România umanistă 2019-2024. Proiect prezidențial Ramona Ioana Bruynseels

P

Politic

România umanistă, 2019-2024

De trei decenii, românilor li se cere să aleagă răul mai mic, să uite de propriile speranțe, de aspirații, să își uite trecutul cu care se pot mândri și viitorul pe care îl merită. De trei decenii, românilor li se spunecă destinul lor e în mâna altora, că viitorul lor și al copiilor lor e decis de alții. De trei decenii românilor li se spune că trebuie să aleagă între demnitate și prosperitate, între dreptate și liniște, între răul mai mic și răul mai mare. E vremea schimbării. E vremea unui președinte care le poate aduce românilor nu doar speranța, ci și convingerea că destinul lor înseamnă că pot alege si binele mai mare. E vremea ca românii să aibă un președinte care crede în ei și în care ei pot crede. E vremea ca românii să încredințeze mandatul lor unui președinte care îi poate uni, nu care îi dezbină, unui președinte care îi ascultă, nu care cere să fie ascultat.

Mandatul meu de Președinte va fi, înainte de orice altceva, o asumare profundă a literei și spiritului Constituției. Președintele trebuie să redevină un mediator și acel cetățean onest și dedicat națiunii sale, capabil să-i unească și să-i motiveze pe români într-un proiect național de dezvoltare. Îmi doresc să fiu acel Președinte care aduce laolaltă instituțiile statului și le determină să lucreze, devotat, în interesul țării și al cetățenilor, acel Președinte care știe să folosească instrumentele existente și poate să creeze noi instrumente pentru a face ca aceste instituții să funcționeze eficient.

Îmi doresc un contact permanent cu cetățenii și o consultare reala și consistentă cu întreg mediul politic. Politica trebuie să unească și să motiveze, să ofere proiecte și soluții, să slujească intereselor și bunăstării României și românilor – orice altă viziune este de neacceptat.

Șeful statului este șeful diplomației țării, iar în exercitarea acestei atribuții voi redefini și promova diplomația culturală, sportivă și economică.

Coordonatele mandatului meu de președinte al României vor duce toate spre un singur scop: reclădirea mândriei de a fi român. Noțiunile precum identitatea națională și patriotismul, desuete în ochii unora, sunt esențiale pentru o Românie puternică și mândră.

Copiii noștri trebuie să crească liberi și încrezători, cu încredere în propriile forțe, să știe cine sunt și de unde vin, pentru a putea face cele mai bune alegeri pentru viitorul lor.

  Îmi propun stimularea antreprenorilor români, pentru a avea o adevărată clasă de mijloc, esențială într-o economie sănătoasă. Este limpede că nu am putea valorifica tot potențialul economic fără investiții străine, însă firmele românești trebuie ajutate și încurajate să crească în permanență.

  Voi lucra, în termenii prevăzuți de Constituție, cu Guvernul pentru a oferi românilor un proiect național de dezvoltare a României, cuprinzător și pe măsura dorințelor și așteptărilor cetățenilor acestei țări. Vom construi, împreună, o nouă Românie.

  Voi cere tuturor forțelor politice să identificăm împreună principalele priorități ale țării, domenii esențiale, care să nu fie transformate în subiecte de dispute politice. Interesele României sunt mai presus de orice alt interes, iar în aceste domenii vitale va trebui să existe consens.

Respectând actuala configurație constituțională, în care Guvernul are principala responsabilitate în generarea și aplicarea politicilor publice sectoriale, consider că Președintele României - asumându-și atât legitimitatea conferită de votul direct oferit de majoritatea cetățenilor, cât și responsabilitatea de a-și concentra întreaga pondere instituțională în beneficiul propriei națiuni - trebuie să fie un factor activ care să propună Guvernului soluții concrete pentru pentru provocările sociale, economice, demografice și politice cu care se confruntă statul. 

Principalele priorități

1.Educație

2. Sănătate

3. Economie

4 Apărare

5. Ordine publică

6. Securitate națională

7. Justiție

8. Administrație publică

9. Demografie

10. Cultură. Sport

11. Biserică

12. Minoritățile și egalitatea de șanse

13. Diaspora

14. Mediu

15. Politica externă

1. Educație

  Dezvoltarea unei națiuni, progresul și prosperitatea acesteia nu sunt posibile fără un sistem modern și eficient de educație. Într-o economie globală extrem de dinamică, în care competitivitatea a atins la cote fara precedent, calitatea resursei umane reprezintă un element esențial, pentru ca Educația să poată livra elevi și studenți performanți.

  Inteligența, talentul și spiritul inovativ al românilor sunt daruri native care vor trebui mult mai bine puse în valoare de o educație riguroasă, adaptată zilei de azi. Investiția în educație este esențială pentru a asigura României competențele de care are nevoie în prezent și va avea nevoie în viitor.

  Voi propune Guvernului să efectueze o analiză a posibilității acordării subvențiilor universităților per student și pe baza unor criterii mai stricte legate de angajabilitatea studenților. De asemenea, voi solicita criterii care să permită angajarea mai ușoară a cadrelor didactice tinere, proaspeți absolvenți ai universităților.

   Pentru cadrele didactice care activează în mediul rural îmi propun ca împreună cu Guvernul să inițiem un program bazat pe stimulente fiscale și salariale concomitent cu un program de sprijin pentru construcția de locuințe familiale. Cu titlu de exemplu, pentru cadrele didactice care activează în mediul rural, voi propune Guvernului ca aceștia să beneficieze de un spor lunar de 60% din salariul de bază

  Ca element de noutate, îmi propun ca în programa gimnazială și liceală să trecem de la învățământul bazat exclusiv pe asimilarea cunoștințelor la un învățământ care să vizeze și dezvoltarea abilităților și competențelor.

  În toate școlile trebuie să existe psihologi cu norme realiste, iar unitățile de învățământ trebuie să poată fi evaluate și de către elevi și părinți.

  Educația vocațională trebuie să capete o importanță sporită. Talentul, aptitudinile native trebuie potențate și bine puse în valoare în cadrul unui proiect educațional care să înlocuiască optimul cu excepționalul, cu ajutorul testelor vocaționale date de psihologii sau consilierii școlari.

  Școlile de meserii trebuie și pot crea calificarea și competențele necesare, astfel încât viitorii lor absolvenți să devină competitivi pe piața muncii sau să își poată deschide propria mică afacere. Învățământul dual este o soluție bună pentru moment, însă va trebui să reinventăm școlile de meserii.

  Valorile și tradițiile românești, tot ceea ce înseamnă identitate națională vor fi transpuse în programe educaționale pentru școlari și preșcolari.

2. Sănătate

  În ciuda încercărilor masive de finanțare a sistemului de sănătate, România se află undeva la jumătatea mediei europene a ponderii din PIB alocate sănătății. Astfel, în România ponderea cheltuielilor în sănătate este de  sub 5%, în timp ce media europeană este de 9,6%.

  Pe acest fond îmi propun ca în cei 5 ani de mandat nivelul cheltuielilor cu sănătatea din PIB să ajungă la 9%. În același timp mă voi asigura că vor fi constituite acele instrumente care să asigure o creștere a eficienței cheltuirii banilor, nu doar o creștere a cheltuielilor.

  Voi solicita Guvernului și autorităților județene programe concrete de refacere a infrastructurii medicale, fie prin adaptarea infrastructurii medicale actuale la cerințele tehnologiei medicale actuale, concomitent cu specializarea medicilor și asistentelor, fie prin construcția unor spitale noi, finanțate prin programe care să beneficieze de credite de la organismele bancare internaționale sau de pe piața internă. Aceste credite vor trebui garantate de către stat.

  Construcția noilor spitale, respectiv a noilor clinici de specialitate se va realiza inclusiv pe baza parteneriatului public-privat, fiind încurajată echiparea acestor spitale/clinici cu cele mai noi tehnologii existente în domeniu, statul asigurând acordarea unor facilități fiscale sau ajutoare de stat pentru funcționarea optimă a acestora.

  Voi iniția un program național de telemedicină pentru comunitățile rurale, în special pentru cele izolate, concomitent cu creșterea capacității operaționale a asistenților medicali comunitari.

  De asemenea, voi acorda o atenție sporită activității stomatologice. În acest domeniu îmi propun inițierea unui program stomatologic național prin care să putem asigura accesul tuturor cetățenilor României la servicii stomatologice, prin extinderea cadrului asigurărilor medicale sau pe baza unor vouchere acordate din fonduri publice sau de la finanțele locale. O altă latură importantă de acțiune va fi consilierea psihologică post partum a proaspetelor mămici care va fi decontată din asigurările medicale.

  Prin parteneriate private cu mari lanțuri de spitale americane (John Hopkins, Mount Sinai) România ar putea deveni o destinație atractivă a turismului medical.

  Sănătatea va reprezenta unul dintre punctele centrale ale programului „România inovativă”, în care îmi propun ca toate companiile care realizează cercetări medicale, de tehnologie medicală sau farmaceutică ori care integrează în industria medicală astfel de cercetări, să beneficieze de impozitarea profitului cu 0, cu condiția angajării a cel puțin 66% din forța de muncă de proveniență autohtonă. Pornind de la această premisă, îmi doresc ca în următorii 10 ani România să devină unul din liderii globali ai cercetării și inovării medicale, farmaceutice și al tehnologiilor de profil.

3. Economie

  Menținerea și chiar îmbunătățirea ritmului de creștere economică depinde de o sumă de factori mergând de la predictibilitatea fiscală și stabilitatea mediului financiar până la permanenta modernizare a infrastructurii naționale.

  O creștere economică substanțială, pe termen mediu și lung, este greu de imaginat în absența unui volum crescut al investițiilor. Atragerea investițiilor străine și autohtone, generatoare de locuri de muncă, inovație și, în cele din urmă, bunăstare, trebuie să constituie prioritatea diplomației economice.În această privință este nevoie de o abordare nouă, mult mai dinamică, mult mai determinată.

  Redefinirea diplomației economice este vitală pentru dezvoltarea țării. Fiecare ambasador sau atașat comercial trebuie să promoveze oportunitățile din România potențialilor investitori străini. Voi susține chiar stabilirea unor indicatori de performanță în acest sens, pentru a ne asigura de cele mai bune rezultate.

  Președintele va fi însoțit în toate vizitele oficiale de către oameni de afaceri, aleși în mod transparent. Scopul este ca fiecare dintre aceste vizite să fie urmată de atragerea de noi investitori în țară. De asemenea, voi lupta pentru a reclădi relațiile economice din trecut cu țările de pe continentele asiatic și african.

  În același timp este obligatoriu ca România să ofere garanția unui sistem fiscal stabil și predictibil, a unui acces facil la resurse energetice și o bună interconectare a infrastructurii de transport.

3.1 Infrastructura

  Deficitul României în infrastructură este unul mai mult decât bine-cunoscut. În acest moment, raportat la nivelul Uniunii Europene, suntem în urmă la toate capitolele.

Îmi propun ca, pe partea de infrastructură mare, să acționez în mod concret pe două paliere:

Voi condiționa promulgarea Legii bugetului de stat de alocarea a minim 1,5% din PIB pentru realizarea infrastructurii mari. Infrastructura mare se referă în special la construcția de autostrăzi, respectiv modernizarea infrastructurii magistralelor feroviare mari sau dublarea unor căi ferate secundare.

Voi iniția, împreună cu Guvernul, o reglementare nouă în materia achizițiilor publice în domeniul infrastructurii mari. Aceasta va presupune ca legea 98/2016 privind achizițiile publice să fie adaptată astfel încât dosarele de achiziție pentru acest tip de lucrări să se realizeze în formă exclusiv electronică și să permită o scurtare semnificativă a termenelor de judecare a contestațiilor și implicit de încheiere a contractelor. Bineînțeles că pentru acest lucru va fi nevoie și de modificare a codului civil, codului de procedură civilă, respectiv a legii contenciosului administrativ.

  În primele 100 de zile ale mandatului voi solicita specialiștilor din domeniu o analiză din care să rezulte dacă o companie cu capital integral de stat, nou înființată, ar putea să reducă costurile per km de autostradă, respectiv să realizeze într-un termen mai scurt acest tip de lucrări.

  Dacă această soluție își va demonstra viabilitatea, o vom transpune și pentru infrastructura feroviară.

  Voi solicita elaborarea, de către Guvern, a  unui program pe termen lung de modernizare a infrastructurii și adoptarea acestui program printr-un memorandum semnat de către toate forțele politice, astfel încât implementarea acestuia să nu fie afectată de schimbările politice.

3.2 Energie

  Accesul la resursele energetice și materii prime reprezintă o dominantă a competiției economice globale actuale. Din această perspectivă, România trebuie să își asigure o mult mai bună valorificare a propriului său potențial.

  Principiul de acțiune va fi: resursele energetice trebuie să beneficieze, în primul rând, României!

  România are probleme în ceea ce înseamnă valorificarea imensului potențial energetic. Consider ca exploatarea oricărei resurse energetice a României va trebui să conducă la aplicarea unei redevențe de 33% din prețul de valorificare cuvenită statului român.

  Voi susține finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și pentru finalizarea tuturor lucrărilor hidroenergetice începute anterior și neterminate.

  Voi încuraja investițiile în producția de energie din surse regenerabile, precum și pentru dezvoltarea autonomiei energetice a unor locuințe sau mici afaceri prin instalarea de panouri fotovoltaice sau microcentrale eoliene, precum și valorificarea biomasei.

  În același timp, sistemul național de transport și distribuție a energiei electrice trebuie să primească acele investiții de care are nevoie.

  Voi propune Guvernului un program de stimulare a cercetării în domeniul energiei. Noile tehnologii de producție a energiei, din noi surse, precum și conversia sistemelor bazate pe combustibili fosili la sisteme bazate pe energie electrică trebuie să devină o prioritate. România poate și trebuie să recupereze decalajul tehnologic investind mai mult în cercetare.

3.3 România digitală. Economie, mediul antreprenorial

  Avem resurse umane excepționale în domeniile digitale, iar infrastructura de comunicații digitale din România este printre primele din Europa. Avem, deci ingredientele principale pentru a iniția trecerea la economia digitală în România. Voi iniția un program strategic de dezvoltare a economiei digitale în care toate companiile care realizează cercetări inovative în domeniul informaticii, comunicațiilor, roboticii, medicinei și farmaciei, industriei medicale, noilor tehnologii energetice, de transport și mediu să beneficieze de o cotă de impozit pe profit ZERO! Acest program va permite crearea de locuri de muncă foarte atractive și bine plătite, care să asigure dezvoltarea armonioasă a carierei tinerilor specialiști sau a profesioniștilor din țară ori a celor care doresc să se întoarcă din diaspora

  Vom continua programele de stimulare a înființării și dezvoltării noilor companii prin programele start-up nation ori prin accesul la credite bancare facile.

  Voi propune elaborarea unei strategii de dezvoltare economică a României, una elaborată alături de specialiști ai Academiei Române, Băncii Naționale, Institutului Național de Statistică, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, reprezentanți guvernamentali și ai mediului academic.

  Doresc ca în fiecare an să avem o creștere a nivelului investițiilor străine directe, în raport cu PIB, care în același timp să creeze noi locuri de muncă bine plătite și oportunități de carieră.

 Propun ca tăierile de taxe să se poată implementa imediat după luarea deciziei politice, în timp ce creșterea taxelor, impozitelor sau oricăror alte elemente cu impact în bugetul companiilor și instituțiilor să devină operabile la 15 luni din momentul publicării actului normativ care le prevede.

Tot astfel, salariul minim pe economie va fi anunțat cu cel puțin 15 luni înainte de intrarea lui în vigoare.

3.4 Agricultură. Mediul rural

  Potențialul agricol al României este imens și deloc fructificat. Conform unor estimări, aproximativ 1,5 milioane de hectare de teren arabil rămân nelucrate. Pentru rezolvarea  acestei situații, vom impune un sistem care să sancționeze foarte dur proprietarii acestor terenuri cu scopul ca cei care nu pot să-și prelucreze propriul teren, să ia toate măsurile ca acesta să fie arendat sau dat în lucru unor operatori agricoli.

  Vom continua programul "primul tractor" și vom iniția programul "prima seră" pentru cei cu activități legumicole, încurajând și valorificarea biomasei pentru producerea energiei termice.

  De asemenea, refacerea șeptelului românesc va trebui să devină o prioritate de acțiune politică în agricultură. În acest scop, va trebui să negociem cu UE pentru a obține un sprijin financiar mai consistent pentru politicile agricole, precum și o creștere a eficienței folosirii fondurilor pe care UE ni le poate aloca, pentru că potențial genetic există și specialiștii români sunt recunoscuți pe plan internațional.

  Revitalizarea sectorului de cercetare agricolă și a tehnologiilor utilizate în agricultură va deveni o prioritate. Programele de cercetare vor fi finanțate atât din fonduri naționale publice sau granturi de cercetare private ori din fonduri financiare nerambursabile alocate de Uniunea Europeană.

  Voi susține dezvoltarea prioritară a agriculturii ecologice, concomitent cu crearea unui sistem național de colectare și industrializare/desfacere a produselor ecologice, la nivel regional și apoi la nivel județean. De asemenea, vom iniția consultări în vederea modificării cadrului legislativ actual referitor la înființarea întreprinderilor sociale, în sensul creării posibilității consiliilor locale din zonele de munte sau deal să înființeze astfel de întreprinderi, realizând astfel o valorificare la cote superioare a produselor și oportunităților locale -  fructe de pădure, produse lactate sau tradiționale, resurse forestiere, capacitățile turistice, etc.

  Voi acționa la nivelul Consiliului European pentru creșterea permanentă a subvențiilor în agricultură, iar la nivel național voi milita pentru ca Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să facă toate diligențele pentru ca aceste subvenții să ajungă în cel mai scurt timp la agricultori.

  Voi încuraja primarii să acceseze fondurile europene care ne sunt puse la dispoziție pentru modernizarea infrastructurii rurale – străzi, școli., canalizare etc utilizând cel mai bun model de succes – comuna Ciugud din jud. Alba.

  Îmi doresc ca dezvoltarea infrastructurii digitale a satului românesc să asigure accesul la serviciile medicale (telemedicină), educaționale și culturale. Comerțul online va fi de asemenea favorizat de dezvoltarea infrastructurii digitale în satul românesc.

  Microfermele și întreprinzătorii români vor fi sprijiniți prin promovarea produselor lor în cadrul unor târguri unde nu vor fi percepute taxe de participare.

4. Apărare

  Menținerea unei capacități crescute a sistemului național de apărare reprezintă o prioritate. Împreună cu CSAT voi susține acele măsuri care să asigure resursele necesare pentru ca forțele armate ale României să își poată îndeplini toate misiunile, să  poată fi pe mai departe unul dintre membrii esențiali ai NATO.

  Menținerea nivelului de minim 2% din PIB pentru apărare.

  Derularea unui program susținut de achiziție a unor avioane de vânătoare multi-rol F35, precum și a unor sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație compatibile cu sistemele de apărare din statele NATO.

  Continuarea programului de achiziție a celor 4 corvete și dotarea acestora cu cele mai noi și performante sisteme de luptă navală și de apărare anti – navă.

  Creșterea capacității logistice și de transport a armatei române în scopul creșterii autonomiei realizării unor misiuni în teatrele de operațiuni, pentru reacții rapide pe teritoriul național sau pentru gestionarea unor situații de urgență pe teritoriul național sau în zonele din vecinătatea României.

  Inițierea, în urma unor consultări cu Guvernul, Parlamentul și clasa politică, a unei legi care să reglementeze off-setul și care să fie construită în idea că un procent de minim 40% al contractelor de achiziție pentru tehnica de luptă să fie însoțite de contracte de producție, mentenanță sau cercetare – proiectare pentru subansamble piese sau produse, cu contractori români din industria de apărare.

4.1 Relația cu NATO

  România este un membru foarte activ, cu un rol important în acțiunile și deciziile importante ale alianței, iar pe viitor este necesară consolidarea acestei poziții.

  Îmi propun ca România să devină mult mai activă în procesul de atragere a unor investiții militare ale unor companii din statele NATO, în special pe palierul contractelor de offset, cu un accent deosebit pe inovație și noile tehnologii, fie sub forma unor joint venture-uri cu companii de profil din România, fie ca entități rezidente în România- subsidiare ale companiilor producătoare de armament.

  Un alt obiectiv este legat de creșterea volumului și eficienței activității la Centrul de Excelență NATO în domeniul intelligence, de la Oradea.

  În cadrul  NATO,  îmi doresc o dinamizare a relațiilor bilaterale de cooperare politică și militară cu statele din Flancul Estic, Polonia, statele baltice și Bulgaria prin adoptarea unor poziții comune dublate de facilitarea intereselor strategice și de apărare ale acestora în raport cu interesele economice ale altor mari actori din NATO în relațiile bilaterale cu Rusia.

5. Ordine publică

  Siguranța cetățeanului, ordinea publică sunt, în ultimii ani, la cote din ce în ce mai scăzute. Respectul față de lege și oamenii legii a suferit, de asemenea, alterări semnificative. Motivele sunt multiple, iar disfuncționalitățile notabile din acest domeniu impun soluții rapide și ferme.

  Prioritățile mele vor fi: lupta împotriva criminalității organizate, migrației ilegale, infracționalității cu violență, evaziunii fiscale și contrabandei, corupției și fraudei în achizițiile publice.

Disfuncționalități

  Incapacitatea organelor statului de a aplica legea, chiar și atunci când aceasta este foarte clară (se poate acționa și intra într-un domiciliu, fără mandat, pentru a înlătura un pericol iminent pentru viața sau sănătatea unei persoane);

  Lipsa coordonării și cooperării între autoritățile statului;

  Incapacitatea realizării unei anchete rapide în cazuri extrem de grave, chiar dacă a fost mobilizat un număr impresionant de forțe de ordine și autorități judiciare;

Soluții:

  O reformă structurală a poliției de ordine publică si suplimentarea masiva a personalului care asigura siguranta cetatenilor in spatiile publice;