România umanistă 2019-2024. Proiect prezidențial Ramona Ioana Bruynseels

  Extinderea competențelor de intervenție a jandarmeriei în cazurile de violență sesizate la 112;

  Campanie de educare a tinerilor și femeilor, legată de modul de reacție în caz de răpire și agresiune fizică;

  Instituirea unor parteneriate de tip public-privat în scopul creșterii gradului de siguranță a cetățeanului;

  Crearea unor mecanisme legale eficiente de luptă împotriva spălării banilor proveniți din activități de crimă organizată.

  Lupta împotriva traficului de droguri și de  persoane vor fi priorități absolute ale mandatului meu, care vor fi transpuse, în mod obligatoriu, în strategii și planuri de acțiune concrete la nivelul structurilor specializate ale M.A.I și DIICOT.

6. Securitate națională

  România face obiectul unui număr crescut de amenințări interne și externe. Din acest motiv rolul structurilor de informații devine esențial. Îmi doresc ca, prin activitatea lor, serviciile de informații să fie mai presus de orice suspiciune de implicare în orice activitati politice.

  Aceste structuri trebuiesc controlate democratic și avem nevoie de garanții că aceste mecanisme de control sunt eficiente și că există un echilibru între eficacitatea structurilor de informații și modul în care sunt finanțate.

  În sens larg, al raportului dintre libertăți și securitate, ambele valori fundamentale ale societății, trebuie perfecționat constant controlul democratic, pentru a nu exista divergențe și pentru a ne asigura că mecanismele de bune-practici funcționează de ambele părți.

  Voi solicita Parlamentului să finalizeze procedurile de legiferare a activității de informații, contrainformații și securitate, precum și a statutului ofițerului de informații.

  Voi cere Guvernului și conducerii structurilor de informații să inițieze un program coerent și articulat de achiziții a produselor și tehnologiilor specifice de ultimă generație, pentru a le oferi acestora un sprijin  eficient în derularea propriilor activități.

  Ca Președinte, voi impune serviciilor să deruleze activități comune cu parchetul, doar pentru infracțiunile care afectează securitatea națională a României ori pentru infracțiuni ale căror prejudicii pot afecta siguranța națională. Acest lucru exclude încheierea oricăror forme de protocoale, înțelegeri sau memorandum-uri și nu vor putea fi derulate decât cu Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție a României, și nu cu secțiile specializate ale acestora – DNA și DIICOT.

  Voi analiza, împreună cu CSAT – ul, Guvernul și Comisiile de Specialitate din Parlament, posibilitatea înființării unei structuri de informații în subordinea M.A.I. sau I.G.P.R., care să ofere un sprijin informativ concret activităților derulate pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru asigurarea ordinii publice (evaluând posibilitatea de a fi sau nu sub aceeași comandă cu Direcția Generală de Protecție Internă).

7. Justiție

  Există, la nivelul societății, o intensă conversație despre justiție și problemele justiției. Încrederea în justiție este departe de parametrii optimi, justiția televizată, scandalurile de corupție în care sunt implicați unii magistrați, politizarea actului de justiție au afectat, nedrept, prestigiul magistratului și al sistemului românesc de justiție.

  Spațiile uneori inadecvate și supra-aglomerarea instanțelor afectează solemnitatea ședințelor de judecată.

  Una dintre problemele cel mai des întâlnite în activitatea curentă a instanțelor este supra-aglomerarea acestora și durata mare a proceselor. Pe acest palier îmi propun ca până în anul 2024 numărul judecătorilor să crească cu 30% - la nivel de judecătorie și tribunal. Voi propune Ministerului Justiției analizarea posibilității înființării de noi judecătorii.

  Tot în acest context, voi analiza impactul cost-beneficii al soluționării litigiilor civile, comerciale și de muncă prin mijloace alternative – arbitrajul, medierea și concilierea.

  Numirile magistraților trebuie să fie transparente și bazate exclusiv pe criterii de competență și integritate. Voi propune ca, pe viitor, Procurorul General al României să fie ales prin vot direct, de către cetățeni, în cadrul unui proces deschis, transparent și, astfel, lipsit de orice ingerință politică.

8. Administrație publică

  Administrația publică reprezintă un nivel-cheie al statului român, acela cu care cetățeanul are cel mai frecvent contact, acel nivel care poate influența decisiv viața comunităților și bunăstarea lor.

  În prezent, administrația publică este sufocată de proceduri și documente. Consider că se impune o simplificare a activității instituțiilor publice, prin eliminarea documentelor fizice, acolo unde există această posibilitate, și implementarea unor proceduri în format electronic / online, cu scopul de a eficientiza activitatea funcționarilor publici, dar și de a simplifica viața cetățenilor.

  O altă problemă cu care se confruntă administrația publică este reprezentată de modificarea frecventă a legislației în domeniu. Sunt de părere că lipsa stabilității afectează negativ activitatea instituțiilor și eficiența acestora, cu consecințe negative ce se reflectă în mod direct în calitatea serviciilor oferite cetățenilor.

  De asemenea, cred că, pentru a stabili în mod clar sarcinile și responsabilitățile fiecărei entități publice, legislația trebuie adaptată situației reale din societatea noastră, trebuie eliminate neclaritățile și contradicțiile, astfel încât activitatea instituțiilor publice să fie cât mai performantă. Totodată, consider că o măsură bine-venită spre a spori gradul de eficiență al entităților publice ar putea fi acordarea unor avantaje fiscale unor persoane sau companii care sprijină activitatea unor instituții publice din diferite domenii, cum ar fi educația, sănătatea, mediul sau asistența socială.

  Primarul și președintele Consiliului Județean trebuie să își regăsească rolul de lideri ai comunității capabili să fructifice oportunitățile locale, să atragă investiții semnificative, să conceapă și să implementeze acele proiecte care pot face viața cetățenilor mai bună.

  Trebuie regândit sistemul de finanțare al micilor unități administrativ-teritoriale, astfel încât acestea să își poată asigura autonomia și o funcționare eficientă, în special a celor cu mai puțin de două mii de locuitori.

  Este necesară o mai bună organizare a procesului privind acordarea fondurilor din buget prin stabilirea unor plafoane care să aibă drept criterii dimensiunea și tipul unității teritoriale, dar și performanța în organizarea și dezvoltarea unității.

  O problemă des întâlnită, de fiecare dintre noi, este lipsa de specializare a funcționarilor publici. Cred că profesionalismul funcționarilor publici reprezintă pilonul principal al unei administrații publice funcționale. Un prim pas în soluționarea acestei probleme îl reprezintă o evaluare temeinică a activității funcționarilor publici, în scopul de a identifica necesitățile de instruire și perfecționare, acolo unde este posibil. De asemenea, cred că promovarea bazată pe competențe și rezultate este un important factor care stimulează performanța.

  Totodată, îmi propun să elimin factorul politic din procesul de selecție, încadrare și promovare a resursei umane din administrație.

  Consider imperios necesară o reformă a administrației, printr-o evaluare riguroasă a personalului din administrația publică, atât la încadrarea acestuia, cât și pe parcursul activității profesionale.

9. Demografie

  România cunoaște un sever declin al natalității, nemaiîntâlnit în istorie. Cauzele acestuia sunt multiple, însă, în mod evident, nici statul nu a încurajat, în mod determinant natalitatea. Migrația masivă către un loc de muncă mai bine plătit în alte state europene este unul dintre factori, care poate fi combătut prin măsuri economice. În același timp, sunt necesare o serie de măsuri care să stimuleze natalitatea, care să ofere tinerelor familii încrederea necesară, stimulente care nu ar reprezenta o povară bugetară excesivă:

  Spre exemplu, trebuie evaluata posibilitatea acordarii unui stimulent financiar pentru fiecare nou născut în valoare de 1500 de euro neimpozabil; a unui stimulent financiar lunar în valoare de 150 de euro pentru familiile cu 3 copii și de 200-300 de euro pentru familiile cu 4 sau mai mulți copii.

  Scăderea vârstei de pensionare standard cu 7 ani pentru părinții care au crescut și educat 4 sau mai mulți copii.

  Instituirea unui suport financiar sub forma unui voucher în valoare de 100 de euro pentru fiecare copil la începerea noului an școlar. Voucherul va putea fi acordat atât școlarilor cât și preșcolarilor.

  Crearea de noi grădinițe, finanțate sau subvenționate de către stat, precum și încurajarea inițiativei private în acest domeniu.

10. Cultură. Sport

  O națiune este definită prin limba sa, prin cultura pe care o creează. Românii au dat lumii o cultură remarcabilă, un patrimoniu artistic uluitor, fără pereche. Nu se poate concepe un model de civilizație fără o cultură proprie semnificativă. Iar civilizația românească este una care nu doar a supraviețuit, ci a evoluat, constituindu-și propria identitate în cadrul marii civilizații europene.

  România  este o țară cu o puternică vocație culturală și sportivă. În ciuda unor succese notabile, nu putem afirma că aceste două sfere de activitate au avut parte de sprijinul pe care l-ar merita. Lipsa investițiilor, insuficienta motivare au descurajat tinerii care ar fi putut face performanță în sport, care ar fi putut alege o profesie legată de cultură.

  Potențialul personalităților culturale și sportive, care reprezintă România la nivel internațional, trebuie cultivat și valorificat, fiind în același timp o modalitate excelentă pentru România de a-și promova brandul de țară.

  Atât în cultură, cât și în sport, realizările ultimilor ani sunt legate, mai degrabă, de implicarea investitorilor privați decât de o strategie coerentă, de o participare consistentă a statului.

  Activitatea Institului Cultural Român trebuie sa fie substantial imbunatatita, in senmsul generarii unor proiecte de anvergură, care sa stimuleze interesul românilor pentru cultura autentica, nu pentru divertismentul facil. In prezent, teatrele și cinematografele au dispărut din multe comunități. Editurile se luptă pentru supraviețuire și multe orașe ale României nu au nici măcar o librărie decentă.

  Pe acest fond, voi propune o strategie națională de dezvoltare a culturii pornind de la o finanțare mai mare atât de la bugetul de stat cât și de la bugetele locale sau sponsorizări din partea unor companii atât pentru activitățile de profesioniști cât și pentru cele de amatori.  Legislația ar trebui gândită în așa fel încât să stimuleze și sponsorii, pentru a-i angrena în această activitate.Voi solicita Ministerului Educației să introducă obligativitatea unor cercuri vocaționale – teatru, pictură, sculptură, creație literară etc la școlile și liceele din subordine. Tot în acest mod îmi doresc să realizam și o dinamizare a activității sportive de masă a tineretului. Administrația locală va fi încurajată să investească mai mult în proiectele culturale perene.

  Finanțarea cluburilor sportive, profesioniste sau de amatori, va face obiectul unei noi legi în care să fie consultați toți cei implicați, pentru ca acest instrument legislativ să fie eficient în raport cu scopul propus.

  Diplomația culturală și sportivă se poate vădi, de multe ori, mult mai eficientă decât cea politică. De aceea îmi propun ca, pe viitor, eforturile diplomatice ale României să fie mai bine susținute de participarea unor nume importante ale culturii și sportului românesc. Fiecare reprezentanță diplomatică a României ar trebui să aibă un atașat sportiv și cultural, funcții ocupate de personalități marcante în domeniu.

  Voi cere Ministerului Culturii elaborarea unei strategii pe termen lung de conservare și punere în valoare a Patrimoniului Național.

11. Biserică  

  Politica trebuie să fie axată doar pe ideea de progres al României, de a sluji intereselor țări și de a aduce bunăstare românilor. De aceea cred că politicienii ar trebui să fie oameni care să pună pe primul plan interesele românilor, deasupra celor personale, iar Biserica are o contribuție importantă în formarea noastră spirituală.

  Susțin libertatea religioasă și de conștiință, fără absolut nicio imixtiune din partea vreunei autorități publice și încurajez dialogul interconfesional și buna înțelegere între cultele religioase recunoscute în România.

  Consider că bunurile aflate în proprietatea și administrarea cultelor religioase trebuie utilizate strict în interesul și beneficiul acestora.

  Voi încuraja inițiativele sociale ale cultelor și voi propune ca acestea să beneficieze de o mai mare susținere din partea autorităților centrale și locale, precum și a companiilor private.

  Voi supune dezbaterii, împreună cu guvernul, o inițiativă prin care Biserica Ortodoxă Română să înființeze o casă de asigurări la care preoții și eparhii să poată cotiza, în vederea asigurării pensiilor acestora. La fel, va fi analizată oportunitatea deschiderii unei case de asigurări de sănătate.

12. Minoritățile și egalitatea de șanse

  România are cea mai avansată politică pentru protecția minorităților naționale din Europa. Voi continua aceste bune practici și vom întări aparatul de lucru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

  Voi acționa prioritar pentru respectarea tuturor drepturilor cetățenești și încetarea oricăror forme de discriminare pe criterii etnice, lingvistice sau religioase indreptate atat impotriva cetatenilor unor minoritati nationale, cat si a etnicilor romani din zonele in care majoritatea apartine altor nationalitati.

  Voi milita pentru acordarea  de șanse egale pentru persoanele cu dizabilități. Companiile vor fi stimulate să angajeze persoane cu dizabilități, iar la nivel național voi iniția un proiect amplu pentru copiii noștri, pentru ca aceștia să îi privească în societate fără niciun fel de prejudecăți.

12.1 Wake up

  În România de astăzi, din păcate, femeile României încă nu își găsesc locul pe care îl merită. Egalitatea de șanse rămâne doar un generos enunț teoretic pentru multe românce.

  În urma ultimelor alegeri locale (din 2016), doar 4,6% DIN TOTALUL PRIMARILOR DIN ROMÂNIA SUNT FEMEI, iar în urma alegerilor parlamentare, sub 20% DINTRE SENATORII ȘI DEPUTATII VALIDAȚI SUNT FEMEI! Raportat la proporția doamnelor și domnișoarelor în cadrul întregii populații, un asemenea nivel de “SUBREPREZENTARE” este inadmisibil!

  NIVELUL MEDIU AL SALARIILOR SI PENSIILOR PRIMITE DE FEMEI ESTE CU PANA LA 10% MAI MIC raportat la cel al bărbaților.

  La nivel mondial, SUB 20% DIN FUNCTIILE DE TOP MANAGEMENT SUNT OCUPATE DE FEMEI. În cazul României decalajul este încă și mai acut.

  Cu precădere în mediul rural și în orașele medii și mici din Romania, persistă încă prejudecata că doamnele și domnișoarele sunt CETĂȚENI DE MÂNA A DOUA, condamnate la obediență.

  Femeile României ne dăruiesc, zi de zi, motive de mândrie, prin contribuția pe care o aduc la cultura națională, prin performanțele lor sportive, prin munca și abnegația  lor. Școala românească ar fi de neconceput fără truda femeilor. Medicina românească asemenea. Cu toate acestea, încă nu se bucură de respectul și prețuirea pe care o merită.

  Depășirea unei mentalități primitive, poate oferi României șansa de a profita de formidabilul potențial pe care îl reprezintă femeile sale. Îmi propun ca, în mandatul meu, să inițiez o amplă dezbatere pe acest subiect, care să reprezinte punctul de pornire pentru un set de politici publice care să creeze acel cadru în care egalitatea de șanse să fie ceva mai mult decât o declarație de principiu, iar potențialul extraordinar al femeilor României să poată fi descătușat.

13. Diaspora

  Diaspora românească, extrem de numeroasă și de complexă, este alcătuită din comunitățile românești istorice aflate în statele vecine, precum și cele constituite din imigrația românească, istorică sau recentă.

  În privința comunităților istorice din vecinătate (Bucovina de Nord, Voivodina etc.) vom continua sprijinirea eforturilor de păstrare a identității etnice și culturale ale acestora, precum și dezvoltarea unor legături mai strânse cu țara. Vom studia posibilitatea acordării cetățeniei române pentru acei români, provenind din astfel de comunități, care își manifestă acest interes, în măsura în care tratatele la care România este parte vor face posibil acest lucru.

  Plecarea românilor către locuri de muncă mai bine plătite, în alte state, a devenit un fenomen de proporții. Există state europene în care românii au constituit comunități importante, respectate și apreciate de către localnici. În același timp, acest fenomen a născut mutații demografice semnificative, dar și probleme apăsătoare pentru familiile rămase în țară.

  Una dintre problemele cele mai mari ale familiilor rămase în țară o constituie lipsa sprijinului pentru copii, soți/soții, părinții. Îmi propun ca împreună cu Guvernul să inițiem un program național de sprijin al membrilor de familie ai cetățenilor români plecați în diaspora. Aceștia nu trebuie lipsiți de asistența si consilierea de care au nevoie, fie că e vorba despre probleme legate de sănătate, educație sau probleme de ordin economic.  Resursele necesare pentru realizarea acestui program vor fi constituite din surse publice, dar și din parteneriate public-private, precum si prin stimularea activitatilor de voluntariat.

  Alte direcții de acțiune pentru românii din diaspora vor fi:

  Inițierea unui pachet legislativ pentru asistență socială/pensii pentru cei plecați/rudele râmase în țară (contribuții la nivelul salariului minim pe economie);

  O mai mare implicare a celor din diaspora în influențarea deciziei politice, legislative și economice din țară – forumuri online, consultări cu reprezentanții românilor din străinătate;

  Inițierea unor programe, cu ajutorul conaționalilor reprezentativi sau asociațiilor românești din țările în care aceștia activează, care să vizeze prezentarea multiplelor oportunități ale României pentru investiții sau acțiuni comune

  Încurajarea investițiilor de capital sau investițiilor directe ale românilor din diaspora în țară;

14. Mediu

  Voi încuraja reîmpădurirea rapidă a României, astfel încât până în 2024 să revenim la cota suprafeței împădurite din 1989. Mă voi baza foarte mult pe parteneriatul public-privat și pe acțiunile de voluntariat, încurajând toate entitățile publice, companiile ale căror activități generează poluare, respectiv organizațiile neguvernamentale, unitățile școlare și universitățile, să se implice activ în acest proiect.

  De asemenea, în materia poluării apelor îmi propun o dinamizare a activităților de prevenție și control, axate în special pe prevenirea poluărilor accidentale și prin implementarea de către agenții economici români a celor mai noi metode și tehnologii de reducere a poluării.

  Voi solicita Guvernului să modifice prevederile programului Rabla, astfel încât să nu mai poată fi achiziționate decât autoturisme care au norma de poluare euro6, hibride sau exclusiv electrice.

  Voi cere Guvernului elaborarea unui program de înființare a unei infrastructuri naționale de recuperare și reciclare a deșeurilor, precum și a unui program pe termen lung de conversie a sistemelor bazate pe combustibil fosili în sisteme bazate pe energie curată. De asemenea, voi solicita elaborarea unei strategii referitoare la tranziția la infrastructura de transport adaptată pentru vehiculele electrice.

14.1 Protecția animalelor

  Voi milita pentru mărirea sancțiunilor și pedepselor pentru cei ce maltratează animale, concomitent cu înființarea unei structuri dedicate, pentru poliția animalelor.

  Nu consider eutanasierea animalelor fără stăpân drept o soluție optimă, aș lupta pentru o lege care să prevadă sterilizarea obligatorie, în paralel cu o mai bună aplicare a legilor existente.

15. Politica externă

  In prezent, România are doar o influență periferică în Uniunea Europeană. La nivelul regiunii noastre, alte țări își promovează interesele și influența. Parteneriatele strategice sunt insuficient valorificate iar fotografiile alături de diverși lideri ai lumii contează mai mult decât proiectele concrete. Politica noastră privind Republica Moldova și celalalte țări în care trăiesc comunități românești istorice se rezumă numai la un exercițiu de imagine și nu avem proiecte pe termen lung care sa întărească influența României în spațiul istoric românesc.

  Diplomația noastră economică este, din pacate, aproape inexistenta  – numai în ultimele luni, două mari invesțitii ale unor mari constructori germani de automobile au ales țări din vecinătatea României. Marile regiuni – motoare ale creșterii economice mondiale, precum Asia-Pacific, lipsesc de pe agenda politicii noastre externe.

  Politica externă a României a devenit un simplu exercițiu de imagine, folosit în luptele politice interne. Am arătat lumii imaginea unei țări care vorbește pe mai multe voci iar eșecurile nu au întârziat să apară: înfrângerea umilitoare la ONU în fața Estoniei pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate și eșecul candidaturii noastre pentru a găzdui la București sediul Agenției Europene a Medicamentului sunt numai cele mai recente exemple.

  Vocea României nu mai contează în lume iar acest lucru afectează încrederea cetățenilor români în propria țară. Iată de ce, ca președinte al României, principal responsabil al politicii externe după cum prevede Constituția, voi demara o reformă profundă a acesteia.

  Voi fi un Președinte care va colabora cu toate instituțiile angrenate în politica externă pentru ca România să vorbească în exterior pe o singură voce. Politica externă nu are ce cauta în disputele politice interne. Politica externă nu este o permanentă cursă între Președinte și Guvern pentru cine face o fotografie mai reușită pe care să o livrăm electoratului. Politica externă înseamnă interesele României iar aici, indiferent de culoarea politică și confruntarea electorală, suntem cu toții români.

  Voi fi un Președinte în permanent dialog cu Guvernul și comunitatea de afaceri pentru a promova interesele economice românești și a identifica noi oportunități de cooperare. România trebuie să organizeze anual un forum economic regional al Europei de Sud-Est care să reprezinte principala incintă de dialog al comunităților de afaceri din regiune și care să afirme România ca centru economic de greutate al acestei regiuni.

  Voi promova o politică externă bazată în primul rând pe dezvoltarea parteneriatelor strategice cu Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Marea Britanie. Dialogul politic de substanță va trebui dublat de o cooperare economică pe măsură. Este inacceptabil ca Statele Unite ale Americii să ocupe locul 14 în rândul investitorilor din România! România trebuie să traducă în plan economic excelentele relații cu SUA, Franța, Germania și Marea Britanie prin atragerea unor investiții cu înaltă valoare adăugată care să pună în valoare potențialul creativ al tinerilor români. De asemenea, România va trebui să fie parte activă a marilor programe europene de cooperare industrială (ex. Alianța Bateriilor, programul de investiții în tranziția energetică anunțat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula van der Leyen) deoarece numai acestea ne vor permite o relansare a marilor investiții și o relansare a cercetării românești în domeniul tehnologiilor de vârf.