Programul politic al Partidului Național Civic

reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii; reducerea birocraţiei, a legislaţiei şi a fiscalităţii; apărarea şi întărirea autonomiei locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale descentralizării puterii; asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică; combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată; combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului; susţinerea şi educarea tinerei generaţii în spiritual democraţiei, al moralei creştin-democrate, al valorilor europene şi naţionale; sustinerea relevanţei şi utilităţii sociale precum şi a principiilor dezvoltării durabile în fundamentarea tuturor deciziilor de dezvoltare economico-socială a ţării; eradicarea şomajului prin creerea de locuri de muncă pentru întreaga populaţie activă a ţării; asigurarea securităţii cetăţenilor împotriva actelor antisociale sau violenţei; interzicerea comercializării alimentelor conţinând substanţe toxice gen E-uri, pesticide, erbicide etc sau patologice ori produse din culturi modificate genetic sau din animale crescute pe bază de stimulatori de sinteză; asigurarea unei asistenţe sanitare preventive eficiente şi dezvoltarea unui sistem modern de investigare şi tratare pentru toţi cetăţenii, în mod gratui ; asigurarea gratuită a hranei şi medicamentelor pentru cetăţenii ce au un nivel de trai sub limita sărăciei;

asigurarea unei locuinţe sociale pentru cei care nu pot să şi-o asigure; protecţia mediului ambiant. Pentru realizarea obiectivelor sale, PNC desfăşoară următoarele activităţi: consultarea, cooperarea şi comunicarea cu cetăţenii, cu structurile societăţii civile, cu partidele politice democratice, reprezentanţii cultelor, sindicatele, organizaţiile neguvernamentale, cu structurile societăţii civile şi cu mediul de afaceri în toate problemele de interes major; elaborarea de proiecte de politici publice, programe şi legislaţie în domeniile social, economic, militar, protecţia mediului, cultural şi politic; participarea la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europene; reprezentarea în Parlamentul României şi în Parlamentul European; formarea Guvernului sau participarea la coaliţii guvernamentale; reprezentarea în organismele administraţiei publice, la toate nivelele; editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale proprii; încurajarea constituirii de asociaţii, fundaţii şi cluburi liberale; acţiuni de formare în politică şi administraţie;

manifestaţii politice;

3.2 DIRECTII STRATEGICE

Secolul XXI oferă nu doar oportunităţi noi majore, ci ridică şi provocări şi ameninţări. Globalizarea şi integrarea europeană cer răspunsuri nuanţate, dar răspunsul României trebuie sa fie puternic şi coerent. Uriaşele schimburi de putere în domeniul economic şi în geopolitică necesită eforturi noi de inovare şi competenţă bazate pe valori şi pe o viziune şi strategii pe termen lung. Evoluţia demografică, schimbarea climatică, ameninţările la adresa securităţii alimentare, diminuarea biodiversităţii şi noi penurii fac inevitabile transformări mult mai profunde. PNC crede că evoluţiile mondiale şi europene din ultimele decenii au confirmat principiile fundamentale ale economiei sociale de piaţă, ca de altfel şi nevoia de a o dezvolta pe viitor spre a-i menţine competitivitatea. 3.2.1 Provocări mondiale În prezent societatea este confruntaţă cu o schimbare dramatică la nivelul relaţiilor de putere peste tot în lume şi cu apariţia unui nou peisaj global. Aceste transformări merg mână în mână cu schimbări demografice şi economice consistente. Sfârşitul Războiului Rece şi lupta încununată de succes împotriva sărăciei şi a subdezvoltării în multe ţări creează noi posibilităţi de cooperare internaţională paşnică şi de întărire a guvernanţei mondiale. Pe de altă parte însă, noi ameninţări apar, ameninţări care izvorăsc din insecurităţi regionale, state eşuate, căutarea de resurse naturale, dispute teritoriale nesoluţionate, terorism şi arme noi şi vechi de distrugere în masă aflate în mâna unor actori statali şi non-statali. Aceste oportunităţi şi ameninţări în domeniul politicilor internaţionale şi externe vor necesita un răspuns perspicace, decis, puternic şi creativ din partea României. Ele oferă o nouă justificare pentru continuarea şi intensificarea procesului de integrare europeană şi dezvoltarea paterneriatului cu SUA. Globalizarea şi societatea informaţiei sporesc riscurile de dependenţă şi contagiune în rândul ţărilor şi al regiunilor economice şi pot, prin urmare, să ducă la rezultate economice negative mult mai repede decât în trecut. Globalizarea şi interdependenţa în creştere au creat de asemenea ameninţări iminente şi mari oportunităţi pentru economia românească. Creşterea puterii de cumpărare în multe părţi ale lumii şi extinderea comerţului mondial au conferit noi şanse exportului românesc de bunuri şi servicii, în vreme ce diviziunea muncii la nivel mondial a diminuat costul multor produse de bază pentru consumatorii români. Milioane de noi locuri de muncă au fost create. Pe de altă parte, aceeaşi nouă diviziune socială a muncii a cauzat pierderi serioase de locuri de muncă în România. Mai mult, competitivitatea globală este contestată pe o scală fără precedent, în special în privinţa structurii demografice, a educaţiei, cercetării, a modelelor de dezvoltare şi a lipsei mobilităţii geografice. Cel mai grav însă, a devenit dureros de limpede că modelele actuale ale cheltuielilor publice şi private excesive bazate pe creditare şi împrumut sunt nesustenabile nu numai în perspectiva generaţiilor viitoare, dar şi pe termen scurt. Crearea euro a ridicat economiile statelor participante şi este deci ireversibilă sau reversibilă dar numai cu consecinţe dramatice şi incontrolabile. PNC se confruntă aşadar cu o triplă provocare, cea a unei reforme şi modernizări intense şi largi ale economiei ca adaptare la exigenţele competiţiei mondiale, pe de o parte, reechilibrarea veniturilor publice şi private cu cheltuielile fără a provoca o cădere economică şi un şomaj de masă, pe de altă parte, şi, în fine, demararea unor reforme instituţionale esenţiale pentru păstrarea unei monede stabile şi trecerea la euro.

Modernizarea şi prosperitatea României în faţa acestor provocări va necesita viziune şi expertiză. Revoluţia industrială, creşterea populaţiei, capacităţile tehnologice şi, îndeosebi, creşterea uriaşă a producţiei şi a consumului se confruntă cu limitele capacităţii de producţie şi de absorbţie a mediului şi s-au depăşit, în unele cazuri, capacitatea. Reechilibrarea acestei balanţe reprezintă, nici mai mult nici mai puţin, o problemă de supravieţuire a umanităţii şi o provocare majoră pentru generaţia prezentă şi pentru cele viitoare. în plus, economiile resimt deja constrângerile diminuării viitoare a unor resurse, cu precădere în domeniul energetic. Schimbări radicale ale modelelor de producţie şi consum sunt inevitabile iar încălzirea globală le va face şi mai urgente. Pe de altă parte, tehnologiile existente şi dezvoltarea unora noi pot nu numai să creeze alternative la tendinţele nesustenabile din economiile şi stilurile de viaţă, ci şi să ofere perspective noi promiţătoare de schimbare, inovare, angajare în câmpul muncii şi creştere. Ecologizarea economiilor oferă şanse - la nivel naţional, regional şi global - pentru noi afaceri şi pentru soluţii îndrăzneţe la problema diminuării resurselor. Ea poate reprezenta o nouă sursă de venit atât pentru societăţile moderne cât şi pentru societăţile mai puţin dezvoltate. Această a treia provocare majoră creează în acelaşi timp un nou teren indispensabil cooperării: schimbările climatice solicită soluţii care depăşesc graniţele naţionale. Se impune o abordare globală, în care sprijinirea publică puternică a viziunilor şi intereselor Românieii nu va fi efectivă în lipsa unor politici şi practici puternice, unite şi de perspectivă. 3.2.2 Provocări interne Ieşită din comunism, după o perioadă de tranziţie plină de contradicţii, convulsii, pierderi şi sacrificii pe toate planurile, deşi s-a integrat în structurile euro-atlantice NATO şi UE, societatea românească nu si-a regăsit calea spre normalitate şi progres fiind confruntată de o gravă criză politică şi morală de încredere a societăţii civile în partidele politice şi în instituţiile statului afectate grav de corupţie, incompetenţă, abuzuri, sfidarea legilor, lipsă de autoritate şi lipsă de viziune şi strategie în conducere şi administraţiel. Aceste aspecte grave din societate au generat pierderi umane, materiale şi financiare imense care s-au reflectat în suferinţă, sărăcie, mizerie, şomaj, insecuritate sanitară şi alimentară, crime, prostituţie, droguri, lipsa unei perspective de integrare în societate, nemulţumire şi revolte ale cetăţenilor. În plus, aceaste grave deficienţe ale instituţiilor statului au adus România la statutul de colonie din care se exportă masiv materii prime şi se importă produse finite, au favorizat falimentarea multor unităţi economice rentabile ale statului, au pierdut o flotă maritimă întreagă, au închis spitale vitale pentru populaţie, au favorizat ca evaziunea fiscală să aibă cote alarmante, au favorizat menţinerea unei infrastructuri insuficiente şi deteriorate pentru transporturi în condiţiile unui trafic mult crescut, au făcut ca rata şomajului să fie îngrijorătoare, au determinat migrarea masivă a aproape un sfert din populaţia ţării în care se regăsesc cei mai buni specialişti şi meseriaşi.

Se constată în mod evident existenta unui grav decalaj intre valorile europene in raport cu ansamblul institutiilor formale ale societătii. Instabilitatea legislativa, redundanta si incoerenta legilor au creat si creaza in continuare insecuritate juridica, diluarea valorii legii si, pe cale de consecinta, scaderea respectului fata de lege, neîncrederea investitorilor străini. De aceea, PNC propune cetatenilor schimbarea radicală a acestei situaţii printr-un proces deschis de dezbatere si consultare publica, care sa clarifice temeiul institutional al drepturilor şi obligaţiilor cetatenilor, al principiilor de organizare ale statului si al relatiei contractuale dintre cetateni si stat. 3.2.3 Societate şi cultură România este un spaţiu al culturii, raţiunii, progresului, cunoaşterii şi artelor. Prin urmare, PNC militează pentru consolidarea unei structuri a societăţii în care să-şi găsească locul familiile, comunităţile locale, asociaţiile cetăţeneşti, regiunile şi minorităţile. PNC acordă o mare atenţie responsabilităţii personale a cetăţenilor, echilibrului dintre iniţiativele comerciale şi cele non-profit, incluzând activităţile culturale şi dintre angajamentul remunerat şi voluntar. Politicile publice trebuie să sprijine aceasta. Dezvoltarea unui sentiment puternic de identitate naţională, condiţie indispensabilă pentru o Românie dinamică, trebuie să aibă la bază diversitatea socială, cultura, limba, religia şi spiritul poporului român. dă. Este nevoie, în egală măsură, de protejarea şi promovarea limbilor oficiale locale şi regionale şi a dreptului la educaţie în limba maternă într-un număr potrivit de şcoli, pe de o parte, şi, pe de altă parte, de educaţie multilingvă, care să le permită cetăţenilor români să comunice uşor unii cu alţii şi în Europa. Este necesară protejarea şi încurajarea valorilor detaşate de interese pur comerciale, precum şi dezvoltarea formelor de exprimare culturală contemporane în zona media, inclusiv a noilor media, a planificării arhitecturale şi spaţiale, a artelor, literaturii şi a conservării moştenirii culturale naţionale, ca de altfel şi îmbogăţirea acesteia din urmă prin promovarea schimburilor culturale şi a mobilităţii. 3.2.4 Familie şi demografie După cum este prevăzut la Articolul 16 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, familia este unitatea de grup naturală şi fundamentală a societăţii şi este îndreptăţită la protecţie din partea statului şi a societăţii. Familia este de neînlocuit ca instituţie majoră în care dragostea şi bunătatea, simpatia şi solidaritatea umană sunt preţuite şi induse, unind astfel generaţii diferite. Este locul unde părinţii şi copiii asumă responsabilităţi şi practică solidaritatea unii faţă de ceilalţi. Familiile puternice sunt şi o premisă a unei dezvoltări demografice mai bune. PNC este conştient de nevoia unui nou echilibru între munca plătită şi profesională, pe de o parte, şi îngrijirea familiei, pe de altă parte, pentru a întări solidaritatea dintre generaţii. în egală măsură, provocările demografice necesită o participare mai îndelungată în procesul muncii şi mai mult spaţiu pentru îngrijirea şi educaţia copiilor, atât sub forma asigurării facilităţilor de îngrijire pe timpul zilei şi a altor servicii sociale, cât şi sub forma unei organizări a muncii care să ţină cont de îmbinarea vieţii private cu viaţa profesională. Trebuie subliniat nevoia de a recunoaşte munca părinţilor ca educatori în cadrul politicilor sociale. PNC crede că politicile fiscale trebuie să sprijine familiile şi solidaritatea dintre generaţii.

PNC refuză să considere avortul ca o metodă de planificare familială. PNC promovează programe de sprijin şi iniţiative care să ajute părinţii şi familiile să se bucure de venirea pe lume a fiecărui copil, îndeosebi atunci când apar dificultăţi sau sarcini neprevăzute. Nici un fel de presiune socială nu trebuie exercitată asupra părinţilor care decid să accepte un copil cu handicap. Faptul că speranţa de viaţă a cetăţenilor români este în creştere datorită progresului tehnologic şi medical şi a stilului mai sănătos de viaţă, reprezintă în sine o realizare pozitivă. Consecinţele pentru sistemul de pensii şi asigurări medicale trebuie însă şi ele luate în considerare. Raportul dintre populaţia angajată în câmpul muncii şi cea aflată la pensie este pe cale să devină mai precar. O productivitate mai mare poate rezolva doar parţial această situaţie, prin urmare perioada totală de muncă din decursul vieţii unei persoane trebuie sporită. Există o nevoie tot mai mare de a promova stiluri de viaţă mai sănătoase şi servicii medicale preventive. Faptul că oamenii sunt sănătoşi şi activi pentru o perioadă mai lungă de timp va avea un impact pozitiv asupra productivităţii şi a competitivităţii. în acelaşi timp, România trebuie să investească mai mult în educaţie şi pregătire, inclusiv în domeniul lingvistic, al mobilităţii muncii şi al antreprenoriatului pentru tineri. 3.2.5 Educaţie şi tineret Educaţia şi cunoaşterea sunt fundamentale pentru România, însă nu sunt pe deplin realizate. în anii din urmă, Romania se confruntă cu provocarea construirii unei economii şi a unei societăţi bazate pe cunoaştere. ţintele numite competitivitate şi potenţial ştiinţific au de înfruntat tendinţele de "exod al creierelor" şi crizele financiare. în acelaşi timp, educaţia reprezintă un element vital în procesul de transformare a individului într-un profesionist de succes şi în continuă dezvoltare. Credem că educaţia şi pregătirea au devenit un stil de viaţă şi o resursă şi că noi, în Europa, nu am fost nicicând mai dependenţi de ele. într-o lume a schimbărilor rapide, tinerilor le incumbă responsabilitatea de a da contur viitorului Europei. O provocare şi mai mare este aceea de a le da posibilitatea unui start reuşit prin intermediul educaţiei. 3.2.6 Coeziune economică, socială şi teritorială Coeziunea, fie ea economică, socială sau teritorială, reprezintă una dintre trăsăturile caracteristice ale Romaniei. Ea reprezintă transpunerea în practică a principiului solidarităţii şi a convingerii că pacea socială nu este sustenabilă în condiţiile existenţei unui dezacord consistent sau a unor dezacorduri de durată. încurajarea coeziunii înseamnă aplanarea diviziunilori, sporirea gradului de cooperare, dar şi depăşirea diferenţelor din interiorul societăţii noastre, fie ele de clasă, etnice, de origine naţională sau vârstă. Coeziunea este astăzi puternic ameninţată de creşterea gradului de inegalitate şi sărăcie, adesea combinată cu creşterea ratei şomajului, îndeosebi în rândul tinerilor.

În prezent, provocările sunt în marea lor majoritate la nivel naţional, vizând oprirea apariţiei unei noi clase defavorizate. Coeziunea socială din cadrul societăţilor noastre este cel mai ameninţată atunci când şomajul, lipsa educaţiei şi categorii sărace se concentrează într-un cartier, fapt care duce, prea adesea, la o sărăcire a mediului de viaţă, la radicalizare, dependenţă de droguri, violenţă şi criminalitate. în plus, fenomene precum sărăcia celor care muncesc şi a bătrânilor necesită o atenţie sporită din partea guvernelor şi a partenerilor sociali. în principal, responsabilitatea cade în sarcina guvernului şi a autorităţilor locale, asistate de iniţiative ale societăţii civile şi de mişcări de auto- ajutorare. Se poate rezolva aceste probleme prin crearea de condiţii pentru angajare în câmpul muncii şi creştere economică şi prin combaterea crimei şi drogurilor. A treia dimensiune a coeziunii, alături de cea economică şi de cea socială, este cea teritorială. Coeziunea teritorială susţine ameliorarea competitivităţii dintre localităţi, judeţe şi regiuni. PNC intenţionează de asemenea să acorde mai multă atenţie problemei abandonului şcolar şi a lipsei de educaţie în rândul tinerei generaţii. Aici statul joacă un rol important şi trebuie, de pildă, să sprijine programe educaţionale, de mobilitate şi de formare continuă. PNC promovează activ dreptul oamenilor la educaţie şi libertatea părinţilor de a alege în domeniul educaţiei. 3.2.7 Adâncirea dezbaterii etice Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare, în special la începutul şi la sfârşitul vieţii umane. Consecinţele morale ale deciziilor umane adaugă noi dimensiuni alegerilor politice, societale şi individuale. în egală măsură, noi posibilităţi de măsurare a implicaţiilor comportamentului şi a deciziilor oamenilor pentru generaţiile ce vor urma impun o punere în balanţă fără precedent a consecinţelor curente şi a celor viitoare. PNC consideră că viaţa omenească trebuie protejată de la începutul său până la sfârşitul său natural. Intervenţiile genetice la începutul vieţii omeneşti trebuie restricţionate la intervenţiile menite să vindece boli. Crearea artificială şi selecţia de embrioni umani pentru scopuri ce ţin de cercetare sau de comercializare trebuie interzise în România. Publicitatea pentru avort şi eutanasie trebuie interzise. 3.2.8 Rolul partidelor politice Partidele politice sunt o instituţie indispensabilă pentru democraţia reprezentativă. Ele joacă un rol decisiv în reprezentarea intereselor generale, particulare şi difuze ale oamenilor, trăgând la răspundere instituţiile guvernante, integrând oamenii în procesul politic şi promovând idealurile democratice. Prin urmare, partidele politice trebuie să promoveze egalitatea dintre femei şi bărbaţi, ca de altfel şi diversitatea pe listele lor electorale şi în toate organismele lor interne. La nivel naţional, partidele politice trebuie să fie organizate şi trebuie să funcţioneze în conformitate cu regulile democraţiei interne. în plus, ele trebuie să rămână vigilente cu privire la ideologiile şi grupările care urmăresc să distrugă moştenirea cooperării politice paşnice şi a democraţiei realizate în România.

Partidele politice joacă un rol cheie în stabilirea legăturii dintre cetăţeni şi guverne. Democraţia reprezentativă este puntea dintre cetăţeni şi guverne. Ele sunt indispensabile în procesul de a-i aduce pe cetăţeni mai aproape unii de ceilalţi şi de a lega procesul european de luare a deciziilor de participarea "la firul ierbii". Pe baza unui amestec de contribuţii voluntare şi finanţare legală, aceste partide europene trebuie să aibă posibilitatea să efectueze propriile cercetări prin intermediul unor think-tank-uri, să organizeze campanii electorale naâionale şi să aibă acces la media. Odată cu creşterea importanţei luării deciziilor la nivel naţional, integritatea, transparenţa şi independenţa factorilor de decizie şi a parlamentarilor trebuie controlată şi sporită. Contribuţiile financiare trebuie să fie, fără excepţie, transparente. PNC însuşi se va angaja într-un proces de consolidare şi de câştigare a încrederii cetăţenilor prin dialog, prezenţă, transparenţă şi responsabilizare. PNC aspiră la o integrare mai pronunţată a membrilor şi organizaţiilor sale, realizată pe baza subsidiarităţii, vizând în acelaşi timp să atingă potenţialul maxim al procesului instituţional de luare a deciziilor la nivel naţional. în acelaşi timp, profitând de avantajele schimbărilor din vecinătatea României şi integrarea ei în UE, PNC trebuie să sprijine consolidarea acelor forţe politice din împrejurimi care îi împărtăşesc valorile de bază. Doctrina şi programul politic al PNC sunt similare cu cele ale Partidului Popular European la care si-a propus să adere. 3.2.9 Cetăţenii în prim plan Romania trebuie să facă faţă noilor provocări şi să îşi realizeze obiectivele ambiţioase. Dezvoltările demografice şi îmbătrânirea populaţiilor noastre reprezintă oportunităţi şi provocări majore, cu implicaţii profunde pentru societăţile în care trăim. Romaniaa trebuie să garanteze reorganizarea societăţilor noastre pentru a reflecta nevoia de expresii practice ale solidarităţii între generaţii şi grija pentru cetăţenii noştri vârstnici, fără a aduce atingere drepturilor următoarelor generaţii. Aceasta trebuie să promoveze transferabilitatea drepturilor sociale şi bunăstarea unei populaţii îmbătrânite, permiţându-le să se bucure de vârsta pensionării ca de o perioadă a bunăstării, mai curând decât una dureroasă şi de izolare. Bolile şi epidemiile, care nu se opresc în dreptul graniţelor naţionale, precum şi posibilele ameninţări voite la adresa sănătăţii (bioterorismul), constituie noi provocări la adresa sănătăţii publice. Româniaa trebuie să dezvolte asistenţa medicală naţională pentru a furniza cetăţenilor cel mai înalt nivel de protecţie cu putinţă. PNC consideră că cetăţenii români au dreptul la standardele cele mai înalte posibile în modelul lor de viaţă şi la o protecţie eficientă a drepturilor lor de consumatori. La nivel naţional, reguli şi practici esenţiale în domeniul protecţiei consumatorilor trebuie convenite şi combinate cu obligativitatea aplicării uniforme a acestor reglementări. în vederea asigurării acestor drepturi este vitală garantarea difuzării informaţiilor accesibile şi relevante pentru a le permite consumatorilor să facă alegeri în deplină autonomie şi în cunoştinţă de cauză.

Romania este cunoscută în lume pentru produselor sale agricole care trebuie să fie utilizate în mai mare măsură la hrănirea populaţiei în detrimentul celor aduse din import. Trebuie să se amelioreze calitatea acestor produse în conformitate cu standarde stricte pentru producerea de hrană sigură şi sănătoasă. Siguranţa alimentelor, precum şi securitatea alimentară şi oferta stabilă şi sigură de produse sunt elemente indispensabile ale viziunii noastre privind o politică agricolă modernă. Totodată, politica agricolă naţională, va trebui reformată pentru încurajarea unui model agricol durabil, care să ia în considerare atât raritatea hranei, consecinţă a creşterii populaţiei şi a schimbărilor climatice, precum şi rolul economic al zonelor rurale.