DISPARITATILE REGIONALE LA ORIZONTUL ANULUI 2008 (pdf)

SU C EA V A NO RD - EST NO RD - VEST IA SI PIB/loc. 5001-6000 euro SA LA J PIB/loc. > 6001 euro BIHOR N EA M T La nivel national PIB/loc. = 5450 eur C LU J V A SLU I HA R GHITA M U R ES BA C A U ARAD C ENTRU A LBA VEST C OV A SN A GA LA TI TIM IS SIBIU BR A SOV V R A N C EA HU N ED OA R A SUD - EST BR A ILA TU LC EA BU ZA U C A R A S- A R GES PR A HOV A SEV ER IN GOR J V A LC EA D A M BOV ITA M EHED IN TI IA LOM ITA SUD - VEST SUD C A LA R A SI GIU R GIU C ON STA N TA D OLJ OLT TELEOR M A N BUC URESTI Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, jumătate se bazează pe agricultură, cu ponderi ale acesteia în ansamblul ocupării regionale variind între 35% si 42%. Regiunea Nord – Est, care este cea mai săracă, contribuie cu 15,2% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp, cea mai ridicată participare la ocuparea în agricultură, de 42,4%. Ponderea sectoarelor de activitate în total ocupare -%- Agricultură, Industrie şi Servicii Servicii TOTAL silvicultură, construcţii comerciale sociale piscicultura Total România 100 32,0 30,0 23,6 14,4 Regiunea Nord-Est 100 42,4 25,1 18,1 14,4 Regiunea Sud-Est 100 35,3 28,3 22,7 13,7 Regiunea Sud Muntenia 100 39,4 29,5 19,2 11,9 Regiunea Sud-Vest 100 42,1 26,9 18,1 12,9 Regiunea Vest 100 26,5 34,7 24,1 14,7 Regiunea Nord - Vest 100 35,1 30,3 21,1 13,5 Regiunea Centru 100 26,4 35,0 24,1 14,5 Regiunea Bucureşti - Ilfov 100 4,7 31,9 43,2 20,2 7  Industria şi construcţiile deţin 30% din totalul ocupării, regiunile care depăşesc acest nivel au fost Centru (35%), Vest (34,7%), Bucureşti (31,9%) şi Nord – Vest (30,3%). Regiunea Bucureşti este singura regiune a ţării în care serviciile, care la nivel naţional deţin 38% din totalul ocupării, generează cele mai importante locuri de muncă, ajungând la 63,4% din ocuparea totală a regiunii. Media înregistrată la nivel naţional a fost depăşită şi de regiunile Vest şi Centru cu o pondere a populaţiei ocupate în sfera serviciilor de 41,8% respectiv 38,6%. In anul 2005 doar 2 regiuni au avut câştiguri salariale peste media naţională (Bucureşti: cu 23,4% şi cu Sud – Vest: 0,3%). In privinţa regiunii Sud - Vest se remarcă faptul că judeţul Gorj ridică nivelul salariului peste medie şi aceasta datorită zonei miniere de pe teritoriul acestuia. Câştiguri salariale semnificativ sub media naţională s-au înregistrat în regiunile Nord – Est (cu 10,3%, fiind cele mai mici câştiguri), Centru (cu 8,2%) şi Nord - Vest (cu 6,5%). -%- 2000 2001 2002 2003 2004 2005 1. Câştigul salarial mediu net lunar la 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 nivel naţional 2. Abaterea maximă regională a salariului 128,6 129,0 125,6 122,5 123,0 123,4 3. Abaterea minimă regională a salariului 86,5 87,3 89,5 89,3 90,6 89,7 4. Decalaj privind salariul (rd.2-rd.3) 42,1 41,7 36,1 33,2 32,4 33,7 Decalajele între regiuni s-au redus de la 42,1 % în anul 2000 la 33,7% în anul 2005. Decalajul încă important se datorează câştigurilor salariale mari realizate în regiunea Bucureşti. Disparităţile teritoriale privind veniturile sunt completate de menţinerea discrepanţelor din punct de vedere al şomajului, chiar dacă acest fenomen a cunoscut în ultimii ani o reducere importantă. Cel mai ridicat nivel al şomajului, în anul 2005, s-a înregistrat în regiunile Nord – Est, Sud – Est, Sud, Sud – Vest şi Centru cu rate ale şomajului peste media naţională (5,9%) iar cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în regiunea Bucureşti (2,8%). Dacă la nivel naţional, pentru populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului creşterea a fost de 0,1 %, la nivel de regiuni, exceptând Bucureştiul (3,3%) şi regiunea Vest (0,7%), această zonă fiind avantajată de poziţia mai apropiată de pieţele vestice, pentru celelalte regiuni valorile sunt în uşoară scădere comparativ cu anul anterior, o parte din aceste regiuni fiind dependente de agricultură şi afectate de apropierea de graniţa cu Moldova şi Ucraina (în cazul regiunii Nord – 8 Est) sau diminuarea comerţului transfrontalier datorat Dunării (în cazul regiunii Sud). Numărul mediu de salariaţi a înregistrat creşteri peste media naţională (2,9%) în regiunile Bucureşti (7,0%) şi Vest (3,0%) şi creşteri sub media naţională în toate celelalte regiuni. Evoluţia câştigurilor salariale în anul 2005 indică o creştere faţă de anul anterior cu 22,1% la nivel naţional, situându-se pe un trend descrescător, chiar în condiţiile generate de introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor salariale. Creşterea salariului real (calculat ca raport intre indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum) a fost de 12,1% la nivel naţional, înregistrându-se creşteri peste media naţională în patru regiuni (Vest, Nord – Vest, Centru şi Bucureşti) şi sub media naţională în celelalte patru regiuni (Nord – Est, Sud – Est, Sud şi Sud – Vest). Ceea ce este de remarcat este faptul că aceste creşteri sunt, în general, sub +/- 1 punct procentual faţă de media naţională. 3. Estimarea evoluţiei procesului de reducere a disparităţilor în următorii ani2 Creşterea economică în perioada 2006 – 2008 Reducerea disparităţilor la orizontul anului 2008 este vizibilă la nivelul tuturor regiunilor, chiar şi în cazul zonelor care au avut probleme în anul 2005. Programele de dezvoltare aplicate se estimează că vor determina modificări vizibile la nivelul creşterii economice a fiecărei zone atât pe total cât şi în structura produsului intern brut. Apropierea de mediile creşterii economice naţionale, estimate la 6,0% în anul 2006, 6,2% în 2007 şi 6,3% în 2008, este vizibilă pentru toate regiunile, excepţie făcând Municipiul Bucureşti, pentru care se preconizează cele mai ridicate creşteri, depăşind estimările pe total ţară (6,6% în 2006, 7,1% în 2007 şi 6,8% în 2008). 2 Realizată cu contribuţia compartimentelor regionale ale Comisiei Naţionale de Prognoză. 9  Cresterea reala a PIB in 2008 fata de 2005 23,0 22,0 21,0 - modif. procentuala - PIB la nivel national 20,0 19,0 18,0 17,0 16,0 Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov Analizând prognoza structurii produsului intern brut, se observă că dinamica sectorului de construcţii continuă să fie - în cadrul estimărilor pentru anii 2006-2008 - cea mai ridicată pentru total ţară (12,0% în 2006 şi 11,1%, atât în 2007 cât şi în 2008), fiind urmată de servicii (6,6% în 2006, 6,9% în 2007 şi 7% în 2008). Pentru industrie şi agricultură creşterile sunt mai moderate, cu un ritm mediu anual de circa 3,5%. PIB pe ramuri in 2008 fata de 2005 Bucuresti-Ilfov Centru Nord-Vest Servicii Vest Nivel national Constructii Agricultura Sud-Vest Industrie Sud Sud-Est Nord-Est 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 - modif. procentuala - 10  Pentru toate sectoarele economiei dinamicile regiunilor sunt destul de apropiate de media pe total economie. Astfel pentru perioada 2006 - 2008, în construcţii se prevăd ritmuri peste media naţională, în principal, în regiunile cu un nivel mai mic de dezvoltare, cum sunt Nord –Est, Sud – Est şi Sud pentru care se preconizează atragerea unor sume mai mari din fondurile nerambursabile dar şi din cele de la buget pentru proiecte de investiţii. In sectorul serviciilor, cele mai mari creşteri fiind previzionate pentru Bucureşti (7,1%; 7,8%, respectiv 7,2%), creşteri însemnate, peste media naţională, sunt prevăzute şi în Regiunea Sud. In acest domeniu se pune accent pe valorificarea potenţialului turistic de care dispun toate regiunile României. De exemplu Regiunea de Nord – Est, care beneficiază, în anumite zone de numeroase obiective şi monumente istorice, dar şi de un peisaj de o frumuseţe aparte care constituie premise pentru o dezvoltare viitoare a acestui domeniu în zonă. De asemenea, se pune accent şi pe dezvoltarea altor tipuri de servicii cum sunt comunicaţiile, financiar bancare şi de asigurări, informatica şi activităţile conexe, cele pentru întreprinderi, etc. In industrie, pentru regiunile Sud - Vest şi Vest, pentru întregul interval sunt previzionate ritmuri peste media naţională. In ceea ce priveşte ritmul de creştere al industriei din Regiunea Nord – Est, acesta se va accelera an de an şi de la un nivel sub media naţională în 2006 (3,1%), în 2007 va avea aceeaşi valoare (3,6%), pentru ca în 2008 să devanseze media pe total şi va fi de 4,7%. Pentru agricultură creşterile la nivelul regiunilor se situează în jurul mediilor anuale naţionale, prognozate în condiţiile unor condiţii climaterice normale. Creşteri uşor superioare nivelului naţional sunt prevăzute în zonele în care sectorul vegetal are o pondere mai mare (de exemplu regiunile Sud, Sud – Vest, Sud – Est, etc.) Comerţul exterior în perioada 2006 – 2008 Structura exportului şi importului de mărfuri se păstrează, comparativ cu anii precedenţi, iar concentrarea în jurul dinamicii estimate pe total ţară se poate vedea şi pentru comerţul exterior. Astfel, prin Regiunea Bucureşti continuă să se deruleze cea mai mare parte din volumul comerţului exterior românesc, cu circa 22% pondere în total exporturi şi aproximativ 40% la importuri şi cu peste 70% din deficitul comercial al României. Referitor la soldul balanţei comerciale, în Regiunile Sud şi Sud – Vest volumul exporturilor îl va depăşi pe cel al importurilor, acestea continuând să înregistreze un sold pozitiv. 11  Comertul exterior pe regiuni cumulat in perioada 2006-2008 160000 140000 120000 100000 80000 - mil. euro - 60000 40000 20000 0 Bucures ti-Ilfov Centru Total economie Nord-Vest Nord-Es t Sud Sud-Ves t Sud-Es t Vest -20000 -40000 -60000 Export Import CIF Balanta comerciala Forţa de muncă în perioada 2006 – 2008 Estimările privind forţa de muncă la nivel naţional, pentru perioada 2006 - 2008, au avut în vedere disparităţile datorate dezvoltării economice diferenţiate din interiorul regiunil