DEZVOLTAREA REGIONALA – prezent si perspective (pdf)

20%) – creşterile pentru producţia industrială din 2006 au fost mult mai modeste. Pentru valoarea adăugată brută din agricultură, ramură care are o contribuţie semnificativă la formarea produsului intern brut al acestei regiuni, creşterea în 2006 a fost estimată la numai 0,6%, în timp ce pentru construcţii, necesitatea refacerii locuinţelor, a infrastructurii după dezastrele produse de ploi şi inundaţii, dar şi continuarea proiectelor de investiţii susţin o creştere a acestora de 17%. Pentru sectorul terţiar creşterea a fost estimată la 6,7%. In domeniul comerţului exterior, această regiune contribuie cu peste 10 procente atât la volumul exportului, cât şi la cel al importului naţional. In anul 2006 ponderea acestei regiuni este în scădere de la 14,2% în 2005 la 13,8% in ceea ce priveşte exportul şi de la 10,4% în 2005 la 10,1% în ceea ce priveşte importul. In anul 2006 volumul importului de bunuri din această regiune (17,7%) depăşeşte net pe cel al exportului (13,5%), realizându-se un deficit de circa 0,4 miliarde euro. 8  Si la nivelul acestei regiuni, în ultimii ani populaţia ocupată a înregistrat scăderi ca urmare a restructurărilor şi disponibilizării unui număr mare de personal. Începând cu anul 2005 aceasta s-a înscris pe un trend de creştere. Cele mai importante creşteri ale gradului de ocupare au fost înregistrate în judeţele Tulcea, Galaţi şi Vrancea. Regiunea Sud – Est contribuie cu 12,4% la ocuparea totală şi deţine aproximativ 13,5% din numărul total de şomeri înregistraţi. Prin tradiţie, regiunea este o zonă agricolă cu o pondere a ocupării în agricultură de 35,3%. Industria şi construcţiile deţin 27,4%, serviciile comerciale 23,8% iar serviciile sociale 13,5%. Numărul mediu de salariaţi a crescut cu 0,9% în anul 2005 şi a fost estimat cu o creştere de 1% şi pentru anul 2006. Judeţele cu cea mai mare creştere au fost Brăila (5,4%), Tulcea (4,8%), Vrancea (3,5%). Rata şomajului din regiunea Sud – Est, începând cu anul 2003 se află pe un trend descrescător ajungând ca în anul 2005 sa fie de 6,4% şi estimată la 6% pentru 2006. Cu toate acestea nivelul regiunii este apropiat celui la nivel naţional (5,9%) şi aceasta datorită judeţelor cu rate mari ale şomajului: Galaţi (8,3%), Buzău (7,4%), Brăila (6,8%). Reducerea şomajului poate fi explicată prin amploarea pensionărilor, plecărilor la muncă în străinătate, muncii în economia subterană, dar şi prin faptul că cei mai mulţi şomeri nu se mai înregistrează la Oficiile Forţei de Muncă. Câştigul salarial mediu net din regiunea Sud – Est (702 lei în anul 2005 şi estimat la circa 780 lei pentru 2006) se situează sub media la nivel naţional (746 lei în 2005, respectiv 848 în 2006), cea mai mare creştere înregistrându-se în judeţul Constanţa (24,8%) uşor superioară celei la nivel naţional (24,6%). 2.2. Creşterea economică şi ocuparea în perioada 2007 – 2008, în regiunea Sud – Est Pentru următorii doi ani este prognozată o creştere economică de 6,3%. Serviciile cu creşteri anuale de 6,5% (bazate pe valorificarea viitoare, în principal, a potenţialului turistic de care dispune regiunea pe litoralul românesc, şi a frumuseţilor naturale ale Deltei Dunării, dar şi prin dezvoltarea celorlalte tipuri de activităţi cum sunt informatica şi activităţile conexe, serviciile bancare şi de asigurări etc.) şi construcţiile cu evoluţii de peste 11% vor reprezenta motorul principal al creşterii economice a regiunii. Agricultura cu creşteri de 2,9%, respectiv 3,3% în condiţii climaterice normale, dar şi industria cu 4,1%, respectiv 5,3%, vor fi la rândul lor activităţi care vor contribui la realizarea creşterii economice a regiunii. 9  Din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor regiunea Sud – Est se situează la peste 80% din nivelul naţional, indice de disparitate care se situează în uşoară scădere la orizontul celor doi ani de prognoză (84,1% în 2008 faţă de 84,5% în 2006). In această regiune doar judeţul Constanţa prezintă un indice de disparitate care devansează media pe total ţară. In ceea ce priveşte comerţul exterior această regiune va înregistra dinamici ale volumului exporturilor (ritm anual de 14%) cât şi la importuri (16%, respectiv 13,4%) sub media naţională. Regiunea va înregistra deficit comercial. Având în vedere că regiunea se caracterizează prin existenţa unor centre economice existente în municipiile reşedinţă de judeţ, care valorifică forţa de muncă existentă, pentru perioada 2007 – 2008 au fost prognozate creşteri ale populaţiei ocupate cu 0,2%, a numărului mediu de salariaţi cu 2,2% şi reduceri ale ratei şomajului cu aproximativ 0,2 puncte procentuale. Câştigul salarial va creşte cu un ritm mediu de 10,6% inferior celui la nivel naţional (12,0%) Specificul regiunii îl reprezintă încă decalajele de dezvoltare dintre zonele puternic industrializate (Constanţa, Galaţi şi Brăila) şi zonele care valorifică în special resursele locale (Buzău, Focşani, Tulcea), precum şi decalajele de dezvoltare dintre mediul urban si mediul rural. 3. Regiunea Sud Muntenia Regiunea de Sud cu o suprafaţă de 34.453 km2 ce reprezintă 14,5%, ocupă cu preponderenţă partea de sud a ţării având vecini în partea de sud Republica Bulgaria, în partea de est judeţul Constanţa, în partea de nord judeţele Brăila, Buzău, Braşov, Sibiu, iar în partea de vest judeţele Vâlcea si Olt. Organizarea administrativă cuprinde 7 judeţe: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman (cel mai mare fiind judeţul Argeş iar cel mai mic judeţul Giurgiu). La 1 ianuarie 2006, populaţia totală a regiunii Sud era de 3.321.392 locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia totală a ţării. Ca număr de locuitori, regiunea ocupă locul doi pe ţară. Ponderea populaţiei urbane în total populaţie este de 41,7%, iar a celei rurale de 58,3%. Datorită varietăţii teritoriului, caracterizată printr-o mare complexitate geologică şi a condiţiilor naturale, resursele regiunii sunt remarcabile. Este bine cunoscută – inclusiv pe plan mondial – zona petrolieră situată pe Valea – Prahovei. De asemenea mai pot fi consemnate resurse de cărbune – în special cărbune brun si lignit – sare, gaze naturale, roci de construcţii. Toate aceste 10 resurse au determinat în decursul timpului dezvoltarea atât a industriilor extractive, prelucrătoare cât şi a celor ce derivă din acestea. De asemenea, resursele de apă joacă un rol important în dezvoltarea economiei regionale şi naţionale având utilizare în toate domeniile (în sistemul energetic, pentru aprovizionarea cu apă a centrelor populate şi a tuturor celorlalte sectoare economice şi sociale). 3.1. Evoluţii economice recente în regiunea Sud Muntenia In anul 2005 creşterea economică a acestei regiuni, a fost de 3,7% aceasta în condiţiile în care toate domeniile de activitate, cu excepţia agriculturii, într-un an slab pentru agricultura românească, au înregistrat sporuri faţă de anul 2004. Valoarea adăugată brută din industrie, a realizat, în anul 2005, cel mai mare salt (8%) comparativ cu celelalte regiuni, aceasta fiind susţinută de cea mai mare dinamică a producţiei industriale. Judeţul Teleorman a realizat o creştere a producţiei industriale de 37,5%, dar acesta are o contribuţie relativ mică în producţia industrială regională comparativ cu judeţul Prahova care dă peste 30% din aceasta şi a cărei industrie a depăşit, în 2005, cu 9,9% anul 2004. Judeţul Călăraşi a fost cel care a realizat cel mai scăzut nivel (-3,9%) din această regiune. In anul 2006, este estimată o creştere a produsului intern brut regional de 7%, acelaşi nivel cu cel naţional. Estimările pentru valoarea adăugată brută din industrie indică o creştere de 7%, depăşind nivelul naţional, aceasta în condiţiile în care atât pentru judeţele cu contribuţii semnificative în industria regiunii, cum sunt Argeşul şi Prahova sunt prevăzute creşteri ale producţiei industriale de peste 8%, respectiv 6%, dar şi pentru cele cu greutate mai mică, cum este de exemplu Călăraşul cu numai 4% pondere în industria regiunii, dar cu o creştere a producţiei industriale estimată pentru anul 2006 la 9%. În această regiune în care sectorul agricol are o contribuţie majoră (net superioară mediei naţionale) la formarea produsului intern brut regional, cunoscut fiind faptul că cea mai mare parte din Câmpia Română se găseşte în această regiune, pentru valoarea adăugată brută din agricultură s-a estimat o creştere de circa 1% (0,8%). Construcţiile (15%) şi serviciile (6,9%) reprezintă şi ele elemente de susţinere a creşterii economică ale anului 2006. Comerţul exterior, estimat cu o dinamică de peste 30% a volumului exporturilor şi peste 25% a volumului importurilor, contribuie la creşterea ponderii acestei regiuni în volumul total al comerţului exterior al României. Astfel exporturile îşi sporesc contribuţia de la 12,2% în anul 2005 la 13,8% în anul 2006, în timp ce ponderea importurilor creşte de la 10,4% în 2005 la 10,9% în 2006. Regiunea înregistrează un deficit comercial de 0,7 miliarde euro. Din punct de vedere al ocupării regiunea a înregistrat scăderi continue (cu 0,5% în 2005 şi estimat la -0,2% în 2006), fenomen generat de procesul de 11 restructurare, trend ce se va menţine până în anul 2008 pentru care s-a prognozat o uşoară creştere (0,1%). Giurgiu şi Prahova au fost singurele judeţe care au înregistrat creşteri uşoare în anul 2005 (0,8% respectiv 0,2%). In anul 2005 regiunea Sud Muntenia contribuia cu 14,2% la ocuparea totală şi deţinea aproximativ 17,8% din numărul total de şomeri înregistraţi. Si în această regiune s-au dezvoltat activităţile din agricultură cu o pondere a ocupării de 39,8%. Industria şi construcţiile deţin 28%, serviciile comerciale 20,3% iar serviciile sociale 11,9%. Numărul mediu de salariaţi a crescut cu 0,1% în anul 2005 şi a fost estimat cu o creştere de 0,5% pentru anul 2006. Judeţele cu cea mai mare creştere în anul 2005 au fost Giurgiu (6,1%) şi Ialomiţa (2,4%). Rata şomajului din regiunea Sud Muntenia se află pe un trend descrescător, ajungând ca în anul 2005 sa fie de 7,3% şi estimată la 6,8% pentru 2006, superioară celei la nivel naţional (5,9%) şi aceasta datorită judeţelor cu rate mari ale şomajului: Ialomiţa, cu cea mai mare rată la nivel naţional, de 12,1% în 2005 şi estimată la 11,8% pentru 2006, Călăraşi (9% în 2005 respectiv 7% pentru 2006), Teleorman (8,9% respectiv 8,4%). Rezultat al dezechilibrului cantitativ şi calitativ existent între cerere şi oferta forţei de muncă, fenomenul şomajului se va menţine în continuare şi, corespunzător, decalajele dintre judeţe. Câştigul salarial mediu net din regiunea Sud Muntenia (716 lei în anul 2005 şi estimat la circa 806 lei pentru 2006) se situează sub media la nivel naţional (746 lei în 2005, respectiv 848 în 2006). In anul 2005 cele mai mari creşteri s-au înregistrat în judeţele Prahova (28,2%) şi Argeş (25,6%) superioare celei la nivel naţional (24,6%). 3.2. Creşterea economică şi ocuparea în perioada 2007 – 2008, în regiunea Sud Muntenia Pentru anii 2007 şi 2008 nivelul prognozat al creşterii economice la nivelul regiunii Sud Muntenia este de 6,4%, respectiv 6,2%. La susţinerea creşterii economice vor contribui, într-o măsură mai mare sau mai mică toate domeniile activitate ale regiunii. Astfel construcţiile vor înregistra cele mai ridicate salturi de 15%, respectiv 11,5%, serviciile vor reprezenta de asemenea un element important al creşterii produsului intern brut cu ritmuri de 7%, respectiv 6,3%. In ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor, acesta se situează uşor peste 80% din media naţională şi se va menţine constantă în următorii 2 ani la 82,1%. In această regiune, cu excepţia judeţului Argeş care are un indice de disparitate care devansează media naţională, toate celelalte judeţe se situează sub nivelul pe total ţară. 12  In cadrul comerţului exterior al regiunii, dinamica exporturilor va continua să o devanseze pe cea a importurilor, dar cu toate acestea soldul balanţei comerciale va continua să fie negativ. Regiunea se confruntă încă cu probleme în domeniul ocupării forţei de muncă datorită ritmului scăzut de revitalizare al întreprinderilor din sectorul industrial, agricol şi al serviciilor, dezvoltării lente al sectorului IMM şi datorită existenţei “pieţei negre”, deloc neglijabile. Pentru perioada 2007 – 2008, s-a estimat o menţinere a numărului de persoane ocupate, creşteri ale numărului mediu de salariaţi cu 0,6% şi reduceri ale ratei şomajului cu aproximativ 0,2 puncte procentuale. Câştigurile salariale ale regiunii (estimate cu un ritm de creştere de aproximativ 12%) se vor situa sub cele de la nivel naţional, ajungând ca la nivelul anului 2008 decalajele dintre judeţe sa fie mult diminuate. 4. Regiunea Sud – Vest Oltenia Regiunea Sud – Vest are o suprafaţă de 29.212 km2, ceea ce reprezintă 12,3% din suprafaţa României. Se învecinează la nord cu regiunea Centru şi regiunea Vest, la est cu regiunea Sud, la sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală – fluviul Dunărea, iar la vest cu Serbia, limita fiind dată tot de fluviul Dunărea. Din punct de vedere administrativ, include 5 judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt si Vâlcea), cu localităţile structurate, în anul 2005, în 40 de municipii si oraşe. Regiunea Sud-Vest Oltenia oferă, prin varietatea formelor de relief de care beneficiază, resurse naturale diverse, deosebit de valoroase. Solurile cernoziomice fertile din sudul regiunii oferă condiţii extrem de favorabile dezvoltării agriculturii. In ultima perioadă, neavând acoperit necesarul de apă şi pentru a compensa lipsa temporară de ploi, au fost construite mai multe sisteme complexe de irigaţii, în special în sud, o zona afectată mai des de seceta de durată. Râurile sunt folosite pentru hidroenergie electrică, de aceea regiunea joacă un rol major în furnizarea de energie electrică. Subsolul regiunii este bogat în resurse minerale, reprezentate de zăcăminte de cărbune, hidrocarburi, materiale naturale de construcţii, minerale metalifere si nemetalifere, sare, petrol, gaze naturale. O resursă specifică regiunii, care a făcut posibilă apariţia staţiunilor balneare, o reprezintă apele termale. 13  La 1 ianuarie 2006, populaţia totală a regiunii Sud – Vest Oltenia era de 2.301.833 locuitori, reprezentând 10,7% din populaţia totală a ţării. Ponderea populaţiei urbane în total populaţie este de 47,6% iar a celei rurale de 52,4% 4.1. Evoluţii economice recente în regiunea Sud – Vest Oltenia In anul 2005, regiunea Sud – Vest Oltenia a înregistrat o creştere a produsului intern brut de 2,6%, nivelul modest fiind consecinţa diminuării valorii adăugate brute din agricultură cu circa 15%, celelalte ramuri realizând evoluţii pozitive. Valoarea adăugata brută industrială a regiunii a crescut în 2005 cu 2,3% fiind susţinută de creşterea producţiei industriale în judeţele Olt (13,7%) şi Dolj (7,9%), în timp în ce celelalte trei judeţe din regiune producţia industrială s-a contractat. Pentru anul 2006, creşterea economică a regiunii Sud – Vest Oltenia este estimată peste nivelul mediei naţionale la 7,2%, fiind susţinută de o industrie cu o dinamică de 7,5%, producţia industrială pe judeţe înregistrând creşteri semnificative în judeţele în care în anul 2005 aceasta s-a diminuat (Gorj circa 10%, Vâlcea aproximativ 15%). Judeţul Mehedinţi continuă, pentru al doilea an consecutiv, să înregistreze o reducere a producţiei industriale. Si în economia acestei regiuni agricultura joacă un rol important, cu o pondere în produsul intern brut peste media naţională, iar după declinul sever din anul 2005, pentru 2006 nivelul estimat al valorii adăugate brute din acest sector este de 0,5%, aceasta în condiţiile în care suprafeţe întinse din Lunca Dunării au fost afectate de inundaţii în vara care a trecut. Construcţiile (16%) şi serviciile (6,6%) sunt celelalte două mari sectoare ale economiei care contribuie la creşterea economică a regiunii Sud – Vest Oltenia în anul 2006. Comerţul exterior al regiunii, cu o dinamică estimată pentru anul 2006, peste media naţională atât la exporturi (25,6%), cât şi la importuri (28,8%), continuă să-şi sporească ponderea în comerţul exterior naţional. Astfel greutatea exporturilor în cele naţionale creste în 2006 la 6,7% de la 6,3%, iar cea a importurilor la 2,8% de la 2,6% în anul 2005. De menţionat că această regiune prezintă un surplus al balanţei comerciale. Ca urmare a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate populaţia ocupată a înregistrat scăderi continue (-1,2% în 2005 şi estimată la -0,4% pentru 2006) în toate judeţele, dar mai ales în judeţul Gorj (-3,5%) datorită restructurărilor din industria extractivă. In anul 2005 regiunea Sud – Vest contribuia cu 10,3% la ocuparea totală şi deţinea aproximativ 13,2% din numărul total de şomeri înregistraţi. Agricultura reprezintă una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, ponderea ocupării în agricultură fiind de 42,1%, pe locul doi după regiunea 14 Nord - Est. Industria şi construcţiile deţin 25,9%, serviciile comerciale 18,9% iar serviciile sociale 13,1%.