Programe de guvernare

Document original

Program de guvernare PSD-PNL-UDMR și Grupul minorităților naționale 2024-2028

Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE
  2. PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților
  3. naționale din Camera Deputaților 2024-2028
  4. Principiile generale de guvernare ale coaliției PSD-PNL-UDMR-
  5. Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților
  6. I. Reforma statului
  7. Reforma administrației centrale
  8. Debirocratizare, simplificare, dereglementare
  9. Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale
  10. II. Reforma fiscal-bugetară
  11. Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici
  12. Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară
  13. III. Investiții
  14. IV. Pachet demografic - sprijin pentru familiile cu copii
  15. PROGRAME SECTORIALE
  16. MINISTERUL FINANȚELOR
  17. MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
  18. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
  19. Îndeplinirea tuturor obligațiilor pe capitolul muncă asumate prin PNRR:
  20. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  21. Priorități de guvernare:
  22. Obiective de guvernare în domeniul sănătății 2025-2028:
  23. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
  24. EDUCAȚIE
  25. CERCETARE
  26. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
  27. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  28. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
  29. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  30. Corelarea MPGT - PI - PMUD
  31. Digitalizarea în transport
  32. MINISTERUL CULTURII
  33. O industrie cinematografică puternică
  34. Revitalizarea patrimoniului cultural al României
  35. Digitizarea patrimoniului cultural național
  36. Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea proceselor de avizare în domeniul patrimoniului
  37. Sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural aparținând minorităților naționale
  38. Revizuirea organizării și funcționării administrației fondului cultural național
  39. Îmbunătățirea nivelului de salarizare pentru sectorul cultural
  40. Operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist
  41. Finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale
  42. Consolidarea managementului instituțiilor publice de cultură
  43. MINISTERUL JUSTIȚIEI
  44. Principii și valori democratice
  45. Justiție pentru cetățeni
  46. Justiție pentru mediul de afaceri
  47. Claritate
  48. Rapiditate și eficiență
  49. Dialog și transparență
  50. Legislație națională la standarde europene
  51. Sistem judiciar - organizare și infrastructură
  52. Organizarea sistemului judiciar:
  53. Eficientizarea sistemului judiciar:
  54. Digitalizarea sistemului judiciar:
  55. Infrastructură sistem judiciar:
  56. Resurse umane:
  57. Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice la înfăptuirea actului de justiție:
  58. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  59. Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026
  60. Creșterea rolului României în cadrul NATO
  61. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA
  62. Parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
  63. Priorități la nivel bilateral, regional și global
  64. MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
  65. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  66. MINISTERUL ENERGIEI
  67. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
  68. AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SPORT
  69. Infrastructură sportivă
  70. Sport pentru tineri
  71. Finanțare
  72. Incluziune și sport adaptat
  73. Sport de performanță
  74. Sport pentru sănătate
  75. Digitalizare în sport
  76. Profesionalizarea și formarea în sport
  77. Colaborări internaționale
  78. MINORITĂȚI NAȚIONALE, CULTE, ROMÂNII DE PRETUTINDENI
  79. Diaspora
  80. Republica Moldova
  81. Comunități istorice
  82. Minorități naționale
  83. Culte

• Integrarea sistemelor informatice ale autorităților centrale, locale și ale operatorilor de utilități într-un sistem informatic centralizat în vederea urgentării solicitărilor (de exemplu, autorizații de construcție, ATR);

• Responsabilitatea companiilor energetice față de clienți: consolidarea reglementărilor care impun companiilor energetice să ofere servicii de calitate înaltă, cu o facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor. În plus, se vor promova inițiative care să încurajeze flexibilitatea în planurile de tarifare;

• Integrarea Republicii Moldova în ENTSO-E - sprijinirea Republicii Moldova pentru îndeplinirea condițiilor de aderare la UE, în special în ce privește introducerea regulilor pieței concurențiale, protejarea consumatorului vulnerabil și aplicarea unui model de piață compatibil cu regulile UE;

• Digitalizare și securitate cibernetică în energie;

• Digitalizarea infrastructurii energetice:

– contorizare inteligentă și digitalizarea rețelelor pentru a înlesni pe viitor și alte modele tarifare care să țină cont de prețul energiei în funcție de intervalele orare;

– implementarea rețelelor inteligente va optimiza gestionarea consumului de energie și va crește eficiența operațiunilor de transport și distribuție;

– vom accelera instalarea de contoare inteligente la nivel național, pentru a permite consumatorilor să monitorizeze în timp real consumul de energie și să reducă risipa;

– implementarea pe scară largă a mecanismelor de răspuns la cerere și management al cererii de energie (demand response și demand side management), care vor reduce facturile românilor;

– migrarea tuturor datelor din sectorul energetic în Cloudul privat guvernamental și în Platforma de cloud guvernamental, pentru a genera servicii publice online pentru cetățeni și interoperabilitate de date în sistem.

– Securitate cibernetică pentru infrastructură critică:

• Înființarea, în cadrul Ministerului Energiei, a Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică în energie (CRISCE), structură fără personalitate juridică, cu rol de CSIRT și SOC sectorial, care va asigura securitatea cibernetică a Ministerului Energiei, a companiilor naționale din sectorul energetic, a beneficiarilor proiectelor finanțate prin Fondul pentru modernizare și, contra cost, altor entități din sectorul energetic;

• Înființarea centrelor operative de securitate cibernetică (SOC) și a echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT) la nivelul companiilor naționale din sectorul energetic, asigurând reziliența și protecția infrastructurilor energetice împotriva atacurilor cibernetice;

• Legislație transparentă și predictibilă.

– Cadru predictibil și transparent care să faciliteze susținerea activităților de extracție a gazelor naturale în Marea Neagră:

• Din 2027 România poate deveni cel mai mare producător de gaze naturale, dacă vom reuși să pornim la timp exploatarea zăcămintelor de gaz de la Marea Neagră. Acest lucru ar multiplica producția anuală de gaze naturale în România.

• Cadru legislativ stabil și predictibil pentru investițiile în tehnologiile de captare și stocare a CO_2;

• Cadru legislativ care să permită dezvoltarea comunităților de energie;

• Cadru legislativ care să încurajeze dezvoltarea de capacități de stocare în baterii „stand alone“ și „behind the meter“, precum și în CHEAP (centrale hidroenergetice cu acumulare prin pompaj);

• Completarea, clarificarea și extinderea reglementărilor pentru hidrogen, energie geotermală și combustibili alternativi. Extinderea domeniului de reglementare a hidrogenului pentru a include aspecte precum stocarea hidrogenului;