Programul politic al Partidului Național Civic

PROGRAM POLITIC

CAPITOLUL I - IDENTITATEA PARTIDULUI

Partidul Naţional Civic (PNC) s-a înfiinţat din necesitatea ca voinţa societăţii civile să poată fi exercitată în viaţa politică pentru modernizarea şi prosperitatea României. PNC este un partid de centru-dreapta, deschis tuturor cetatenilor romani care impartasesc valorile şi principiile creştin-democraţiei. PNC urmăreşte realizarea numai de obiective politice pentru creerea unei societăţi moderne în România, bazată pe economia socială de piaţă şi pe principiile responsabilităţii, subsidiarităţii, solidarităţii şi justiţiei sociale. PNC promovează valorile, tradiţiile şi interesele naţionale şi ale cetăţenilor, pluralismul politic, consolidarea sistemului democratic constituţional, întărirea securităţii naţionale şi a cetăţenilor, separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei, respectarea legii, competiţia în societate, apărarea libertăţii, demnităţii şi drepturilor omului şi ale familiei, protecţia, garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie, măsuri de protecţie a mediului ambiant. Pentru realizarea obiectivelor sale, PNC este organizat şi funcţionează aplicând următoarele principii ale managementului calităţii totale: România şi cetăţenii au prioritate absolută; interesele României şi satisfacerea cetăţenilor sunt mai importante decât orice obiectiv; interesele României şi satisfacerea cetăţenilor sunt realizate prin procese continui; strategia pe termen lung este preferabila orientarii pe termen scurt ; implicarea întregului partid şi a societăţi civice este esentiala. munca în echipa şi cooperarea sunt esentiale activităţile partidului şi îndeplinirea obiectivelor sale, sunt evaluate de entităţi independente, integre şi imparţiale constituite de societatea civilă.

rezultatele acestei evaluări vor sta la baza programelor şi măsurilor viitoare de îmbunătăţire a activităţilor şi obiectivelor partidului.

CAPITOLUL II - VALORILE SI PRINCIPIILE PARTIDULUI

Definirea valorilor fundamentale este parte a programului politic pentru înţelegerea principiilor, doctrinei, obiectivelor şi direcţiilor partidului. 2.1. Conceptul de fiinţă omenească PNC afirmă demnitatea inalienabilă a fiecărei fiinţe omeneşti, de la început şi în toate fazele existenţei sale şi consideră omul drept subiectul, nu obiectul istoriei. PNC consideră fiecare femeie şi fiecare bărbat drept o fiinţă umană unică, drept o persoană de neînlocuit, total ireductibilă, liberă prin natură şi deschisă transcendenţei. PNC afirmă că toate femeile şi toţi bărbaţii au aceeaşi demnitate naturală şi importanţă, şi deci sunt egali prin natura lor, având aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii. PNC consideră că trebuie să existe un echilibru între tradiţie şi modernitate; în realitate, ele trebuind să se completează reciproc. Pe de o parte, PNC respectă instituţiile definitorii şi valorile istoriei româneşti şi europene, ca de altfel şi stabilitatea şi coeziunea societăţilor respective. Pe de altă parte, PNC se conduce după două concepte fundamentale aflate la rădăcinile modernităţii: Progresul, ideea că se poate şi trebuie să se acţioneze pentru un viitor mai bun printr-o transformare constantă, respectiv Iluminismul european, ideea că trebuie să se folosească raţiunea pentru eliberarea de dependenţa auto-indusă. Deoarece oamenii sunt liberi, responsabili şi independenţi, ei participă la construirea şi îmbunătăţirea societăţii. Libertatea este inerentă naturii umane. Altfel spus, fiecare persoană are dreptul şi datoria să fie pe deplin responsabilă pentru actele sale şi să asume o parte din responsabilitatea faţă de societate şi mediu. Progresul este rezultatul unor încercări multiple de a obţine binele comun pe căi diferite, în urma unor încercări, greşeli şi dialog. Adevărul nu este automat accesibil omului, iar omul este prin natură supus greşelii. Prin urmare, PNC recunoaşte că este imposibil ca cineva să conceapă şi cu atât mai puţin să construiască, o societate perfectă, care să nu cunoască durerea sau conflictul. PNC respinge orice formă de totalitarism bazată pe o asemenea aspiraţie. Fiecare fiinţă umană este capabilă să aibă, să urmărească şi să-şi revizuiască propria concepţie despre bine. PNC, ca partid politic democratic tratează cu respect şi grijă egale oameni care au concepţii diferite despre bine, cu condiţia ca ele să fie exprimate în acord cu valorile toleranţei şi să fie democratice. Gândirea şi acţiunea politică a PNC au la bază valori fundamentale, interdependente, la fel de importante şi universal aplicabile: libertatea şi responsabilitatea, egalitatea fundamentală, dreptatea, adevărul şi solidaritatea, ca de altfel şi subsidiaritatea. Considerăm aceste valori ca fiind universale şi nu doar specifice Occidentului, cu toate că au apărut din punct de vedere istoric în Occident şi s-au dezvoltat în dialog cu alte culturi. Faptul este îndeosebi valabil în cazul egalităţii dintre femei şi bărbaţi, al separării autorităţilor statale de instituţiile religioase, al separării puterilor în stat, al democraţiei şi al statului de drept.

2.2 Libertate şi responsabilitate Experienţa eliberării de sub comunism, a privării de drepturile individuale şi politice fundamentale, a luptei pentru libertate, cu riscul bunăstării personale sau chiar al vieţii, a consolidat ireversibil angajamentul întreagii societăţi româneşti în favoarea libertăţii omului şi respingerea hotărâtă a regimurilor totalitare şi autoritare. Chiar şi după atâtea eforturi de implementare şi susţinere a valorilor democratice depuse de societatea civilă lupta pentru democraţie nu trebuie să se atenueze din cauza unor tradiţii autocratice încetăţenite şi persistente sau din cauza unei conformări mimate la standardele europene ale succesorilor fostelor partide comuniste. PNC crede că libertatea autentică însemnă autonomie şi responsabilitate, iar nu independenţă iresponsabilă. Dreptate şi solidaritate adevărată nu pot exista decât dacă existenţa libertăţii este acceptată de toţi drept o premisă esenţială. În conformitate cu acest concept, fiecare are partea sa de responsabilitate faţă de integritatea societăţii. Persoane, grupuri, comunităţi, popoare, naţiuni şi state răspund, prin urmare, pentru acţiunile lor în faţa fiecărei fiinţe umane în viaţă sau viitoare, toate fiind părţi unice ale societăţii. Din acest motiv, PNC caută să facă în aşa fel încât fiecare să se bucure, în viaţa de zi cu zi, de drepturile inalienabile recunoscute ca aparţinând tuturor. Se Includ aici atât dreptul de a dezvolta şi folosi pe deplin darurile, talentele şi capacităţile proprii, cât şi obligaţia de a le pune pe acestea în serviciul comunităţii şi de a căuta mereu să se aplice valorile dreptăţii şi solidarităţii în relaţiile cu ceilalţi. Autorităţile îşi trag legitimitatea din obligaţia de a asigura condiţiile potrivite dezvoltării personale a fiecăruia, atât la nivel individual cât şi la nivel colectiv. Orice autoritate, fie ea publică sau privată, indiferent la ce nivel operează, trebuie prin urmare să protejeze interesul general şi binele comun al societăţii, acordând în toate împrejurările o atenţie specială celor mai săraci şi celor mai vulnerabili. Binele comun nu trebuie confundat cu suma unor interese personale. Totuşi, aceste interese trebuie întotdeauna să fie compatibile cu respectul cuvenit drepturilor fiecărei persoane: individuale, civile şi politice, economice şi sociale, religioase, culturale şi colective. Dreptul la auto-determinare al oamenilor şi liberul exerciţiu al drepturilor lor legitime nu pot fi invocate pentru a împiedica pe cineva să exercite şi să se bucure de drepturile sale fundamentale sau pentru a îndrepta oamenii pe un drum al violenţei. Acest respect pentru libertatea şi egalitatea celorlalţi trebuie, în opinia PNC, să fie recunoscut şi în modul în care tratăm, discutăm şi comunicăm unii cu alţii, îndeosebi în dezbaterile publice, indiferent de opinia şi convingerile celorlalţi, ca de altfel şi în modul în care ne referim la alte grupuri, la convingerile lor, la alte minorităţi şi instituţii.

PNC consideră că e necesar să se respecte dreptul la obiecţia de conştiinţă. 2.3 Demnitate şi egalitate fundamentală Toate fiinţele omeneşti au drepturi egale deoarece sunt înzestrate cu aceeaşi demnitate bazată pe natura umană. în relaţie cu alţii, prin urmare, libertatea fiecărei persoane este limitată de un respect pentru libertatea şi demnitatea celuilalt care decurge din recunoaşterea acestei egalităţi fundamentale. în pofida diferenţelor în termeni de daruri, talente şi capacităţi, fiecare persoană trebuie să poată să se dezvolte în libertate şi egalitate, indiferent de origine, sex, vârstă, rasă, orientare sexuală, naţionalitate, religie, convingeri, statut social sau sănătate. 2.4 Dreptate Din conceptul de dreptate decurge faptul că criteriile necesare pentru ca indivizii şi comunităţile lor să-şi exercite libertatea trebuie garantate mereu. Este caracteristic dreptăţii să atribuie fiecărui individ cele ce i se cuvin şi să militeze activ pentru o mai mare egalitate a şanselor şi pentru o viaţă în societate bazată pe respect reciproc. Este de responsabilitatea statului, a partenerilor sociali şi a societăţii civile să asigure dreptatea civilă, cu ajutorul legilor, parteneriatelor şi participării la toate nivelurile - privat, naţional şi internaţional. Una dintre faţetele dreptăţii este respectul pentru lege şi aplicarea sa imparţială. Cetăţenii trebuie să fie egali în faţa legii. Legile evoluează constant, în ritm cu dinamica civilizaţiei şi cu progresul tehnic, dar trebuie să respecte întotdeauna demnitatea umană şi drepturile omului şi trebuie să fie acceptate în mod liber de oameni şi de comunităţile lor. Legile trebuie să evolueze în acord cu respectul universal pentru drepturile fundamentale şi de netăgăduit ale omului, aşa cum au fost ele definite de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale din 1950 şi de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene confirmată de Tratatul de la Lisabona din 2009. Dreptatea nu poate fi arbitrară sau confundată cu dictatura majorităţii. Cere respect pentru minoritate, căreia nicio majoritate nu poate să-i refuze exerciţiul liber al drepturilor sale şi cere renunţarea la impunerea unor măsuri şi politici incompatibile cu drepturile elementare ale omului. 2.5 Solidaritate Dreptatea şi solidaritatea sunt indisolubil legate. De vreme ce orice i se întâmplă unei persoane are repercusiuni asupra altora, solidaritatea înseamnă conştientizarea interdependenţei şi inter-relaţionării dintre oameni, înseamnă acţiuni practice, împărtăşire, ajutor efectiv, drepturi şi obligaţii în relaţie cu indivizii şi cu comunităţile lor. Solidaritatea este o responsabilitate comună: cel puternic trebuie să-i ajute pe cei aflaţi la nevoie care, la rândul lor, trebuie să depună eforturi pentru a-şi îmbunătăţi situaţia în acord cu capacităţile lor.

Solidaritatea nu este doar orizontală, între fiinţe umane de toate vârstele şi din toate locurile, ci şi verticală, cu referire la interesul legitim al generaţiilor viitoare şi la respectul pentru societatea creată. Solidaritatea începe acasă, în familie, şi este indispensabilă binelui comun al comunităţilor, naţiunilor şi al societăţii ca întreg. Principiul subsidiarităţii presupune ca solidaritatea să fie mereu echilibrată cu ajutorul conceptelor de responsabilitate individuală şi auto-realizare. în epoca globalizării, solidaritatea şi respingerea lăcomiei este expresia recunoaşterii Binelui Comun universal. 2.6 Respectul pentru integritatea naturii şi pentru mediu ambiant PNC se opunem exploatării iraţionale şi nedrepte a naturii, fără respect pentru potenţialul limitat de auto-regenerare al acesteia. Concepţia PNC despre om impune o gestiune responsabilă a resurselor pământului, în încercarea de a satisface nevoile juste ale tuturor şi de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi calitatea vieţii fiecăruia, asigurând în acelaşi timp dezvoltarea durabilă necesară protejării interesului legitim al generaţiilor viitoare. Aceasta implică abţinerea de la acele practici şi politici ale căror consecinţe nu pot fi prevăzute, conform principiului precauţiei. PNC încurajează dezvoltarea de noi tehnologii, cercetarea şi inovarea, de vreme ce ele sunt cheia dezvoltării durabile. Prin urmare, PNC militează pentru asumarea pe deplin a responsabilităţii personale, naţionale şi europeane atunci când se abordează problema schimbării climatice şi trebuie să se acţioneze la toate nivelele pentru a limita efectele acestei deteriorări şi pentru ca societatea să se adapteze la consecinţele sale. Standarde sociale şi de mediu creează premizele unor condiţii bune de viaţă. PNC crede în buna judecată a oamenilor. Legile trebuie să creeze cadrul potrivit deciziilor informate şi raţionale. 2.7 Subsidiaritate şi diversitate PNC consideră că democraţia este o condiţie esenţială pentru vieţile fiinţelor omeneşti ca cetăţeni şi pentru o societate prosperă. Democraţia este întotdeauna bazată pe statul de drept, pe separarea puterilor şi pe alegeri libere. Participarea cetăţenilor în viaţa publică şi la luarea deciziilor care privesc pe toată lumea reprezintă un element fundamental al democraţiei. PNC consideră participarea cetăţenilor la toate nivelurile decizionale ca fiind un mijloc indispensabil de a construi o democraţiei adevărată. Principiul subsidiarităţii înseamnă că puterea trebuie exercitată la nivelul unde este atât cel mai eficientă cât şi cel mai aproape de cetăţeni, cu condiţia ca ea să poată fie efectiv exercitată la acel nivel. Politicile, măsurile şi cadrele legislative cele mai eficiente la nivel naţional trebuie transferate Guvernului, în vreme ce sarcini care pot fi rezolvate într-un mod potrivit la un nivel mai mic nu trebuie transferate la un nivel superior. Organismele de la nivelurile "superioare" ale societăţii (avand varful piramidei Guvernul) au obligaţia de a le ajuta pe cele de la nivelurile " inferioare" şi de a le suplini dacă şi cît este necesar. Toate nivelurile de administraţie trebuie să coopereze transparent pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Limitele impuse de principiul subsidiarităţii contribuie de asemenea la o separare specifică a puterilor, împiedicând concentrarea lor. Se are în vedere un sistem puternic de jos în sus, bazat pe participarea indivizilor responsabilizaţi şi cu putere de decizie, a familiilor şi a organizaţiilor lor, a comunităţilor locale, a oraşelor şi judeţelor până la nivel naţional. Dacă guvernele încalcă drepturi fundamentale ale omului, PNC are responsabilitatea să ia măsuri de protecţie în baza legilor aplicabile, a tratatelor, convenţiilor, acordurilor şi a altor texte la care România a aderat şi chiar are obligaţia de a interveni, folosind mijloace din ce în ce mai severe dar proporţionale pentru a stopa încălcările. 2.8 Viziunea Partidul Naţional Civic asupra societăţii Valorile PNC trebuie să orienteze ordinea politică, precum şi sfera economică, socială şi culturală. Dezvoltarea economică, bazată pe contribuţiile tuturor, nu poate duce la bunăstare şi pace decât dacă rezultatele sale sunt împărţite, cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă şi dezvoltarea fiecărei persoane în parte. PNC este adept al economiei de piaţă socială şi trebuie să sprijine şi să dezvolte sisteme sustenabile de solidaritate şi responsabilitate. Este necesar ca PNC să rămână vigilent cu privire la pericolul ca folosirea greşită a puterii economice să inhibeze libertatea şi să cauzeze inegalitate sau nedreptate. Este deci important ca PNC să ocrotească competiţia dintre forţele pieţei, precum şi să promoveze solidaritatea şi dreptatea socială. Subsidiaritatea se exprimă nu doar vertical în sistemul politic, ci şi orizontal în societate, pe baza premisei că societatea poate fi construită în libertate. Autorităţile publice trebuie, aşadar, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale, să recunoască şi să sprijine autonomia relativă a grupurilor sociale şi să nu se substituie iniţiativei private decât dacă cea din urmă este slabă sau inexistentă. în acelaşi spirit, PNC încurajează o societate civilă activă prin activitatea organizaţiilor non-guvernamentale şi prin crearea de asociaţii. PNC crede de asemenea că guvernul trebuie să încurajeze relaţii directe cu asociaţii de producători, consumatori, sindicate, camere de comerţ şi alţi actori economici şi sociali. 2.9 Economia socială de piaţă Conceptul de economie socială de piaţă s-a dezvoltat în ceasul de cumpănă al Europei, în anii ’30 şi ’40 ai secolului XX, ca un antidot la criză, totalitarism şi război. S-a bazat pe concepte şi politici dezvoltate în secolul al XIX-lea şi în primele decenii de după de organizaţii societale şi biserici. Economia socială de piaţă este, mai presus de orice, un concept politic profund menit să protejeze libertatea umană prin conservarea şi dezvoltarea pieţei. şi-a găsit expresia cea mai clară în politicile creştin-democraţilor din primele decenii postbelice ale Europei şi reprezintă un principiu fundamental al familiei partidelor politice populare sau crestin democrate de centru-dreapta. Reprezintă o ordine politică şi socială, ancorată în tratate, care reconciliază libertatea personală, drepturile de proprietate individuală şi competiţia liberă şi de piaţă cu drepturile sociale, interesul public şi dezvoltarea durabilă.Această ordine trebuie să pună accentul pe etica muncii şi a antreprenoriatului, care permite fiecăruia să-şi câştige propria existenţă. PNC este în favoarea unu dialog social puternic şi recunoaşte rolul important al partenerilor sociali.

Membrii cei mai slabi ai societăţii noastre merită solidaritate atâta vreme cât nu pot să se întreţină singuri. Totuşi, această politică nu trebuie să fie niciodată în contradicţie cu principiul fundamental al responsabilităţii personale într-un mediu competitiv de piaţă. După experienţa unei severe crize mondiale financiare şi economice, promovarea şi întărirea principiilor economiei sociale de piaţă la un nivel european şi global într-o economie globală conectată mai mult decât oricând trebuie să fie prioritatea PNC. Pieţele trebuie să funcţioneze pe cât de liber posibil, iar practicile incorecte şi măsurile protecţioniste îndreptate împotriva competiţiei libere şi a liberului schimb trebuie înlăturate. O economie socială de piaţă la nivel naţional, european şi mondial trebuie să se bazeze pe principiul dezvoltării durabile, respectând aşadar mediul înconjurător. Aceasta implică acordarea unei atenţii şi mai mari surselor de energie regenerabilă, renunţarea la producţia energetică nesustenabilă, eficienţa energetică, protejarea biodiversităţii, protejarea şi regenerarea resurselor naturale (apă, aer şi pământ). Aceasta presupune, de asemenea, sprijinirea factorilor care sporesc calitatea vieţii cetăţenilor de către creşterea economică. 2.10 Religie şi politică PNC, reafirmă legătura care există între valorile creştine bazate pe Evanghelie şi pe moştenirea culturală creştină şi idealurile democratice ale libertăţii, egalităţii fundamentale dintre toate fiinţele omeneşti, dreptate socială şi solidaritate. în acelaşi timp, PNC subliniiază separaţia dintre biserică şi stat şi nevoia de a distinge între rolurile bisericii şi al statului în societate, ca de altfel şi între religie şi politică. Evanghelia nu este o platformă politică. Distincţia de mai sus nu trebuie însă să justifice niciodată excluderea bisericilor din sfera publică sau să ducă la devalorizarea nevoii unui dialog constant şi al interacţiunii dintre sfera religioasă şi cea politică. Acest dialog trebuie întărit. PNC salută Articolul 17 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene şi îl consideră un instrument cheie atunci când, de pildă, este abordată chestiunea persecutării creştinilor sau a altor grupuri religioase în lume. Libertatea religiei, inclusiv dreptul la convertire sau la a nu avea vreo religie, se află pe acelaşi nivel cu celelalte drepturi umane fundamentale. Recunoscând rădăcinile creştine ale civilizaţiei noastre şi Iluminismul ca surse de inspiraţie, PNC doreste să se poziţioneze ca un partid al valorilor fără constrângeri confesionale. Afirmaţia este valabilă atât pentru cei dintre cei care cred în Dumnezeu ca sursă a adevărului, dreptăţii, binelui şi a frumosului şi care cred că umanitatea are menirea de a contribui la munca lui Dumnezeu, adică la creaţie şi la libertate, cât şi pentru cei care nu împărtăşesc această credinţă dar care respectă aceleaşi valori universale cărora le atribuie alte surse.

Dacă respinge, uită, neglijează sau diluează valorile sale, PNC nu va fi nimic altceva decât un instrument al puterii, fără suflet sau viitor, care pierde natura universală şi originală a mesajului său, care are la bază aprecierea globală a complexităţii ireductibile a fiecărei fiinţe omeneşti şi a vieţii în societate.

CAPITOLUL III - OBIECTIVELE SI DIRECTIILE STRATEGICE

3.1 OBIECTIVELE STRATEGICE

Conform intereselor societăţii civile, PNC îşi propune, următoarele obiective politice prioritare: modernizarea şi prosperitatea României ca un stat de drept, pentru ca fiecare cetăţean să se bucure de libertate şi de bunăstare; respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a României, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale; respectarea angajamentelor asumate ca ţară membră UE şi NATO; participarea activă şi consolidarea statutului de membru al României în Uniunea Europeană, în condiţiile promovării intereselor ţării şi cetăţenilor ei şi de întărire a măsurilor de păstrare şi promovare a istoriei, limbii, culturii, artelor, religiei şi tradiţiilor româneşti pentru afirmarea identităţii naţionale; consolidarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA ; reîntregirea neamului românesc prin unirea cu Republica Moldova conform cu principiile fundamentale ale democraţiei; garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat şi pluralismul politic; promovarea şi asigurarea independenţei justiţiei şi introducerea curţii cu juraţi; aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii economice şi sociale; asigurarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii depline a presei prin eliminarea oricărui control din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;

asigurarea egalităţii în faţa legii a tuturor cetăţenilor, consolidarea democraţiei şi încurajarea participării cetăţenilor la viaţa publică şi la întărirea controlului public asupra statului; încurajarea dezbaterii şi a schimbului de idei, atât în interiorul, cât şi în exteriorul partidului; garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice; stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitive şi eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor;