Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

aureat, la finalul anului școlar 2024-2025. Pe filiere de formare, cea mai mare rată de promovare a fost înregistrată la liceele teoretice, iar cea mai redusă, la liceele tehnologice. • În anul școlar 2023/2024, rata de absolvire a învățământului profesional a ajuns la 9,3%, valoarea fiind în scădere față de anul școlar anterior. Situația educației și formării profesionale din perspectiva indicatorilor europeni • Din perspectiva indicatorilor europeni, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat o tendință oscilantă. Decalajul dintre România și media UE-27 a avut tendințe generale descendente, însă ținta asumată de România pentru acest indicator în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. În 2024, rata de părăsire timpurie a școlii în România a fost de 16,8%. • Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul primar obligatoriu este un indicator european care a avut ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2023, media UE-27 privind acest indicator a fost de 96,4%. În România, chiar dacă s-au înregistrat unele creșteri ale valorii indicatorului, în 2023, aceasta a fost de 79,4%, în ușoară creștere față de anul anterior. • În ultimul deceniu, România nu a înregistrat un progres consistent privind participarea adulților (25-64 de ani) la învățare pe tot parcursul vieții. Valorile indicatorului s-au situat în intervalul 1- 2% în perioada 2015-2020; pentru 2024, valoarea indicatorului a crescut până la 8,9%, însă valoarea este inferioară țintei europene (15%), precum și mediei UE-27 (12,8%). Partea a II-a a raportului prezintă principalele acțiuni întreprinse în anul școlar 2024-2025, în linie cu direcțiile anterioare de dezvoltare asumate. Ministerul Educației și Cercetării a continuat să susțină proiectele destinate educației timpurii, având ca obiectiv creșterea accesului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru copiii mici. În domeniul educației incluzive, s-au extins programele adresate elevilor aflați în situații de risc, prin măsuri care vizează prevenirea abandonului școlar, a bullying-ului și a altor forme de violență în mediul școlar, prin acțiuni socio-educaționale, remediale și consiliere psihologică. Intervențiile pentru elevii cu cerințe educaționale speciale și pentru copiii cu părinți plecați în străinătate au fost intensificate. Reforma curriculară a progresat prin definitivarea și aprobarea planurilor-cadru pentru liceu, actualizarea programelor școlare și realizarea de resurse auxiliare. Evaluările și examenele naționale s-au desfășurat conform unor proceduri modernizate, punând accent pe standardizare și digitalizare. Învățământul tehnologic a beneficiat de ajustarea planurilor de școlarizare în conformitate cu cerințele pieței muncii, precum și de consolidarea colaborării cu operatorii economici. Cariera didactică a fost sprijinită prin programe de formare continuă, care au inclus pedagogia digitală și mentoratul. De asemenea, s-au realizat investiții importante în infrastructură, digitalizare și resurse educaționale, ceea ce a contribuit semnificativ la modernizarea unităților școlare. În domeniile 6 transversale, au continuat inițiativele pentru asigurarea accesului la educație pentru elevii aparținând minorităților, precum și pentru calitatea educației și promovarea învățării pentru dezvoltare durabilă. Partea a III-a conturează direcțiile de dezvoltare pentru anul 2026. Este necesar ca educația timpurie să dispună de un curriculum modern, asociat cu resursă umană pregătită și infrastructură de calitate. Reducerea inechităților și asigurarea unei educații incluzive pentru toți copiii sunt esențiale, inclusiv prin utilizarea de intervenții socioeconomice adecvate. Consilierea psihologică și orientarea profesională sunt concepute în așa fel încât să contribuie major la reducerea abandonului școlar. Se va reanaliza reorganizarea unităților școlare, respectiv comasarea și eficientizarea activității tuturor structurilor, în urma monitorizării funcționării acestora în anul școlar 2025-2026. Este nevoie de asigurarea resursei umane și adaptări curriculare pentru ca demersurile CES să nu rămână fără fond. Se va încheia procesul de elaborare a programelor școlare pentru liceu, astfel încât acestea să intre în vigoare la începutul anului școlar 2026 -2027. Reducerea abandonului școlar, a analfabetismului funcțional, precum și educația STEM/ȘTIM, devin prioritare. Cariera didactică va fi susținută prin formare continuă, mentorat și implementarea mecanismelor de evaluare bazate pe competențe și performanță, astfel încât cadrele didactice să utilizeze metode de predare-învățare cât mai adaptate elevilor și contextului de cunoaștere al lumii contemporane. Îmbunătățirea managementului și a guvernanței instituțiilor școlare va viza creșterea eficienței și rezilienței sistemului. Vor fi organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de directori și directori adjuncți în unitățile școlare. Vor fi aplicate în continuare planuri și măsuri de prevenire și combatere a violenței, segregării și consumului de droguri. Învățământul tehnologic va fi dezvoltat prin adaptarea ofertei educaționale la cerințele economiei și prin consolidarea colaborărilor cu sectorul privat. Finanțarea și infrastructura educațională vor fi întărite prin investiții în spații moderne și resurse adecvate procesului didactic. Digitalizarea educației va continua, prin extinderea platformelor, instrumentelor și dezvoltarea competențelor digitale. Vor fi consolidate programele dedicate învățământului în limbile minorităților, cooperarea internațională și pregătirea pentru aderarea la OCDE. 7 PARTEA I - ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ CAPITOLUL I. PARTICIPARE ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR I.A. Ansamblul sistemului de învățământ Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar În anul școlar 2024/2025, numărul total de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2868,8 mii, în scădere ușoară față de anul școlar anterior. Pe niveluri de învățământ s-au înregistrat creșteri ale efectivelor de elevi în învățământul primar, liceal și profesional. Față de anul școlar anterior, cea mai mare scădere a efectivelor de elevi se regăsește în învățământul gimnazial de masă. În ultimii ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul, singura excepție fiind anul școlar 2021/2022. În anul școlar de referință al acestui raport, 2024/2025, a continuat tendința de scădere a numărului de elevi (cu 7,1 mii de elevi față de anul anterior), populația școlară totală din învățământul preșcolar, primar, secundar și terțiar nonuniversitar fiind de 2868,8 mii de elevi. Astfel, în comparație cu anul școlar 2015/2016 sistemul de educație școlarizează cu 211,1 mii de elevi mai puțin, ca efect principal al tendințelor demografice negative și al migrației. Pe niveluri de învățământ, tendința efectivelor de elevi este ascendentă la nivelurile primar (de masă și special), liceal și profesional, în timp ce la celelalte niveluri de învățământ se înregistrează scăderi ale efectivelor de elevi, cea mai consistentă fiind înregistrată la nivelul învățământului gimnazial de masă (peste 21 de mii de elevi). Astfel, în anul școlar 2024/2025: • La nivelul învățământului preșcolar, se constată o scădere a efectivelor de preșcolari cu peste 2 mii de copii, scăderea înregistrându-se în grădinițele din mediul urban. • În ansamblul învățământului primar, continuă tendința ascendentă a ultimilor trei ani școlari, creșterea față de anul anterior fiind de aproape 14 mii de elevi, ajungându-se la acest nivel de educație, la 891,2 mii de elevi. Creșterea valorii indicatorului s-a înregistrat atât în mediul urban, cât și în mediul rural. • La nivelul învățământului gimnazial, au fost cuprinși 688,6 mii de elevi, în scădere cu 21,5 mii de elevi față de anul școlar anterior; scăderi ale efectivelor de elevi de gimnaziu se observă în ambele medii de rezidență (cu peste 10 mii de elevi în urban, respectiv în rural). • Învățământul liceal a cuprins 598,2 mii de elevi, înregistrând o ușoară creștere a efectivelor de elevi (cu 423 de elevi față de anul anterior). 8  • Învățământul profesional înregistrează o valoare ascendentă a indicatorului față de anul anterior (cu 3,6 mii de elevi), după 3 ani în care efectivele de elevi au fost în scădere. • În învățământul postliceal, efectivele de elevi au scăzut cu 1,1 mii de elevi, până la 81,5 mii, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare. Tabel 1. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ 2024/ Nivel de învățământ 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Total Total 3079944 3034127 3006995 2979797 2947012 2903424 2905342 2891765 2875944 2868830 Total 534742 521196 521161 525411 526216 505179 517898 521826 515934 513653 Preșcolar Urban 300817 292953 297244 304483 307018 292910 301464 303469 298801 295303 Rural 233925 228243 223917 220928 219198 212269 216434 218357 217133 218350 Total 935394 924419 944170 927783 899964 873118 862248 868689 877540 891246 Primar Urban 514512 512872 528959 524550 513137 497715 492896 499441 508684 519995 Rural 420882 411547 415211 403233 386827 375403 369352 369248 368856 371251 Total 928340 917387 937200 920912 893169 866553 855764 861880 870557 883824 Primar de Urban 507809 506172 522275 517951 506623 491419 486702 492924 501972 512813 masă Rural 420531 411215 414925 402961 386546 375134 369062 368956 368585 371011 Total 7054 7032 6970 6871 6795 6565 6484 6809 6983 7422 Primar Urban 6703 6700 6684 6599 6514 6296 6194 6517 6712 7182 special Rural 351 332 286 272 281 269 290 292 271 240 Total 768035 762547 725202 717321 712895 707201 737212 727857 710054 688592 Gimnazial Urban 405079 413280 402892 407280 412045 409428 430367 426925 418418 407626 Rural 362956 349267 322310 310041 300850 297773 306845 300932 291636 280966 Total 757668 752271 715291 707560 703045 697429 727381 718037 700063 678378 Gimnazial Urban 395319 403593 393573 398027 402685 400122 420966 417536 408883 397835 de masă Rural 362349 348678 321718 309533 300360 297307 306415 300501 291180 280543 Total 10367 10276 9911 9761 9850 9772 9831 9820 9991 10214 Gimnazial Urban 9760 9687 9319 9253 9360 9306 9401 9389 9535 9791 special Rural 607 589 592 508 490 466 430 431 456 423 Liceal Total 673615 647940 634448 626511 614767 616533 593586 590441 597745 598168 Profesional Total 68682 84309 90125 90396 100693 109636 104918 96204 92065 95668 Postliceal Total 99476 93716 91889 92375 92477 91757 89480 86748 82606 81503 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2016-2025 Note: Începând cu anul școlar 2014/2015, INS nu mai oferă date defalcate după domiciliul părinților pentru învățământul liceal, profesional și postliceal. Datele nu includ elevii cuprinși în Programul „A doua Șansă”. Figura 1. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar 3100000 3034127 3079944 2979797 3000000 3006995 2903424 2891765 2900000 2947012 2868830 2905342 2875944 2800000 2015/2016 2016/2017 2017/2018 2018/2019 2019/2020 2020/2021 2021/2022 2022/2023 2023/2024 2024/2025 9 Rata brută de cuprindere la toate nivelurile de învățământ În anul școlar 2024/2025, rata brută de cuprindere la toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior) a fost de 75,2%, iar valoarea indicatorului pentru învățământul preuniversitar a fost de 71,7%. Diferențe semnificative între valorile indicatorului pe sexe se înregistrează în favoarea populației feminine, în special la nivelul populației școlare din învățământul postliceal și din învățământul superior. Rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ se calculează prin raportarea numărului total de elevi și studenți cuprinși în toate nivelurile de învățământ, indiferent de vârstă, la populația totală din grupa de vârstă oficială de cuprindere în învățământ (3-23 de ani), rezidentă la data de 1 iulie a anului respectiv. Pentru anul școlar 2024/2025, rata brută de cuprindere la toate nivelurile de învățământ evidențiază următoarele: • Indicatorul înregistrează o tendință ușor ascendentă (75,2%), după 3 ani de valori în scădere, accentuate în perioada post-pandemică; valoarea maximă a acestui indicator (78,8%) din ultimii zece ani, a fost înregistrată în anul școlar 2020/2021, fiind cu 3,6 p.p. mai mare decât cea din anul școlar de referință a raportului. • Pe sexe, creșterea valorii indicatorului, comparativ cu anul școlar precedent, este mai evidentă în cazul băieților (cu 0,4 p.p.) decât al fetelor (cu 0,2 p.p.); diferența pe sexe a valorii indicatorului se menține mai ridicată în favoarea fetelor (cu 3,8 p.p.). Tabel 2. Rata brută de cuprindere de la învățământul preșcolar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani - % 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ 2024/ 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Total 78,3 78,2 78,5 78,7 78,5 78,8 77,2 76,0 74,9 75,2 Feminin 79,8 79,7 80,0 80,4 80,7 80,0 79,4 78,1 77,0 77,2 Masculin 76,8 76,7 77,0 77,0 76,6 75,8 75,1 74,0 73,0 73,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2016-2025 Notă: Pentru perioada 2015-2021 valorile indicatorilor au fost revizuite pe baza datelor finale referitoare la populația rezidentă, furnizate de INS. În ultimii zece ani, rata brută de cuprindere de la învățământul primar la cel superior (6-23 de ani) a înregistrat tendințe oscilante. Pentru anul școlar 2024/2025, se evidențiază următoarele: • Valoarea indicatorului înregistrează o relativă stabilitate față de anul școlar anterior, încheind tendința constant descendentă din perioada postpandemică. • Pe sexe, valorile indicatorului au înregistrat, în general, tendințe similare celor înregistrate la nivelul populației școlare generale. Valoarea indicatorului continuă să fie mai mare în cazul fetelor (75,8%) decât al băieților (71,4%), diferența fiind de 4,4 p.p. 10 Tabel 3. Rata brută de cuprindere de la învățământul primar la cel superior, ca raport procentual din populația în vârstă de 6-23 de ani - % 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/ 2020/ 2021/ 2022/ 2023/ 2024/ 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 Total 76,4 76,1 76,3 76,7 76,9 77,0 76,1 74,6 73,4 73,5