DEZVOLTAREA REGIONALA – prezent si perspective (pdf)

COMISIA NAŢIONALĂ DE PROGNOZĂ PROIECT DEZVOLTAREA REGIONALĂ - prezent şi perspective - IANUARIE, 2007 1  Dezvoltarea regională - prezent şi perspective - INTRODUCERE Elaborarea prognozelor în profil teritorial reprezintă un demers necesar şi util în etapa actuală, când absorbţia fondurilor structurale şi mai ales orientarea acestora către proiecte cu impact semnificativ în dezvoltarea echilibrată a regiunilor şi zonelor ţării, reprezintă obiective de maximă importanţă. Prognoza în profil teritorial a devenit deja o componentă a prognozei economice realizate de Comisia Naţională de Prognoză şi are din acest an aceeaşi periodicitate de actualizare cu Prognoza macroeconomică. Varianta actuală oferă o estimare a evoluţiei principalilor indicatori economici şi sociali în următorii doi ani având ca punct de plecare Prognoza macroeconomică de toamnă. Consecventă cu dezideratul îmbunătăţirii permanente a capacităţii instituţionale a administraţiei publice, Comisia Naţională de Prognoză, în contextul dezvoltării calitative a activităţii de previziune, prezintă prognoza în profil teritorial într-un nou format şi cu includerea - pentru prima dată - a previziunii la nivel de judeţ. Elaborarea de prognoze la nivel de judeţ a însemnat un volum foarte mare de muncă (nu numai prin multiplicarea informaţiilor şi corelaţiilor ci şi prin dificultatea de evidenţiere a tendinţelor pe zone aşa de mici ca întindere) ceea ce a făcut să existe un decalaj de aproape două luni faţă de Prognoza macroeconomică de toamnă. Aceste prime prognoze judeţene sunt în prezent în evaluare şi actualizare, astfel încât începând cu Prognoza macroeconomică de primăvară (martie 2007) să poată fi făcută public o prognoză la nivel de judeţ mai amplă cu orizont de timp 2013. Această lucrare prezintă o imagine a poziţiei regiunilor şi judeţelor la momentul în care fondurile structurale şi de coeziune vor deveni o sursă extrem de importantă pentru reducerea disparităţilor regionale. În conformitate cu procedurile comunitare, alocările anuale din fondurile Structurale şi de Coeziune vor spori substanţial după 2008, în principal datorită perioadei de timp de 1 – 2 ani între proiectare, contractare (angajamente) şi plăţile efective. Recent au fost făcute publice datele pentru anul 2004. Acestea arată că în anul 2004 faţă de 2003 disparităţile între valorile maxime ale produsului intern 2 brut pe locuitor (regiunea Vest) şi cele minime (regiunea Nord – Est) s-au accentuat, raportul crescând de la 1,561 la 1,658. In ceea ce priveşte indicele de disparitate faţă de media naţională sunt de remarcat scăderile înregistrate de regiunile Nord – Est (de la 0,723 în 2003 la 0,692 în 2004) şi Centru (de la 1,072 în 2003 la 1,042 în 2004) precum şi saltul regiunii Vest (de la 1,129 în 2003 la 1,147 în 2004). Indici de disparitate regională*) 2003 2004 2006 2008 PIB/locuitor Regiunea Nord-Est 0,723 0,692 0,675 0,675 Regiunea Sud-Est 0,857 0,907 0,845 0,841 Regiunea Sud Muntenia 0,812 0,834 0,822 0,821 Regiunea Sud-Vest 0,847 0,833 0,843 0,839 Regiunea Vest 1,129 1,147 1,149 1,143 Regiunea Nord - Vest 0,966 0,972 0,920 0,917 Regiunea Centru 1,072 1,042 1,087 1,085 Regiunea Bucureşti - Ilfov 1,940 1,915 2,044 2,063 Sursa: 2003 şi 2004 - INS; 2006 şi 2008 prognoze CNP Îmbucurător este faptul că, din punct de vedere al câştigului salarial mediu net, discrepanţele dintre regiuni au început să se reducă încă din 2004. Dacă în 2003, nivelul câştigului salarial mediu net din regiunea cea mai dezvoltată (regiunea Sud-Vest) era de 1,17 peste cel din regiunea cu nivelul minim (regiunea Nord-Est), în 2006 decalajul a ajuns la 1,09. -%- 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1. Câştigul salarial mediu net lunar la 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 nivel naţional 2. Abaterea maximă regională a salariului 104,1 101,2 98,4 96,4 96,6 96,6 3. Abaterea minimă regională a salariului 89,3 90,6 88,6 88,6 88,6 88,6 4. Decalaj privind salariul 1,17 1,12 1,11 1,09 1,09 1,09 *) Calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de regiune şi media naţională 3  De asemenea ocuparea s-a îmbunătăţit în regiunile mai puţin dezvoltate unde rata de ocupare este mai accentuată decât în celelalte. Astfel, în 2005 faţă de 2003, în regiunea Nord – Est aceasta a crescut cu 1,6 puncte procentuale în timp ce în regiunea Sud – Vest a scăzut cu 1,9 puncte procentuale. Disparităţile teritoriale privind veniturile sunt completate de menţinerea discrepanţelor din punct de vedere al şomajului, chiar dacă acest fenomen a cunoscut în ultimii ani o reducere importantă. -%- 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Numărul de şomeri înregistraţi, la 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 nivel naţional Abaterea maximă regională 19,3 19,0 17,8 18,2 18,2 18,3 Abaterea minimă regională 4,2 5,0 4,9 5,3 5,3 5,2 Decalaj 4,6 3,8 3,6 3,4 3,5 3,5 Rata şomajului, la nivel naţional 7,4 6,3 5,9 5,4 5,3 5,1 Abaterea maximă regională 9,1 7,8 7,4 7,0 6,9 6,8 Abaterea minimă regională 2,8 2,8 2,4 2,3 2,2 2,1 Decalaj 6,2 5,0 5,0 4,7 4,7 4,7 La nivel de regiune, în sinteză, vor fi evidenţiate următoarele caracteristici: 1. Regiunea Nord - Est Regiunea Nord – Est se suprapune în cea mai mare parte provinciilor istorice Moldova şi Bucovina şi reprezintă 15,5% din suprafaţa totală a României. Regiunea este formată din 6 judeţe: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui. Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea Centru). Teritoriul regiunii dispune de importante resurse minerale şi substanţe utile (cărbune, turbă, ţiţei, gaze naturale, mangan, sulf, săruri de potasiu, roci de construcţie etc.). De asemenea se remarcă existenţa a numeroase izvoare cu ape minerale, precum şi ape carbogazoase. Regiunea se caracterizează printr-un potenţial hidroenergetic însemnat. Munţii adăpostesc o floră şi o faună bogată. 4  La 1 ianuarie 2006, populaţia totală a regiunii Nord – Est era de 3.734.946 locuitori, reprezentând 17,3% din populaţia totală a ţării. Ca număr de locuitori, regiunea ocupă locul întâi pe ţară. Ponderea populaţiei urbane în total populaţie este de 43,6%, iar a celei rurale de 56,4%. 1.1. Evoluţii economice recente în regiunea Nord – Est După ce a înregistrat o creştere economică modestă de numai 2,2% în anul 2005, în condiţiile în care atât valoarea adăugată brută din industrie, cât si cea din agricultură au înregistrat reduceri, pentru anul 2006 se estimează că produsul intern brut va devansa cu 5,6 procente nivelul anului anterior. In anul 2005 producţia industrială realiza o reducere de 1,4%, cu un decalaj între nivelul maxim şi cel minim judeţean, de circa 35 procente. Astfel, judeţul Bacău care are şi cea mai mare contribuţie la realizarea producţiei industriale regionale a realizat, cel mai mare salt, de 15,3%, în special pe seama industriei prelucrătoare, cu o creşte de 19,4%. La polul opus s-a situat judeţul Suceava o reducere de 20,2%. In anul 2006, în regiunea Nord – Est pentru care s-a estimat o creştere a valorii adăugate brute din industrie de 2%, este de remarcat evoluţia producţiei industriale din judeţul Neamţ, cu o creştere estimată la peste 5%, dar şi continuarea declinului producţiei industriale din judeţul Suceava, de circa 10%, judeţ care dă circa 18 procente din valoarea adăugată brută a regiunii şi care cunoaşte pentru al doilea an consecutiv reduceri drastice ale producţiei industriale. Pentru valoarea adăugată brută din agricultură, s-a estimat un nivel aproape egal (0,1%) cu cel din anul 2005, în condiţiile în care producţia agricolă din această regiune a fost serios afectată de condiţiile climaterice vitrege. Necesitatea refacerii anumitor zone din regiune după ploile şi inundaţiile din ultimii ani dar şi continuarea proiectelor de investiţii susţin o creştere a valorii adăugate din construcţii estimată la 16%, peste nivelul naţional. In domeniul serviciilor creşterea este estimată la 6,5% pentru anul 2006. In ceea ce priveşte comerţul exterior ponderea acestuia în total tară va fi în anul 2006 în scădere faţă de anul 2005 atât la exportul de bunuri (de la 8,3% la 7,3%), cât şi la importul de bunuri (de la 5,8% la 5,1%). Volumul exportului şi importului din regiune în 2006 va înregistra creşteri modeste de 3,2%, respectiv 5,9%. In ultimii ani, la nivelul regiunii s-a manifestat o scădere a populaţiei ocupate ca urmare a restructurărilor şi disponibilizării unui număr mare de personal. In anul 2005 aceasta a fost cu 0,6% mai mică comparativ cu anul 2004, estimându-se pentru anul 2006 tot scădere de circa 0,5%. 5  Din cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, jumătate se bazează pe agricultură; regiunea Nord – Est, care este şi cea mai săracă, contribuie cu 15,1% la ocuparea la nivel de ţară, deţinând în acelaşi timp, cea mai ridicată rată de participare la ocuparea în agricultură 42,7%. Schimbările în structura populaţiei ocupate au condus şi la modificări ale numărului mediu de salariaţi. In anul 2005 s-a înregistrat, pentru prima dată în ultimii 4 ani, o creştere de 0,6% estimându-se de asemenea creştere şi pentru anul 2006 (cu 1,2%). Judeţele în care s-au înregistrat cele mai mari creşteri au fost Iaşi (3,8%) – puternic centru industrial şi Vaslui (2,4%) – centru important pentru dezvoltarea regională, în ceea ce priveşte industria prelucrătoare. Regiunea Nord – Est se caracterizează prin faptul că a avut în mod sistematic rate ale şomajului peste media naţională, diferenţa reducându-se însă în anul 2005 la 0,9 puncte procentuale (6,8% rata şomajului pentru regiunea Nord – Est faţă de 5,9% la nivel naţional). Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţul Vaslui (10,1% în 2005 şi estimat la 9,5% pentru 2006) situându-se pe locul doi pe ţară. Pentru anul 2006 rata şomajului regiunii a fost estimată la 5,9%. Din punct de vedere al câştigului salarial mediu net, regiunea Nord – Est (663 lei în anul 2005 şi estimat la circa 754 lei pentru 2006) se situează sub media la nivel naţional (746 lei în 2005, respectiv 848 în 2006), cea mai mare creştere înregistrându-se în judeţul Botoşani (25%) uşor superioară celei la nivel naţional (24,6%). 1.2. Creşterea economică şi ocuparea în perioada 2007 – 2008, în regiunea Nord – Est Pentru următorii doi ani prognoza realizată pentru această regiune indică o creştere economică de 6,6% în anul 2007 şi 6,4% în anul 2008, peste nivelul naţional. De remarcat este faptul că aceasta va fi susţinută, în principal, de construcţii (cu ritmuri de peste 10% în ambii ani) şi de servicii (7%, respectiv 6,5%) punându-se accent pe de o parte pe valorificarea potenţialului turistic de care beneficiază această regiune, atât în partea de nord - Bucovina, dar şi în zona Piatra Neamţ, iar pe de altă parte pe dezvoltarea serviciilor moderne atât în oraşe dar şi în mediul rural. De menţionat că atât industria (4,5%, respectiv 5,7%), cât şi agricultura (3,2%, respectiv 3,5% în condiţii normale din punct de vedere climateric) vor susţine şi ele creştere economică a regiunii. Regiunea Nord – Est înregistrează cel mai scăzut nivel al produsului intern brut pe cap de locuitor, cu un indice de disparitate fată de total ţară de 67,5%, nivel care se va menţine şi în următorii doi ani chiar dacă economia regiunii va avea un ritm uşor superior economiei naţionale. In această regiune toate judeţele au un produs intern brut pe locuitor sub media pe total ţară. 6  In ceea ce priveşte comerţul exterior regiunea va continua să înregistreze, în următorii doi ani deficite, cu creşteri ale volumului importurilor care devansează pe cele ale exporturilor şi care se va situa sub nivelul naţional. Pornind de la realitatea că regiunea este o zonă cu resurse naturale diverse dar limitate, considerăm capitalul uman drept principala bogăţie a regiunii iar investiţia în resursele umane disponibile constituie un obiectiv prioritar. Pentru perioada 2007 – 2008, au fost prognozate creşteri ale numărului mediu de salariaţi cu 0,7% şi reduceri uşoare ale ratei şomajului. In acelaşi timp câştigul salarial va creşte cu un ritm mediu de 12,9% superior celui la nivel naţional (12,0%) iar discrepanţele dintre judeţele componente se vor reduce. 2. Regiunea Sud – Est Regiunea Sud - Est are o suprafaţă de 35 762 km2, care reprezintă 15% din suprafaţa totală a ţării. Regiunea se învecinează la nord cu Regiunea Nord - Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud - vest cu Regiunea Sud şi Regiunea Bucureşti, la sud cu Bulgaria, la nord - est cu Ucraina şi Republica Moldova, iar la sud - est cu ţărmul Marii Negre. Regiunea este formată din 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Pe teritoriul acestei regiuni se află întreg litoralul Mării Negre. În Nordul Dobrogei se află cele mai vechi formaţiuni de roci din România, constând din munţi, platouri şi coline, iar la sud - vest şesul Bărăganului. De asemenea, este locul unde Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei braţe (Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe), formând Delta Dunării. Resursele naturale constau în: minereu de fier, pirită de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarţ, granit, marmură şi varietăţi de piatră de var, caolin, baritină. Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative de minerale şi hidrocarburi. Rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase se găsesc şi în judeţele Brăila, Buzău, Vrancea şi Galaţi. Singurul depozit de petrol la suprafaţă din Europa se află în zonele Berca şi Monteoru din judeţul Buzău. La Însuraţei (Brăila) s-a pus în evidenţă un izvor de apă geotermală sulfuroasă cu calităţi terapeutice deosebite. Apa şi nămolul din lacurile sărate de la Techirghiol, Nuntaşi, Lacul Sărat, Movila Miresii, Amara şi Balta Albă sunt vestite pentru efectul lor terapeutic. Cantităţi însemnate de sare sunt extrase de la: Sari - Bisoca, Mânzăleşti şi Vipereşti. 7  Mai mult de jumătate din terenurile fertile ale Câmpiei Bărăganului, cunoscută drept „grânar al ţării”, sunt situate pe teritoriul regiunii Sud - Est. Regiunea are o serie de zone care sunt declarate arii protejate, ele având o floră şi o faună considerate unice în Europa, cu o atracţie turistică deosebită. Intre acestea se regăsesc rezervaţia biosferei Delta Dunării şi parcul natural Insula Balta Mică a Brăilei. La 1 ianuarie 2006, populaţia totală a regiunii Sud – Est era de 2.843.624 locuitori, reprezentând 13,2% din populaţia totală a ţării. Ca număr de locuitori, regiunea ocupă locul trei pe ţară. Ponderea populaţiei urbane în total populaţie este de 55,5% iar a celei rurale de 44,5%. 2.1. Evoluţii economice recente în regiunea Sud – Est In ultimii doi ani, în regiunea Sud – Est creşterea economică a avut ritmuri diferite, de la numai 2,6% in anul 2005, estimările pentru 2006 susţin un nivel de 6,2% faţă de anul anterior. In anul 2005 producţia industrială a acestei regiuni a înregistrat evoluţii contradictorii de la un judeţ la altul. Judeţul Buzău a fost cel care a cunoscut cea mai mare creştere, de 4,3%, iar nivelul cel mai scăzut s-a realizat în judeţul Tulcea, cu o reducere de 12,2%, unul din cele mai scăzute din ţară. Pentru anul 2006, pentru regiunea Sud – Est, nivelul valorii adăugate brute din industrie, estimat la 3%, este susţinut de creşterea producţiei industriale în judeţul Buzău (peste 6%), judeţ care dă circa 12 procente din valoarea adăugată brută industrială a acestei regiuni şi care se menţine pe un trend crescător. Pentru judeţele cu o pondere mare în industria regiunii – Constanţa (aproximativ 40% din valoarea adăugată brută industrială a regiunii) şi Galaţi (circa