Programe de guvernare

Document original

Program de guvernare PSD-PNL-UDMR și Grupul minorităților naționale 2024-2028

Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE
  2. PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților
  3. naționale din Camera Deputaților 2024-2028
  4. Principiile generale de guvernare ale coaliției PSD-PNL-UDMR-
  5. Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților
  6. I. Reforma statului
  7. Reforma administrației centrale
  8. Debirocratizare, simplificare, dereglementare
  9. Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale
  10. II. Reforma fiscal-bugetară
  11. Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici
  12. Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară
  13. III. Investiții
  14. IV. Pachet demografic - sprijin pentru familiile cu copii
  15. PROGRAME SECTORIALE
  16. MINISTERUL FINANȚELOR
  17. MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
  18. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
  19. Îndeplinirea tuturor obligațiilor pe capitolul muncă asumate prin PNRR:
  20. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  21. Priorități de guvernare:
  22. Obiective de guvernare în domeniul sănătății 2025-2028:
  23. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
  24. EDUCAȚIE
  25. CERCETARE
  26. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
  27. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  28. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
  29. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  30. Corelarea MPGT - PI - PMUD
  31. Digitalizarea în transport
  32. MINISTERUL CULTURII
  33. O industrie cinematografică puternică
  34. Revitalizarea patrimoniului cultural al României
  35. Digitizarea patrimoniului cultural național
  36. Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea proceselor de avizare în domeniul patrimoniului
  37. Sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural aparținând minorităților naționale
  38. Revizuirea organizării și funcționării administrației fondului cultural național
  39. Îmbunătățirea nivelului de salarizare pentru sectorul cultural
  40. Operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist
  41. Finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale
  42. Consolidarea managementului instituțiilor publice de cultură
  43. MINISTERUL JUSTIȚIEI
  44. Principii și valori democratice
  45. Justiție pentru cetățeni
  46. Justiție pentru mediul de afaceri
  47. Claritate
  48. Rapiditate și eficiență
  49. Dialog și transparență
  50. Legislație națională la standarde europene
  51. Sistem judiciar - organizare și infrastructură
  52. Organizarea sistemului judiciar:
  53. Eficientizarea sistemului judiciar:
  54. Digitalizarea sistemului judiciar:
  55. Infrastructură sistem judiciar:
  56. Resurse umane:
  57. Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice la înfăptuirea actului de justiție:
  58. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  59. Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026
  60. Creșterea rolului României în cadrul NATO
  61. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA
  62. Parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
  63. Priorități la nivel bilateral, regional și global
  64. MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
  65. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  66. MINISTERUL ENERGIEI
  67. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
  68. AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SPORT
  69. Infrastructură sportivă
  70. Sport pentru tineri
  71. Finanțare
  72. Incluziune și sport adaptat
  73. Sport de performanță
  74. Sport pentru sănătate
  75. Digitalizare în sport
  76. Profesionalizarea și formarea în sport
  77. Colaborări internaționale
  78. MINORITĂȚI NAȚIONALE, CULTE, ROMÂNII DE PRETUTINDENI
  79. Diaspora
  80. Republica Moldova
  81. Comunități istorice
  82. Minorități naționale
  83. Culte

• Mecanism care ține cont de structura gospodăriei, deoarece pragul de sărăcie este calculat per adult echivalent;

• Dezvoltarea unei politici naționale pentru reducerea sărăciei energetice, care să includă investiții masive în eficiența energetică a locuințelor, mai ales în zonele rurale și defavorizate. Această strategie va fi corelată cu obiectivele de sustenabilitate și finanțată prin fonduri europene și naționale, cu un accent pe îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și pe promovarea surselor de energie descentralizată.

– Sprijin pentru întreprinderile și consumatorii industriali:

• Indiferent că este vorba de segmentul casnic, de IMM-uri sau de marii consumatori industriali, accesibilitatea prețului rămâne o condiție esențială. Vom continua schemele de ajutor de stat pentru consumatorii energointensivi și programele de sprijinire a investițiilor la IMM-uri pentru susținerea autoconsumului și facturi mai mici la energie electrică;

• Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Sprijinirea industriei petrochimice, cu posibile facilități fiscale, pentru a da valoare adăugată gazului românesc. România are potențialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce privește produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deține;

• Mix energetic cu emisii scăzute.

– Accelerarea tranziției către energie regenerabilă:

• Dezvoltarea de capacități de producție energie electrică, din surse regenerabile, prin accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene și îndeplinirea țintei din PNRR de 5000 MW eolian și solar, susținute de mecanismul Contractor pentru diferență până în 2030, încă 3500 MW eolian și solar și peste 3000 MWh capacități de stocare instalați și conectați la rețea, până la finalul anului 2026;

• Energia eoliană offshore este un instrument major pentru îndeplinirea obiectivului european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare. Susținem respectarea termenelor din legea adoptată privind energia eoliană offshore în ceea ce privește lista perimetrelor eoliene offshore care vor fi concesionate și predictibilitate în stabilirea procedurilor administrative, tehnice și cadrului fiscal care vor guverna aceste investiții;

• Descentralizarea producției de energie la nivelul prosumatorilor și adoptarea unei legislații clare și predictibile pentru încurajarea comunităților de energie, ca măsură pentru a diminua presiunea exercitată pe rețeaua centralizată;

• Susținem decontarea lunară a surplusului injectat de prosumatori în rețea, precum și decontarea din surplus de către prosumatorul care este la același furnizor a facturii de gaze naturale. Susținem crearea cadrului pentru donarea surplusului de energie de către prosumatori;

• Înscrierea României în AIB pentru certificarea europeană a garanțiilor de origine, procesul administrativ care garantează că energia produsă și consumată în România este verde. În acest fel, economia României devine atractivă pentru noi investiții în data centere și dezvoltare software, unde accesul la energie verde reprezintă o condiție pentru alocarea capitalului.

– Continuarea programului nuclear românesc:

• Prelungirea duratei de viață a Unității 1 de la CNE Cernavodă prin retehnologizare și realizarea unităților 3 și 4 și construcția de reactoare modulare mici (SMR), pe baze economice viabile, pentru a asigura flexibilitatea și securitatea energetică pe termen lung;

• Construirea primei instalații de detritiere din Europa, la CNE Cernavodă, va îndepărta tritiul din instalație, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului. Instalația de