Program de guvernare PSD-PNL-UDMR și Grupul minorităților naționale 2024-2028

unei compatibilități reale între cariera acestora și nevoia socială de profesionalism și vocație în magistratură;

– La Institutul Național al Magistraturii, similar cu Academia de Poliție, în cadrul concursului de admitere se vor asigura locuri special alocate distinct pentru minoritățile naționale.

Eficientizarea sistemului judiciar:

– Rearondarea localităților la instanțe astfel încât să se elimine dezechilibrele de activitate dintre instanțe și, în consecință, să se optimizeze accesul la justiție;

– Reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistrați în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluționare a fiecărei cauze;

– Modificări legislative, inclusiv prin introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanțelor, apte să conducă la reducerea inflației de cauze care nu necesită o soluționare judiciară;

– Eficientizarea activității de expertiză criminalistică, prin consolidarea capacității operaționale a INEC în cât mai multe domenii de activitate și dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial (un nou laborator la Constanța care ar echilibra volumul de activitate la centrele existente).

Digitalizarea sistemului judiciar:

– Digitalizarea instanțelor, prin generalizarea dosarului electronic, a procedurilor de comunicare prin mijloace electronice, instituirea domiciliului electronic, realizarea de conexiuni cu platformele electronice ale altor instituții, generalizarea posibilității de desfășurare a litigiilor și activităților de formare prin mijloace electronice și asigurarea infrastructurii informatice adecvate;

– Revizuirea cadrului legislativ, în special a normelor de procedură, pentru asigurarea compatibilizării și adecvării acestuia la cerințele impuse de procesul de digitalizare a desfășurării procedurilor judiciare, inclusiv la distanță;

– Modernizarea și digitalizarea profesiilor juridice, cu referire la:

a) Legea activității notariale electronice;

b) Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești;

c) Licitația electronică în activitatea de executare silită.

Infrastructură sistem judiciar:

– Realizarea Cartierului pentru Justiție - Justice District din București, pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană și extinderea conceptului în alte localități din țară;

– Continuarea și actualizarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor și parchetelor;

– Asigurarea unui sediu corespunzător Înaltei Curți de Casație și Justiție;

– Finalizarea construcției a două penitenciare noi (Buzău și Prahova, pentru a respecta termenul de finalizare în 2026) și continuarea modernizării celor existente, astfel încât pedepsele să fie executate în România în acord cu standardele CEDO;

– Introducerea unui cadru multianual în ceea ce privește proiecțiile de realizare a investițiilor majore în infrastructura instanțelor, inclusiv în dezvoltarea capacităților de informatizare/digitalizare a activității acestora.

Resurse umane:

– Asigurarea personalului necesar instanțelor și parchetelor și identificarea unor soluții privind echilibrarea schemelor de judecători, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât să se ajungă la un raport rezonabil grefieri/judecător, în acord cu standardele europene;

– Standardizarea schemelor de personal, în funcție de volumul de activitate al instanței sau parchetulu, precum și constituirea în cadrul parchetelor a unor compartimente