Program de guvernare 2026-2028

PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2028 · MINISTERUL FINANȚELOR                                                   65

50% a costurilor de listare. Capitalizarea Bursei de Valori București a depășit pentru prima dată 100 mld euro în 2025. Aceste rezultate au avut un cost: taxe mai mari și o economie care a încetinit. Programul de față are un singur scop: ca sacrificiile făcute de români să se transforme în stabilitate, dobânzi mai mici și creștere economică, nu să fie irosite.

Principiile unei politici fiscale liberale
Banii publici sunt banii contribuabililor, așa că statul trebuie să cheltuiască mai puțin și mai bine înainte de
a cere mai mult. Opt principii ghidează deciziile Ministerului Finanțelor în acest mandat:
     –    Consolidare prin reducerea cheltuielilor. Ajustarea rămasă se face prin reducerea cheltuielilor
          curente, a risipei și a evaziunii, nu prin poveri noi pentru contribuabilii corecți.
     –    Cota unică rămâne. Impozitul pe venit și impozitul pe profit nu se modifică pe durata mandatului.
     –    Predictibilitate fiscală. Fără modificări fiscale surpriză; măsurile temporare rămân temporare.
     –    Nicio cheltuială permanentă fără sursă permanentă. Orice majorare permanentă de cheltuieli
          vine cu o sursă permanentă de finanțare sau cu economii echivalente.
     –    Banii publici urmează performanța. Fiecare program public are obiective măsurabile, evaluare și
          termen de expirare. Programele fără rezultate se închid.
     –    Capitalul privat înaintea banului public. Unde piața poate finanța, statul garantează, co-

          investește sau facilitează; nu înlocuiește inițiativa privată.
     –    Contribuabilul corect este partener. Prevenție înainte de sancțiune pentru cei de bună-credință,
          toleranță zero pentru frauda organizată. Statul respectă aceleași termene pe care le impune
          contribuabililor.
     –    Câștigurile consolidării se întorc la cetățeni. După ce deficitul coboară sub 3% din PIB, spațiul
          fiscal eliberat merge prioritar spre reducerea taxării muncii, nu spre cheltuieli curente noi.
Traiectoria convenită cu Uniunea Europeană și obiectivul consolidării fiscale sunt ancora care face ca
disciplina fiscală să nu depindă de calendarul electoral.

1. Stadiul în care ne aflăm Dacă ținta pe 2026 este atinsă, România va fi parcurs peste jumătate din drumul de la un deficit de 9,3% la unul sub 3% din PIB. Intrăm însă în 2027 dintr-o poziție fragilă: economie în stagnare, datorie peste 60% din PIB, dobânzi în creștere și rating cu perspectivă negativă.

Execuția bugetară la 31 iulie 2026 Indicator (ianuarie–iulie) · 2025 · 2026 · Variație Venituri totale (mld lei) · 370,8 · 412,3 · +11,2% Cheltuieli totale (mld lei) · 447,2 · 460,4 · +2,9% Deficit (mld lei) · 76,4 · 48,1 · −28,4 mld lei Deficit (% din PIB) · 3,99 · 2,34 · −1,65 pp Cheltuieli de personal (mld lei) · 99,7 · 95,7 · −4,1% Asistență socială (mld lei) · 147,5 · 146,6 · −0,6% Dobânzi (mld lei) · 31,7 · 40,1 · +26,5% Investiții (mld lei) · 61,7 · 76,5 · +24,0% Veniturile cresc mai ales din TVA (+26,5%), ca efect al noilor cote, și din fondurile europene (+30,3%). Cheltuielile de personal scad în termeni nominali, iar asistența socială este stabilizată. Presiunea vine din

dobânzi (+8,4 mld lei) și din bunuri și servicii (+11,2%), mai ales în sănătate.

Program de Guvernare 2026–2028