) Suplimentar, pentru a asigura transparența procesului de reutilizare a bunurilor imobile, Agenția publică pe portalul anabi.just.ro, la secțiuni distincte, toate imobilele care îndeplinesc condițiile legale pentru a face obiectul unei cereri de reutilizare în interes public sau social. Astfel, la secțiunile dedicate se țin evidența termenului de 45 de zile prevăzut în Legea nr. 216/2016 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate, modalitatea de soluționare a eventualelor cereri, precum și, după caz, reluarea procedurii de valorificare de către ANAF. Cu privire la atribuțiile prevăzute de art. 34, art. 35 din Legea nr. 318/2015 și art. 1 din Legea nr. 216/2016, în anul 2020, ANABI a propus Ministerului Finanțelor Publice transmiterea cu titlu gratuit în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Justiției a unui imobil din București, evaluat la 14.400.000 Lei (echivalent aprox. 2.900.000 euro). Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 797/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 897 din 2 octombrie 2020, imobilul menționat s-a transmis cu titlu gratuit în administrarea Ministerului Justiției. 5.2. Ordine internaționale de confiscare Potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) din Legea nr. 318/2015, coroborate cu prevederile art. 2657 din Legea nr. 302/2004, Agenția este desemnată organ competent să dispună de sumele de bani obținute în urma executării unui ordin de confiscare privind bunuri 7 Art. 265 a devenit art. art. 324 după republicarea Legii nr. 302/2004 36 imobile, mobile sau sume de bani, ordin emis de o instanță străină și recunoscut de o instanță de judecată din România. ANABI are în evidență punerea în executare a 27 de ordine internaționale de confiscare recunoscute de instanțele române, după cum urmează:  imobil (teren+construcție) jud. Călărași, confiscare dispusă de către Tribunalul de Înaltă Instanță din Paris, Franța;  autovehicul – confiscare dispusă urmare recunoașterii Ordinului emis de către Curtea de Apel Sofia, Bulgaria;  apartament (jud. Brașov) și cota de ½ din imobilul compus din teren și construcție (jud. Arad) – confiscare dispusă urmare recunoașterii Ordinului de confiscare emis de către Tribunalul din Innsbruck, Austria;  construcție, jud. Cluj, confiscare dispusă de către Tribunalul de Înaltă Instanță din Paris, Franța;  2 autovehicule – confiscare dispusă urmare recunoașterii Ordinului emis de către Curtea de Apel Sofia, Bulgaria;  suma de 65.000 euro – confiscare dispusă urmare recunoașterii Ordinului emis de către Curtea de Apel Liege, Belgia;  imobil (teren+construcție) jud. Călărași, confiscare dispusă de către Tribunalul de Înaltă Instanță din Paris, Franța;  2 vehicule (un autoturism și o motocicletă), confiscare dispusă de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Central din Statul Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii;  apartament și teren (jud. Ilfov), confiscare dispusă urmare recunoașterii Ordinului emis de către Tribunalul Glostrup, Danemarca;  suma de 174.686,50 euro, confiscare dispusă urmare recunoașterii Ordinului emis de către Curtea de Apel din Gent, Belgia;  autoturism și teren (jud. Brăila), confiscare dispusă urmare recunoașterii Ordinului emis de către Curtea de Apel din Grenoble, Franța;  construcție (jud. Galați), confiscare dispusă de către Tribunalul de Înaltă Instanță din Paris, Franța;  teren + construcție (jud. Iași), confiscare dispusă de către Tribunalul de Înaltă Instanță din Paris, Franța;  253.360,567 lei, confiscare dispusă de către Tribunalul Zwickau, Germania;  217,252.95 USD, confiscare dispusă de către Curtea din Districtul Sudic al New York, SUA;  teren + construcție (jud. Ialomița), confiscare dispusă de către Curtea de Apel Paris - Tribunalul de Mare Instanță Paris, Franța;  teren + construcție (jud. Ialomița), confiscare dispusă de către Curtea de Apel Paris - Tribunalul de Mare Instanță Paris, Franța;  202.000 euro, confiscare dispusă de către Curtea Federală de Justiție din Karlsruhe, Germania;  7890 euro, confiscare dispusă de către Tribunalul Districtual din Maribor, Slovenia;  7355 euro, confiscare dispusă de către Tribunalul Districtual din Maribor, Slovenia; 37  123.001 SEK (echiv. 59.015,87 lei) confiscare dispusă de către Curtea de Apel Svea, Suedia;  32.570 USD, ordin de confiscare dispus de către Tribunalul București și recunoscut de către autoritățile din Elveția;  56.371,80 euro și 424.530 lei, confiscări dispuse de către autoritățile din Germania (Tribunalul Zwickau și Parchetul Kempen Allgau);  12.029,56 euro, confiscare dispusă de către autoritățile din Olanda;  30.000 euro și 100.000 euro, ordine de confiscare dispuse de către Curtea de Apel din Gent (Belgia);  480.000 HUF, confiscare dispusă de către Judecători Districtuala Szolnok (Ungaria);  1.070.557 USD, 10.858.479 USD și 10.858.479 USD, confiscări dispuse de către Tribunalul București și transmise spre a fi recunoscute de către autoritățile din Elveția;  100.000 euro și 1.300.000 USD, ordine de confiscare dispuse de către Tribunalul București și transmise spre a fi recunoscute de către autoritățile din Austria. Cu privire la aceste ordine, ANABI cooperează cu autoritatea centrală din cadrul MJ și ANAF. Potrivit art. 324 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, statul român, prin organele sale competente, dispune de sumele de bani obținute în urma executării unui ordin de confiscare după cum urmează: a. în cazul în care sumele de bani obţinute, în urma executării unui ordin de confiscare, au o valoare sub 10.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume, acestea se fac venit la bugetul de stat; b. în toate celelalte cazuri, 50% din suma obţinută în urma executării unui ordin de confiscare va fi transferată către statul emitent. Același articol prevede la alin. (2) faptul că, în cazul celorlalte bunuri confiscate, acestea se pot valorifica prin vânzare, potrivit dispoziţiilor legale, situaţie în care suma obţinută în urma valorificării se distribuie potrivit prevederilor art. 324 alin. (1) din Legea nr. 302/2004. În 2019, au fost executate 3 ordine internaționale de confiscare, fiind obținute următoarele sume de bani:  Ordin emis de Franța: ANABI a virat 43.420,94 euro către Franța, iar 43.420,94 euro au fost virați la bugetul de stat;  Ordin emis de Marea Britanie: ANABI a virat 14.355 euro către Marea Britanie, iar 14.355 euro au fost virați la bugetul de stat;  Ordin emis de Olanda: 2690 euro au fost virați la bugetul de stat. În anul 2020 au fost executate 2 ordine internaționale de confiscare, fiind obținute următoarele sume de bani:  Ordin emis de SUA: Statul american a confiscat suma de 217.252,95 USD, din aceasta suma 173.802,35 USD au revenit României; 38  Ordin emis de România: Tribunalul din Monaco a autorizat executarea pe teritoriul monegasc a deciziei de confiscare emisă de Tribunalul București a sumei de 293.030,16 euro. Din această sumă, 195.353,44 euro a revenit României. 5.3. Comisiile de evaluare Potrivit prevederilor art. 6 alin. (41-42) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 - “Atunci când valorificarea priveşte bunuri confiscate în proceduri penale, din Comisia de evaluare poate face parte şi un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În acest caz, Comisia de evaluare este formată din 5 membri: 2 reprezentanţi ai organului de valorificare, un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi un reprezentant din partea Ministerului Afacerilor Interne. În cazul în care reprezentantul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate nu participă la evaluare, bunurile se evaluează în lipsa acestuia”. Pe parcursul anului 2020, ANABI a fost convocată să participe în 59 de comisii de evaluare. Reprezentații ANABI au asigurat reprezentarea în 2 comisii de evaluare și reevaluare, atunci când au fost supuse evaluării bunuri cu privire la care Agenția deține atribuții exprese (bunuri mobile cu valoare individuală mai mare de 15.000 euro sau bunuri imobile). Astfel, în cadrul comisiilor la care s-a asigurat participarea, au fost evaluate bunuri mobile (autoturisme, telefoane mobile, laptop-uri) cu o valoare totală de 795.925 lei. 39  6. ACTIVITATEA DE OFICIU NAȚIONAL PENTRU RECUPERAREA CREANȚELOR Conform prevederilor Legii nr. 318/2015, ANABI a fost desemnată drept oficiu național pentru recuperarea creanțelor, în sensul Deciziei Consiliului 2007/845/JAI, preluând astfel de la MJ atribuțiile în materie. Așadar, ANABI îndeplinește, prin Biroul identificare şi urmărire bunuri, atribuții concrete ce țin de implementarea standardelor europene în domeniul cooperării în vederea recuperării creanțelor. De asemenea, Biroul reprezintă Agenția în cadrul Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust8. Activitățile desfășurate în anul 2020 au vizat următoarele:  Asigurarea schimbului de date şi informații cu structurile similare din Uniunea Europeană şi rețelele internaționale specializate în identificarea şi recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni;  Consolidarea cooperării internaționale în domeniul recuperării creanțelor;  Formarea profesională şi diseminarea bunelor practici în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni. 6.1. Asigurarea schimbului de date şi informații cu structurile similare din Uniunea Europeană şi rețelele internaționale specializate în identificarea şi recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni (ANABI asigură implementarea Deciziei 2007/845/JAI) Pe parcursul anului 2020 au fost primite 160 de cereri externe. Cel mai des schimb de date și informații s-a derulat cu Franța, Germania, Republica Moldova și Spania. Infracțiunile cel mai frecvent întâlnite sunt: spălare a banilor, fraudă, inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene, participare la un grup infracțional organizat şi trafic de persoane. În total, Agenţia a primit cereri din 24 de state, inclusiv 6 state din afara UE. Pe parcursul anului 2020, ANABI a primit un număr de 65 de cereri de la agențiile naționale (instanțe, parchete, organe de urmărire penală). Cel mai frecvent schimb de informații a avut loc cu Marea Britanie, Spania, Germania, Italia și Polonia și a vizat infracțiuni de spălare a banilor, evaziune fiscală și participare la un grup infracțional organizat. Per total, oficiul român a trimis 79 de cereri către 55 de state (dintre care 32 nu sunt membre ale UE). 8 Art. 13 din Ordonanţa de urgenţă nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. 40 6.2. Consolidarea cooperării internaționale în domeniul recuperării creanțelor Reprezentarea României la comitetele şi grupurile de lucru specializate internaționale: a. Platforma ARO (Asset Recovery Offices) de la nivelul Uniunii Europene Decizia Consiliului 2007/845/JAI impune statelor membre să înfiinţeze sau să desemneze oficii naționale de recuperare a creanţelor care să pro