Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII RAPORT privind STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA 2024 - 2025 București, 2025 CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………………………..3 REZUMAT EXECUTIV……………………………………………………………………………………………………………….4 PARTEA I - ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ………………………………………………………………………………………………………..8 CAPITOLUL I. PARTICIPARE ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR……………………………………………………………………………………………………………………8 I.A. Ansamblul sistemului de învățământ……………………………………………………………………………………..8 I.B. Învățământul antepreșcolar și preșcolar………………………………………………………………………………..12 I.C. Învățământul primar și gimnazial………………………………………………………………………………………….17 I.D. Învățământul liceal și profesional………………………………………………………………………………………….28 I.E. Învățământul postliceal………………………………………………………………………………………………………38 CAPITOLUL II. RESURSELE UMANE ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR………………………………………………………………………………………………………………….41 II.A. Evoluția efectivelor de personal din învățământul preuniversitar……………………………………………….41 II.B. Ponderea personalului didactic calificat………………………………………………………………………………..44 II.C. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă………………………………………………………………….46 II.D. Ponderea personalului didactic feminin ………………………………………………………………………….47 II.E. Ponderea personalului didactic pe grupe de vârstă………………………………………………………………….50 II.F. Numărul de copii/elevi ce revine unui cadru didactic………………………………………………………………..53 CAPITOLUL III. REZULTATELE ȘI EFICIENȚA INTERNĂ A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR………………………………………………………………………………………………………………….55 III.A. Rezultatele elevilor din învățământul gimnazial……………………………………………………………………55 III.B. Rezultatele elevilor din învățământul liceal…………………………………………………………………………..60 III.C. Rezultatele elevilor din învățământul postliceal……………………………………………………………………..67 CAPITOLUL IV. REZULTATELE ȘI EFICIENȚA EXTERNĂ A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT……………………………………………………………………………………………………………………….68 IV.A. Nivelul de instruire al populației de 15-64 de ani…………………………………………………………………..69 IV.B. Participarea la viața economică (forța de muncă) a populației de 15-64 de ani…………………………..70 IV.C. Participarea la viața economică a populației de 15-24 de ani…………………………………………………….72 CAPITOLUL V. SITUAȚIA EDUCAȚIEI ȘI FORMĂRII PROFESIONALE DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR EUROPENI 2020……………………………………………………………………………………………………………………..73 V. A. Rata de participare la învățământul preșcolar……………………………………………………………………….73 V.B. Rata de părăsire timpurie a școlii…………………………………………………………………………………………75 V. C. Participarea adulților la învățare pe tot parcursul vieții…………………………………………………………..75 CAPITOLUL VI - ANALIZĂ DE IMPACT A APLICĂRII LEGII 141/2025 ÎN SISTEMUL DE EDUCAȚIE PREUNIVERSITAR…………………………………………………………………………………………………………………..77 PARTEA A II-A - ACȚIUNI PRINCIPALE ȘI REZULTATE OBȚINUTE ÎN ANUL ȘCOLAR 2024 - 2025……………………………………………………………………………………………………………………………………..87 CAPITOLUL I. EDUCAȚIA TIMPURIE ……………………………………………………………………………………..87 CAPITOLUL II. EDUCAȚIE INCLUZIVĂ DE CALITATE PENTRU TOȚI COPIII……………………………………..90 CAPITOLUL III. CURRICULUM ȘI EVALUARE CENTRATE PE COMPETENȚE; EDUCAȚIE ȘTIM; ALFABETIZARE FUNCȚIONALĂ………………………………………………………………………………………………103 CAPITOLUL IV. ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL TEHNOLOGIC, INCLUSIV DUAL…………………………………………114 CAPITOLUL V. MANAGEMENTUL ȘI GUVERNANȚA SISTEMULUI DE EDUCAȚIE; REZILIENȚĂ…………………………………………………………………………………………………………………………121 CAPITOLUL VI. CARIERA DIDACTICĂ……………………………………………………………………………………….129 CAPITOLUL VII. FINANȚAREA ȘI INFRASTRUCTURA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR…………………………………………………………………………………………………………………137 CAPITOLUL VIII. DIGITALIZAREA PROCESELOR EDUCAȚIONALE……………………………………………….141 CAPITOLUL IX. ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE……………………………………..143 CAPITOLUL X. DIMENSIUNEA INTERNAȚIONALĂ A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR ȘI PROCESUL DE ADERARE LA ORGANIZAȚIA PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ……………………………………………………………………………………………………………………….148 CAPITOLUL XI. SUBDOMENII TRANSVERSALE…………………………………………………………………………151 PARTEA a III-a - DIRECȚII DE DEZVOLTARE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR – 2026……………………………………………………………………………………………………………………………………155 III. 1 Dezvoltarea educației timpurii………………………………………………………………………………………….155 III.2 Asigurarea educației incluzive și de calitate, pentru toți copiii…………………………………………………157 III.3 Revizuirea curriculumului și realizarea evaluării centrate pe competențe. Educație ȘTIM. Alfabetizare funcțională…………………………………………………………………………………………………………………………..159 III.4 Dezvoltarea învățământului liceal tehnologic, inclusiv dual……………………………………………………160 III. 5 Îmbunătățirea managementului și a guvernanței sistemului de educație. Reziliență…………………………………………………………………………………………………………………………….161 III.6 Dezvoltarea carierei didactice…………………………………………………………………………………………..161 III. 7 Îmbunătățirea finanțării și infrastructurii sistemului de învățământ preuniversitar…………………….162 III.8 Digitalizarea proceselor educaționale…………………………………………………………………………………163 III.9 Susținerea învățământului în limbile minorităților naționale…………………………………………………..163 III.10 Dimensiunea internațională a învățământului preuniversitar și procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică……………………………………………………………………………….164 III. 11 Subdomenii transversale………………………………………………………………………………………………..164 ANEXA 1 - ANALIZA RISCURILOR DE SEGREGARE ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE EDUCAȚIE DIN ROMÂNIA……………………………………………………………………………………………………………………………167 ANEXA 2 - LISTĂ DE ABREVIERI……………………………………………………………………………………………..174 2 INTRODUCERE România a continuat să fie, în anul școlar 2024 - 2025, parte din raportul anual Education at a Glance al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce demonstrează un angajament ferm de țară, atât pentru aderarea la prestigioasa organizație internațională, cât și pentru luarea în considerare a recomandărilor sale privind sistemul de educație din România. Aceste recomandări provin din cea mai autorizată sursă, ce oferă informații exacte și relevante despre starea educației în cele 38 de state membre OCDE și într-o serie de țări partenere și privesc rezultatele și impactul învățării asupra economiei și vieții sociale, resursele financiare și umane investite în educație, accesul și participarea la educație, mediul de învățare și organizarea școlilor ș.a. Raportul OCDE „Reforma învățământului preuniversitar în România: consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin” a oferit Ministerului Educației și Cercetării recomandări privind implementarea reformelor adoptate prin Legea învățământului preuniversitar, care sunt importante pentru elaborarea legislației secundare și care transformă sistemul într-unul eficient și echitabil. Documentul propune o perspectivă care explorează patru domenii esențiale ale politicilor educaționale: evaluarea și sprijinul unităților de învățământ, alocarea resurselor pentru educație, cariera didactică și sistemul de date și monitorizarea acestora. Legislația secundară, elaborată în continuare și în anul școlar 2024-2025, a luat în considerare aceste recomandări ale experților internaționali. În acest cadru conceptual, în anul școlar 2024-2025, sistemul românesc de educație a fost orientat, în continuare, de Cadrul Strategic Național pentru Educație și Formare, la toate nivelurile, în corelare cu documente strategice și programatice, atât internaționale și europene (recomandări ale OCDE și ale Comisiei Europene, Mecanismul de Redresare și Reziliență, Pactul Verde European, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Rezoluția Consiliului UE privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației 2030), cât și naționale (Programul de guvernare, Planul Național de Redresare și Reziliență componenta C15 Educație, Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023 și Planul Strategic Instituțional 2024-2027 al Ministerului Educației și Cercetării ). Validat de Comisia Europeană, acest cadru, aflat în implementare, contribuie la îndeplinirea și monitorizarea menținerii criteriilor aferente condiției favorizante tematice pentru sistemul de educație, asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene, acestea condiționând acordarea de fonduri europene FSE+ pentru finanțarea sistemului de educație din România în perioada 2021-2027. În luna mai 2025, ministrul educației și cercetării, Daniel David, a publicat „Raport de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme”(Raportul QX) , care urmărește să identifice provocările sistemului și să ofere o viziune pentru viitor. Raportul QX evidențiază mai multe probleme majore din sistemul educațional: condiții socio-economice precare, fragmentări cu impact negativ asupra procesului educațional, deficite de competență ale absolvenților, ecosistem educațional necoordonat, risc mare de abandon școlar, analfabetism funcțional, proces de învățământ nemodernizat, infrastructură deficitară, politizare și ideologizare și alocări financiare insuficiente. Raportul QX nu se limitează la diagnostic, ci oferă și propuneri concrete de reformă, privind curriculumul pentru liceu, modificări propuse la sistemul de evaluare a elevilor pentru a reflecta mai bine competențele, măsuri sociale, educaționale și de sprijin pentru elevi vulnerabili pentru a reduce abandonul școlar, necesitatea 3 întăririi statutului profesorului și asigurarea formării sale continue, recunoașterea importanței acestuia în societate și în procesul de transmitere a competențelor moderne. La sfârșitul anului școlar 2024 -2025, Legea nr. 141/2025 a avut un impact semnificativ asupra sistemului educațional preuniversitar, vizând reorganizarea rețelei, creșterea normei didactice a profesorilor, modificări în componența claselor, redimensionarea burselor școlare și schimbări privind plata cu ora, ceea ce a creat nemulțumiri în rândul profesorilor și proteste sindicale. Măsurile prevăzute, necesare, nu dorite în această formă și în acest ritm, au asigurat plata salariilor și burselor pentru tot anul 2025 și pregătesc sistemul pentru dezvoltare în anul școlar 2025-2026. Măsurile s-au bazat pe analize fiscal-bugetare și pe repere educaționale OECD, astfel încât impunerile fiscal-bugetare să nu ducă la practici educaționale în afara unor repere OECD (chiar dacă nu pot fi atinse mereu cele mai bune practici OECD). În acest context, ne dorim ca raportul de față să reflecte toate aceste aspecte ale sistemului de învățământ preuniversitar în evoluția sa din anul școlar 2024-2025 și să reprezinte un instrument util specialiștilor în domeniu, partenerilor Ministerului Educației și Cercetării, tuturor factorilor interesați și opiniei publice, în vederea informării transparente și continuării colaborării pentru proiectarea și furnizarea unei educații de calitate, esențiale pentru funcționarea adecvată a unei societăți durabile. REZUMAT EXECUTIV Partea I a Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România pentru anul școlar 2024- 2025 cuprinde date statistice care evidențiază valoarea indicatorilor în anul de referință al raportului, precum și tendințele generale ale indicatorilor, înregistrate în ultimii zece ani școlari la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar. În cazul indicatorilor care utilizează informații colectate la începutul anului școlar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul școlar 2024-2025. Pentru indicatorii care utilizează informații colectate la final de an școlar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper anul școlar 2023-2024, datele de ieșire ale INS pentru anul școlar 2024-2025 nefiind disponibile la momentul realizării raportului. Indicatorii analizați în cadrul raportului oferă informații din perspectiva următoarelor dimensiuni majore care reflectă stadiul învățământului preuniversitar din România într-un anumit interval de timp: acces și participare la educație, resursele umane implicate și rezultatele elevilor la evaluările naționale. Seturile de date statistice utilizate sunt eterogene din perspectiva perioadei de raportare, fiind exprimate fie pe an universitar, fie pe an calendaristic. Acces și participare la educație • În anul școlar 2024/2025, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2.868,8 mii, în scădere ușoară față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior), ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani, a fost de 75,2%, valoare în creștere față de anul școlar anterior. • În învățământul antepreșcolar au fost cuprinși 35,3 mii de copii. Numărul copiilor înscriși în creșe este considerabil mai redus în mediul rural decât în mediul urban. În învățământul preșcolar au 4  fost cuprinși, în anul școlar 2024/2025, 513,7 mii de copii, în scădere cu 2,2 mii de copii față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar crește față de anul anterior (86,3%). Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar din mediul rural continuă să rămână semnificativ mai mică decât în mediul urban. • Efectivele de elevi din învățământul primar și gimnazial au cuprins 1.579,8 mii de elevi (cu 7,7 mii mai puțin decât în anul școlar precedent). În anul școlar 2024/2025, rata de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a crescut (83,2%). Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei brute de cuprindere, în special la nivelul învățământului gimnazial, unde diferențele între rural și urban ajung la valori de peste 30 de puncte procentuale (p.p.) (65,6% rural și 96% urban). În anul școlar 2023/2024, rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial a scăzut față de anul școlar anterior: la nivel general, 1% dintre elevii de nivel primar și gimnazial (15,9 mii de elevi) au abandonat școala. • În anul școlar 2024/2025, rata brută de cuprindere în învățământ secundar superior a fost de 78,6%, valoare relativ constantă față de anul școlar anterior. Aproape opt din zece elevi, înscriși în clasa a VIII-a cu un an în urmă, și-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional. La nivelul anului școlar 2023/2024,o pondere de 0,8% dintre elevii de liceu au abandonat studiile, cei mai mulți dintre aceștia provenind din filiera tehnologică. În învățământul profesional, rata abandonului a fost de 1,5%, în scădere față de anul școlar anterior. • Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri a scăzut față de anul școlar anterior. Ratele specifice de cuprindere pe vârste înregistrează valori similare cu cele înregistrate în anul școlar anterior. O pondere importantă a tinerilor cuprinși în acest nivel de educație se regăsește în grupele de vârstă de peste 21 de ani. Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și de maiștri a înregistrat o tendință descendentă și în anul școlar 2023/2024, având valoarea de 7,6%. Resurse umane • În anul școlar 2024/2025, numărul angajaților din învățământul preuniversitar (personal didactic, didactic auxiliar, administrativ, de întreținere și operațional) a crescut față de anul școlar precedent, ajungând la valoarea de 308,2 mii de persoane. Peste jumătate din personal funcționează în ciclul primar și gimnazial, puțin peste un sfert la liceu, o cincime în învățământul preșcolar și ponderi reduse în învățământul profesional și în cel postliceal și de maiștri. • La nivelul ansamblului învățământului preuniversitar, personalul didactic are o pondere de 71,8% din totalul angajaților. În anul școlar 2024/2025, ponderea personalului didactic calificat a avut valori cuprinse între 94,4% (la nivel postliceal) și 99% (la nivel liceal). Peste 60% dintre profesorii din sistemul de învățământ preuniversitar au vârste cuprinse între 35-54 de ani. • Față de anul școlar anterior, numărul elevilor ce revine unui cadru didactic a rămas constant pentru majoritatea nivelurilor de învățământ; rata de elevi per cadru didactic este în ușoară scădere în învățământul preșcolar și liceal, profesional, postliceal cumulat. Rezultate ale elevilor la evaluările naționale • Rata de absolvire a învățământului gimnazial a fost de 77% la finele anului școlar 2023/2024, în creștere față de anul școlar anterior. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban, în comparație cu mediul rural (92,3% în urban și 61,5% în rural). 5  • La Evaluarea Națională de la finalul anului școlar 2024-2025, ponderea elevilor cu medii peste 5 a fost de 83,2%, în creștere cu 8,7 p.p. față de anul școlar anterior. Media generală la nivel național a fost de 7,57, în creștere față de anul școlar anterior (cu 1,06 p.p.). • În anul școlar 2023/2024, rata de absolvire a învățământului liceal (cu și fără examen de bacalaureat) a înregistrat o creștere față de anul școlar anterior, ajungând la valoarea de 68,6%. • 77% dintre absolvenții de liceu au promovat examenul de bacal