Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

.5 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 2023/2024 cls. preg. cls. I cls. II cls. III cls. IV Figura 9. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2014/2015 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 2023/2024 cls.V cls.VI cls.VII cls.VIII La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la tranziția de la un nivel de învățământ la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular; nu în ultimul rând diferențele semnificative în ceea ce privește numărul de ore de program școlar/săptămână. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului școlar de la clasele de debut către cele de final de ciclu de școlaritate, cel mai probabil determinată de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările școlare. Analiza pe cohortă: abandon școlar și pierderi școlare Indicatorii urmăresc viața școlară a elevilor de la debutul în învățământul primar la finalul învățământului gimnazial. Analizând zece cohorte de elevi, observăm că atât abandonul pe cohortă, cât și pierderile pe cohortă la nivelul învățământului primar și gimnazial au valori ridicate. Ca aspect pozitiv, ambii indicatori înregistrează tendințe descendente în perioada de timp analizată. Se observă o scădere consistentă a valorilor indicatorilor odată cu introducerea clasei pregătitoare. Pentru perioada de referință a raportului se constată următoarele: • abandonul pe cohortă - de la valori de 13-14% în perioada 2014-2017 a ajuns la valori de 7-8% în perioada 2020-2023; cele mai recente date indică o ușoară tendință descendentă a valorii indicatorului; 26  • pierderile școlare - de la 16-17% în perioada 2014-2017, a urmat o tendință constant descendentă în seria de timp analizată, cele mai recente date evidențiind că 1 din 10 elevi dintr-o cohortă se pierde din clasa I până la finalul învățământului gimnazial. Astfel, dacă în 2014/2015, numai 8 din 10 elevi înscriși cu opt ani în urmă în clasa I ajungeau să absolve clasa a VIII-a, în anul 2023/2024, 9 din 10 elevi înscriși cu nouă ani în urmă în clasa pregătitoare au ajuns la final de ciclul gimnazial. Tabel 18. Evoluția elevilor (de la înscrierea în ciclul primar la finalul ciclului gimnazial) Ponderi Debutul școlar Finalul învățământului gimnazial (din total elevi înscriși în clasa I cu opt ani în urmă) % % % % Abandon Elevi clasa I/ Absolvenți Repetenți Pierderi Absolvenți Repetenți ciclul An școlar clasa An școlar clasa clasa ciclul clasa clasa primar și pregătitoare a VIII-a a VIII-a primar și a VIII-a a VIII-a gimnazial gimnazial * 2007/2008 221185 2014/2015 185097 6592 83,7 16,3 3,0 13,3 2008/2009 212022 2015/2016 177651 6916 83,8 16,2 3,3 12,9 2009/2010 203895 2016/2017 169483 6508 83,1 16,9 3,2 13,7 2010/2011 203926 2017/2018 170663 6403 83,7 16,3 3,1 13,2 2011/2012 206055 2018/2019 174737 6410 84,8 15,2 3,1 12,1 2012/2013 202134 2019/2020 178913 3805 88,5 11,5 1,9 9,6 2013/2014 156991** 2020/2021 140600 4835 89,6 10,4 3,1 7,4 2013/2014 183633*** 2021/2022 167937 5883 91,5 8,5 3,2 5,3 2014/2015 193590 2022/2023 173145 5302 89,4 10,6 2,7 7,8 2015/2016 192275 2023/2024 172528 5092 89,7 10,3 2,6 7,6 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2008-2025 * Inclusiv cazurile de deces, migrație, exmatriculare, precum și elevii cu situația școlară neîncheiată ** Sunt cuprinși, deopotrivă, elevii de clasa I care au avut debutul școlar în anul școlar 2012/2013, în clasa pregătitoare, și elevii care au avut debutul școlar în 2013/2014 direct în clasa I (conform reglementărilor OMEN 3434/2013). *** Sunt cuprinși elevii care au avut debutul școlar în 2013/2014, în clasa pregătitoare. Analiza pe cohortă a abandonului școlar și a pierderilor școlare în funcție de mediul de rezidență evidențiază diferențe foarte mari între mediul rural și mediul urban, situând mediul rural într-o situație defavorizată. Astfel: • la nivelul anului 2023/2024, rata abandonului pe cohortă la elevii din urban, care provin din cohorta 2015-2023, este de 0,9%, în creștere față de cohorta anterioară cu 0,2 p.p.; valoarea aceluiași indicator pentru elevii din mediul rural s-a ameliorat ușor, reducându-se cu 0,4 p.p. față de anul școlar anterior, ajungând la 16,1%; cu toate acestea, diferența pe medii este considerabilă, evidențiind nevoia unor politici de sprijin pentru participarea la educație a elevilor din mediul rural; • aproape o cincime (19,7%) din cohorta școlară 2015-2023 s-a pierdut pe parcursul învățământului primar și gimnazial, în mediul rural. 27 După o perioadă în care s-a observat o tendință de egalizare a valorilor abandonului școlar pe cohortă și ale pierderilor școlare din clasa I/clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a, cele mai recente date evidențiază un nou decalaj pe sexe, în favoarea fetelor. În anul școlar de referință, valoarea abandonului școlar pe cohortă pentru fete a fost de 7,3%, iar pentru băieți de 8,0%; diferența pe sexe a valorii indicatorului s-a redus ușor față de anul școlar anterior. Tabel 19. Evoluția cohortei de elevi 2015-2023, pe sexe și medii de rezidență Ponderi Elevi înscriși Absolvenți Repetenți (din total elevi înscriși în clasa pregătitoare cu 9 ani în urmă) în clasa clasa a VIII-a clasa a VIII-a % % pregătitoare % % 2023/ 2023/ pierderi abandon 2015/ absolvenți repetenți 2024 2024 ciclul primar ciclul primar 2016 clasa a VIII-a clasa a VIII-a și gimnazial și gimnazial* Total, din care: 192275 172528 5092 89,7 10,3 2,6 7,6 - feminin 93086 83969 2350 90,2 9,8 2,5 7,3 - masculin 99189 88559 2742 89,3 10,7 2,8 8,0 - urban 107016 104027 2055 97,2 2,8 1,9 0,9 - rural 85259 68501 3037 80,3 19,7 3,6 16,1 Sursa: Calculat pe baza datelor INS, 2016, 2025 * Inclusiv cazurile de deces, migrație, exmatriculare, precum și elevii cu situația școlară neîncheiată I.D. Învățământul liceal și profesional Rata brută de cuprindere în învățământul liceal și profesional La nivelul anului școlar 2024/2025, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior a ajuns la valoarea de 78,6%, relativ constantă față de anul anterior, dar în scădere față de perioada precedentă. Reducerea valorii indicatorului se înregistrează numai la nivelul învățământului liceal; pentru învățământul profesional, valoarea indicatorului este în creștere. Liceul a continuat să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere (67,8%), comparativ cu învățământul profesional (14,4%). Diferența de participare pe sexe (aproximativ 7 p.p.) s-a înregistrat în favoarea populației școlare feminine la liceu, respectiv în favoarea populației școlare masculine în învățământul profesional. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal şi profesional reprezintă raportul procentual dintre numărul elevilor, indiferent de vârstă, cuprinși în aceste niveluri de învățământ și totalul populației de vârstă corespunzătoare (15-18 ani). Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (învățământul liceal și cel profesional): • În ultimii zece ani școlari, indicatorul a înregistrat valori fluctuante determinate de modificări de structură ale sistemului de educație (reorganizarea învățământului profesional începând din 2014/2015, introducerea clasei pregătitoare din 2012). 28  • Pe fondul reorganizării învățământului profesional cu durata de 3 ani, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior a început să crească (de la 84,4% în 2016/2017 la 88,4% în 2020/2021). • Anul școlar 2021/2022 înregistrează o întrerupere a trendului ascendent, valoarea indicatorului ajungând la 83,1% (cu 5,3 p.p. mai mică față de anul anterior). Scăderea valorii indicatorului a fost determinată de schimbările de structură ale sistemului de educație din 2012 când au fost școlarizați în clasa pregătitoare copiii de 6 ani. Modificările de la nivelul sistemului, de la acea vreme, au determinat o scădere a ratei brute de cuprindere a copiilor în învățământul primar cu 7 p.p. Acea cohortă de elevi a ajuns în învățământul secundar superior în anul școlar 2021/2022, acest fapt aducând după sine scăderea ratei de cuprindere la acest nivel. • Valoarea indicatorului a ajuns la 78,6% la nivelul anului școlar 2024/2025, fiind relativ constantă față de anul școlar anterior. • Analiza ratei brute de cuprindere pe sexe evidențiază valori mai mari în cazul populației școlare feminine, comparativ cu cea masculină; diferențele sunt de aproximativ 2-3 p.p. în ultimii nouă ani. Tabel 20. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal și profesional - % 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ 2024/ 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Total 85,1 84,4 85,1 85,8 86,9 88,4 83,1 79,8 78,5 78,6 Feminin 85,4 85,3 86,2 87,0 88,6 89,8 84,3 80,9 79,5 79,4 Masculin 84,8 83,6 84,0 84,7 85,5 87,0 82,1 78,8 77,6 77,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2016-2025 Notă: Pentru perioada 2015-2021 valorile indicatorilor au fost revizuite pe baza datelor finale referitoare la populația rezidentă, furnizate de INS. Observație: Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învățământului secundar superior. La nivelul învățământului liceal • În ultimii zece ani, rata brută de cuprindere în liceu a înregistrat o evoluție concordantă cu modificările de la nivelul sistemului. După o perioadă de relativă stabilitate a valorii indicatorului, în jurul valorii de 75% (2016-2020), a urmat o scădere determinată de evoluția cohortei de elevi care a avut debutul școlar odată cu introducerea clasei pregătitoare (și care a determinat scăderea ratei de cuprindere în fiecare dintre nivelurile în care a fost școlarizată: în 2012 pentru nivelul primar, în 2017 pentru nivelul gimnazial, în 2021 pentru nivelul secundar superior). • La nivelul anului școlar 2024/2025, valoarea indicatorului a ajuns la 67,8% (cu 0,3 p.p. mai puțin față de anul precedent și cu aproximativ 7 p.p. mai puțin față de cea din intervalul 2016-2020). • Rata de participare la liceu a populației școlare feminine a fost, în ultimii zece ani școlari, în mod constant mai mare decât a populației școlare masculine. Diferențele au fost cuprinse între 6,9 și 10,5 p.p. în contextul reînființării învățământului profesional, unde ponderea populației școlare masculine este mai mare. 29  Tabel 21. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal - % 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ 2024/ 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Total 77,2 74,7 74,5 75,0 74,7 75,0 70,6 68,6 68,1 67,8 Feminin 80,7 79,2 79,4 80,0 80,2 80,4 75,4 73,0 71,9 71,3 Masculin 73,8 70,5 69,9 70,3 69,7 69,9 66,1 64,5 64,4 64,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2016-2025 Notă: Pentru perioada 2015-2021 valorile indicatorilor au fost revizuite pe baza datelor finale referitoare la populația rezidentă, furnizate de INS. Figura 10. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal 85 80 75 70 65 60 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 2023/2024 2024/2025 Total Feminin Masculin La nivelul învățământului profesional • Reorganizarea învățământului profesional de 3 ani, începând cu anul școlar 2014/2015, a determinat creșterea constantă și semnificativă a ratei brute de cuprindere, de la un an la altul, în perioada 2014-2020. • Anul școlar 2021/2022 marchează o întrerupere a acestui trend ascendent, indicatorul ajungând la valoarea de 16,5%. Tendința descendentă a fost determinată de faptul că, în acel an școlar, cohorta de elevi care a intrat în clasa pregătitoare în 2012 (și care a adus cu sine reducerea ratelor de cuprindere în învățământul primar în 2012/2013, respectiv în învățământul gimnazial în 2017/2018) se regăsește la începutul nivelului secundar superior. • În 2024/2025, valoarea indicatorului crește cu 0,5 p.p. • Distribuția pe sexe a valorilor indicatorului evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației școlare masculine față de cea feminină, cu o diferență de 7,1-10,2 p.p. în intervalul analizat. În anul de referință al raportului, se înregistrează cea mai redusă diferență a valorii indicatorului pe sexe, în intervalul analizat. Tabel 22. Rata brută de c