Raport anual 2019.pdf

confiscate, acestea se pot valorifica prin vânzare, potrivit dispoziţiilor legale, situaţie în care suma obţinută în urma valorificării se distribuie potrivit prevederilor art. 265 alin. (1). În 2019, au fost executate 3 ordine internaționale de confiscare, fiind obținute următoarele sume de bani: • Ordin emis de Franța: ANABI a virat 43.420,94 Euro către Franța, iar 43.420,94 Euro au fost virați la bugetul de stat; • Ordin emis de Marea Britanie: ANABI a virat 14.355 Euro către Marea Britanie, iar 14.355 Euro au fost virați la bugetul de stat; • Ordin emis de Olanda: 2690 Euro au fost virați la bugetul de stat. De asemenea, a fost încheiat un acord cu Principatul Monaco pentru recuperarea a 75% din sumele confiscate. Astfel, la începutul anului 2020, România a încasat suma de 195.353,42 Euro. Sunt în curs de negociere acorduri de partajare cu SUA (având ca obiect partajarea sumei de 217,252.95 USD), precum și cu Elveția (având ca obiect partajarea sumei de 32.570 USD). 5.3. Comisiile de evaluare Potrivit prevederilor art. 6 alin. (41-42) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 - “Atunci când valorificarea priveşte bunuri confiscate în proceduri penale, din Comisia de evaluare poate face parte şi un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. În acest caz, Comisia de evaluare este formată din 5 membri: 2 reprezentanţi ai organului de valorificare, un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi un reprezentant din partea Ministerului Afacerilor Interne. În cazul în care reprezentantul Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate nu participă la evaluare, bunurile se evaluează în lipsa acestuia”. Pe parcursul anului 2019, ANABI a fost convocată să participe în 48 de comisii de evaluare. Reprezentații ANABI au asigurat reprezentarea în 7 comisii de evaluare și reevaluare, atunci când au fost supuse evaluării bunuri cu privire la care Agenția deține atribuții exprese (bunuri mobile cu valoare individuală mai mare de 15.000 Euro sau bunuri imobile). Astfel, în cadrul comisiilor la care s-a asigurat participarea au fost evaluate bunuri mobile (autoturisme, motociclete, telefoane mobile, laptop-uri, unelte, gropuri de aur) și 2 bunuri imobile (case, terenuri) cu o valoare totală de 1.384.421 lei.  6. ACTIVITATEA DE OFICIU NAȚIONAL PENTRU RECUPERAREA CREANȚELOR 34 Conform prevederilor Legii nr. 318/2015, ANABI a fost desemnată drept oficiu național pentru recuperarea creanțelor, în sensul Deciziei Consiliului 2007/845/JAI, preluând astfel de la MJ atribuțiile în materie. Așadar, ANABI îndeplinește, prin Biroul identificare şi urmărire bunuri, atribuții concrete ce țin de implementarea standardelor europene în domeniul cooperării în vederea recuperării creanțelor. De asemenea, Biroul reprezintă Agenția în cadrul Sistemului Naţional de Coordonare Eurojust 9. Activitățile desfășurate în anul 2019 au vizat următoarele: • Asigurarea schimbului de date şi informații cu structurile similare din Uniunea Europeană şi rețelele internaționale specializate în identificarea şi recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni; • Consolidarea cooperării internaționale în domeniul recuperării creanțelor; • Formarea profesională şi diseminarea bunelor practici în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni. 6.1. Asigurarea schimbului de date şi informații cu structurile similare din Uniunea Europeană şi rețelele internaționale specializate în identificarea şi recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni (ANABI asigură implementarea Deciziei 2007/845/JAI) Pe parcursul anului 2019 au fost primite 194 de cereri externe. Cel mai des schimb de date și informații s-a derulat cu Franța, Italia, Germania, Spania și Olanda. Infracțiunile cel mai frecvent întâlnite sunt: spălare a banilor, participare la un grup infracțional organizat, trafic de persoane, fraudă, inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene. În total, Agenţia a primit cereri din 23 de state, inclusiv 4 state din afara UE. Pe parcursul anului 2019, ANABI a primit un număr de 50 de cereri de la agențiile naționale (instanțe, parchete, organe de urmărire penală). Cel mai frecvent schimb de informații a avut loc cu Marea Britanie, Ungaria, Germania, Olanda și Italia și a vizat infracțiuni de spălare a banilor, evaziune fiscală și participare la un grup infracțional organizat. Per total, oficiul român a trimis cereri către 73 de state, dintre care 12 nu sunt membre ale UE. În calitate de Oficiu desemnat la nivel național, ANABI a participat, la data de 11 decembrie 2019, la sediul DIICOT, la lucrările celei de-a 6-a Reuniuni a Membrilor Sistemului Național de Coordonare EUROJUST. 6.2. Consolidarea cooperării internaționale în domeniul recuperării creanțelor Reprezentarea României la comitetele şi grupurile de lucru specializate internaționale: a. Platforma ARO (Asset Recovery Offices) de la nivelul Uniunii Europene Decizia Consiliului 2007/845/JAI impune statelor membre să înfiinţeze sau să desemneze oficii naționale de recuperare a creanţelor care să promoveze, printr-o cooperare consolidată, cel mai rapid sistem posibil de identificare şi urmărire a creanţelor provenite 9 Art. 13 din Ordonanţa de urgenţă nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. din infracțiuni la nivelul UE. În 2009, Comisia a lansat o platformă informală a oficiilor de 35 recuperare a creanțelor (ARO), în scopul de a consolida cooperarea și coordonarea la nivelul UE, urmând a se reuni de două ori pe an. În data de 13 mai 2019, un reprezentant ANABI a participat la cea de-a 18-a reuniune a Platformei Oficiilor de Recuperare a Creanțelor, organizată la Bruxelles, în Belgia. În cadrul acestei reuniuni a fost abordată tema viitorului oficiilor de recuperare a creanţelor, pentru a evalua dacă activitatea, atribuţiile și eficacitatea acestora trebuie adaptate pentru a face față provocărilor viitoare. Tot în cadrul grupurilor și subgrupurilor organizate la nivelul Platformei ARO, un reprezentant ANABI a participat la lucrările grupului tematic privind cripto-monedele indisponibilizate, organizat la data de 26 noiembrie 2019. În cadrul întâlnirii au fost abordate următoarele subiecte: inițiative legislative ale UE, situația pieței monedelor virtuale, noi provocări în urmărirea, administrarea și valorificarea monedelor virtuale, raportul G7 - riscuri posibile asociate monedelor stabile, inițiative naționale privind identificarea, sechestrarea și confiscarea monedelor virtuale, suportul sectorului privat în stocarea și vânzarea de valute virtuale. b. Rețeaua Camden Inter-agenții de Recuperare a Creanțelor Începând cu 01.01.2016, ANABI face parte din Grupul de coordonare al Rețelei Camden Inter- agenții de Recuperare a Creanțelor (CARIN - Camden Asset Recovery Inter-Agency Network). CARIN este o reţea informală de puncte de contact şi un grup de cooperare responsabil cu privire la toate aspectele legate de confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni. Este o reţea formată din practicieni din 58 de jurisdicţii (SUA, Israel, Canada, Turcia etc.) şi din 10 organizaţii internaţionale, conectată cu reţele similare de recuperare a creanţelor din Africa de Sud, Africa de Vest, Africa de Est, Asia-Pacific, Vestul şi Centrul Asiei, Caraibe şi din America Latină. Scopul CARIN este de a creşte eficienţa eforturilor membrilor săi, pe baza cooperării între mai multe agenţii, pentru a identifica și recupera profiturile obţinute în mod ilicit. Activitatea CARIN este condusă de un Grup de coordonare (Steering Group) care are maximum nouă membri, dintre aceștia, anual, fiind ales președintele rețelei. Europol deţine Secretariatul CARIN, iar EUROJUST are statut de observator permanent în cadrul Grupului de coordonare. Președinția CARIN exercitată de ANABI 36 Începând cu 01.01.2016, ANABI face parte din Grupul de coordonare al CARIN. În funcție de agenda evenimentelor organizate de CARIN, România este reprezentată și de un procuror din cadrul DIICOT. În cursul anului 2019, membrii Grupului de coordonare au fost Belgia, Irlanda, Guernsey, Olanda, Polonia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi Suedia, iar România, prin ANABI, a deţinut preşedinţia reţelei. În luna octombrie 2018, Comisia Europeană a adoptat Programul Anual de Lucru al Fondului Intern de Securitate pentru anul 2018. Similar anului 2016, Programul Anual a prevăzut un grant direct pentru rețeaua CARIN 10 în valoare de 500.000 Euro. Președințiile CARIN 2019-2020 (România și Belgia) implementează în prezent proiectul „Consolidarea capacităţii CARIN ca un centru de expertiză prin continuarea dezvoltării reţelei şi prin diseminarea celor mai bune practici, prin dezbaterea provocărilor cu care se confruntă profesioniştii în domeniul recuperării creanţelor” – CARIN 2019-2020. Proiectul vizează dezvoltarea contactelor reţelei, în special cu jurisdicțiile off-shore (2019) și regiunea Magreb (2020). Acest demers va conduce la extinderea suplimentară a rețelei cu noi puncte de contact în cadrul agenţiilor de aplicare a legii. CARIN va dezvolta, de asemenea, cooperarea stabilită anterior cu Orientul Mijlociu și regiunea Africii de Nord (rețeaua MENA) în 2017, Macao, Hong Kong și China, în 2018. În plus, reţeaua CARIN va continua măsurile în vederea consolidării acesteia ca centru de expertiză în recuperarea creanţelor și pentru a promova schimbul de informații și bune practici. Astfel, în contextul deținerii de către România a Președinției în Exercițiu a CARIN, Ministerul Justiției, prin ANABI, a organizat la Bucureşti, în perioada 5-7 noiembrie 2019, Întâlnirea Generală Anuală a Rețelei. Evenimentul a reunit aproximativ 140 de practicieni în domeniul recuperării creanţelor provenite din infracțiuni, din peste 60 de jurisdicţii, inclusiv reprezentanţi ai Europol - care asigură Secretariatul permanent al CARIN, precum și ai Eurojust. La întâlnire au fost prezenţi şi reprezentanţi ai reţelelor regionale, respectiv din cadrul ARINSA (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor din Africa de Sud), ARIN-AP (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor din Asia Pacific), ARIN-WCA (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor 10 Rețeaua de Cooperare Inter-Agenții Camden (Camden Asset Recovery Inter-Agency Network) din Vestul şi Centrul Asiei) şi ARIN-CARIB (Reţeaua de Recuperare a Creanţelor din 37 Caraibe), precum și din cadrul Consiliului de Cooperare a Statelor Arabe din Golf. Evenimentul a beneficiat de participarea ministrului justiției, care a transmis participanților mesajul privind angajamentul Guvernului României de a lupta împotriva corupției și criminalității, subliniind accentul pe care Programul de Guvernare îl pune pe eficiența întregului proces de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni. În acest context, ministrul justiției a încurajat jurisdicțiile reprezentate în CARIN să coopereze cu ANABI, asigurând faptul că, în mandatul său, alocarea resurselor necesare pentru Agenție constituie o prioritate pentru ca aceasta să fie eficientă și conectată atât intern, cât și internaţional cu partenerii săi instituționali. Ministrul justiției a subliniat importanța cooperării și schimbului de bune practici la nivel internaţional. Un astfel de exemplu l-a constituit operaționalizarea, în anul 2010, la nivelul Ministerului Justiției, a Oficiului de Recuperare a Creanțelor, pornind de la modelele oferite de partenerii britanici și americani. Ulterior, acest compartiment a fost consolidat la nivel de Agenție, devenită operațională în decembrie 2016. „Guvernul va sprijini combaterea criminalității și se va concentra mai mult pe recuperarea prejudiciilor”. Cătălin Predoiu: „Banii furați prin corupție sau crimă organizată și ascunși de infractori în companii off- shore sunt ai cetățenilor și trebuie recuperați. Asta ne propunem.” În linie cu Planul strategic CARIN pentru 2018-2021, Preşedinţia CARIN exercitată de ANABI s-a concentrat pe următoarele teme: urmărirea și recuperarea produsului infracțional aparținând entităților corporative; administrarea, returnarea și reutilizarea bunurilor produs al infracţiunii; urmărirea și recuperarea monedelor virtuale. Toate aceste teme au fost abordate, inclusiv cu accent asupra cooperării cu jurisdicțiile off-shore. La întâlnirea anuală, reprezentanții jurisdicțiilor participante au agreat următoarele concluzii și recomandări pentru anul 2019:  În ceea ce priveşte urmărirea și recuperarea produsului infracțional aparținând entităților corporative: • Jurisdicțiile cu structuri off-shore ar trebui să ofere îndrumări cu privire la cadrul legal ce poate fi folosit în vederea obținerii informațiilor legate de trusturi, proprietarii și beneficiarii finali ai unei structuri off-shore, precum și modul în care trebuie solicitate informațiile legate de investigațiile financiare și recuperarea produsului infracțional; • Punctele de contact CARIN ar trebui să ia în considerare și utilizarea canalelor de schimb de date și informații aparţinând autorităților fiscale, având în vedere faptul că există mai multe acorduri bilaterale și multilaterale cu jurisdicțiile off-shore;  • CARIN, ca observator al FATF, ar trebui să disemineze experiența legată de 38 cooperarea în accesarea informațiilor în materie penală cu jurisdicțiile care urmează să facă obiectul Rapoartelor de evaluare reciprocă cu privire la implementarea recomandărilor FATF.  Referitor la administrarea, returnarea și reutilizarea bunurilor produs al infracţiunii: • Jurisdicțiile sunt sfătuite să creeze un mecanism centralizat pentru: o înregistrarea ordinelor internaționale de sechestru și de confiscare; o administrarea bunurilor, pentru a fi mai eficient în confiscarea produsului infracțiunii, înregistrarea ordinelor internaționale de sechestru și de confiscare, iar procentul de valorificare a bunurilor să fie mai ridicat. Un mecanism centralizat va fi eficient numai în cazul în care în fiecare speță ce are ca obiect recuperarea bunurilor, comunicarea între jurisdicţii (statul solicitant și statul solicitat) are loc pe parcursul întregului proces penal; Prin urmare, jurisdicțiile trebuie să aibă în vedere necesitatea unei comunicări rapide după instituirea ordinului de sechestru și să fie comunicate cel puțin informații legate de natura bunului, valoarea acestuia, precum și data expirării, dacă este cazul. • Jurisdicțiile ar trebui încurajate să adopte o legislație care să permită vânzarea bunurilor înainte de pronunțarea unei sentințe sau decizii de condamnare, întrucât principiul planificării sechestrului (pre-planning seizure) ar trebui să fie pus în aplicare ca fiind o parte integrantă a pregătirilor pentru recuperarea bunurilor produs al infracţiunii. Această legislație ar putea să prevadă, de asemenea, o notificare în cazul anumitor bunuri care fac obiectul unei deprecieri rapide (cum ar fi un autovehicul, o navă sau o aeronavă). Totodată, trebuie să fie încurajată adoptarea oricărei alte măsuri în vederea aplicării principiului administrării valorii constante (cum ar fi returnarea bunurilor sechestrate în contul unei plăţi în numerar sau orice altă măsură); • CARIN ar trebui să colecteze cele mai bune practici privind administrarea bunurilor sechestrate și acordurile de partajare și să dezvolte un sistem de sprijin având ca obiect administrarea eficientă a bunurilor sechestrate pentru jurisdicțiile fără o astfel de experiență. De asemenea, ar trebui să colecteze și să publice informații privind perioada de viabilitate a ordinelor internaționale de sechestru.  În ceea ce priveşte urmărirea și recuperarea monedelor virtuale: • Jurisdicțiile sunt sfătuite