Programe de guvernare

Document original

Program de guvernare PSD-PNL-UDMR și Grupul minorităților naționale 2024-2028

Cuprinsul documentului
  1. PROGRAM DE GUVERNARE
  2. PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților
  3. naționale din Camera Deputaților 2024-2028
  4. Principiile generale de guvernare ale coaliției PSD-PNL-UDMR-
  5. Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților
  6. I. Reforma statului
  7. Reforma administrației centrale
  8. Debirocratizare, simplificare, dereglementare
  9. Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale
  10. II. Reforma fiscal-bugetară
  11. Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici
  12. Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară
  13. III. Investiții
  14. IV. Pachet demografic - sprijin pentru familiile cu copii
  15. PROGRAME SECTORIALE
  16. MINISTERUL FINANȚELOR
  17. MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
  18. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
  19. Îndeplinirea tuturor obligațiilor pe capitolul muncă asumate prin PNRR:
  20. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
  21. Priorități de guvernare:
  22. Obiective de guvernare în domeniul sănătății 2025-2028:
  23. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
  24. EDUCAȚIE
  25. CERCETARE
  26. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
  27. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
  28. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
  29. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
  30. Corelarea MPGT - PI - PMUD
  31. Digitalizarea în transport
  32. MINISTERUL CULTURII
  33. O industrie cinematografică puternică
  34. Revitalizarea patrimoniului cultural al României
  35. Digitizarea patrimoniului cultural național
  36. Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea proceselor de avizare în domeniul patrimoniului
  37. Sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural aparținând minorităților naționale
  38. Revizuirea organizării și funcționării administrației fondului cultural național
  39. Îmbunătățirea nivelului de salarizare pentru sectorul cultural
  40. Operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist
  41. Finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale
  42. Consolidarea managementului instituțiilor publice de cultură
  43. MINISTERUL JUSTIȚIEI
  44. Principii și valori democratice
  45. Justiție pentru cetățeni
  46. Justiție pentru mediul de afaceri
  47. Claritate
  48. Rapiditate și eficiență
  49. Dialog și transparență
  50. Legislație națională la standarde europene
  51. Sistem judiciar - organizare și infrastructură
  52. Organizarea sistemului judiciar:
  53. Eficientizarea sistemului judiciar:
  54. Digitalizarea sistemului judiciar:
  55. Infrastructură sistem judiciar:
  56. Resurse umane:
  57. Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice la înfăptuirea actului de justiție:
  58. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
  59. Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026
  60. Creșterea rolului României în cadrul NATO
  61. Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA
  62. Parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
  63. Priorități la nivel bilateral, regional și global
  64. MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
  65. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
  66. MINISTERUL ENERGIEI
  67. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
  68. AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SPORT
  69. Infrastructură sportivă
  70. Sport pentru tineri
  71. Finanțare
  72. Incluziune și sport adaptat
  73. Sport de performanță
  74. Sport pentru sănătate
  75. Digitalizare în sport
  76. Profesionalizarea și formarea în sport
  77. Colaborări internaționale
  78. MINORITĂȚI NAȚIONALE, CULTE, ROMÂNII DE PRETUTINDENI
  79. Diaspora
  80. Republica Moldova
  81. Comunități istorice
  82. Minorități naționale
  83. Culte

• Începând cu anul 2027, România va deveni complet independentă de importurile de gaze naturale, valorificând resursele interne prin noi capacități de exploatare offshore și onshore neutilizate, precum zăcământul de la Caragele;

• Investițiile în infrastructură de stocare energie electrică și gaze naturale și în rețelele de transport și distribuție vor facilita reducerea importurilor de energie și vor permite crearea unei rezerve strategice de energie pentru situații de urgență.

– Creșterea capacităților interne de producție și stocare:

• Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă;

• Realizarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă;

• Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni - SMR, în condiții de fezabilitate economică și cu încurajarea unei industrii locale românești pentru lanțul de furnizare a componentelor de bază;

• Realizarea programului de restructurare a CE Oltenia, prin construirea de capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO_2 (Ișalnița - 850 MW, Turceni - 475 MW), precum și a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, respectând principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz);

• Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului și sisteme de stocare a energiei, având o capacitate instalată de până la 500 MW. Acest proiect va consolida securitatea energetică a României, contribuind la tranziția către un mix energetic mai curat și sustenabil, prin integrarea tehnologiilor inovatoare și utilizarea infrastructurii existente. Implementarea acestei centrale va susține și obiectivul strategic național de a atinge o capacitate de producție de peste 1 GW din proiecte pe gaz până în 2030;

• Proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, proiecte a căror valoare însumată a capacității instalate în cogenerare (electrici + termici) este de 842 MW (486,2 MW electrici și 355,8 MW termici);

• Transformarea Văii Jiului într-un hub energetic care să reunească producerea de energie electrică din mai multe surse, finanțate din Fondul pentru tranziție justă, Fondul pentru modernizare, PNRR și fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei;

• Începerea producției în perimetrul Neptun Deep;

• Finalizarea proiectelor termocentralelor pe gaz de la Iernut (430 MW) și Mintia (1.750 MW);

• Finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție sistate sau întârziate în prezent: amenajarea Hidroenergetica (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara, AHE Surduc-Siriu, AHE Pașcani etc.;

• Construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj în zonele cu potențial hidroenergetic;

• Pentru perioada 2025-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de aprox. 6.500 MW în sistemul electroenergetic național. Potențialul hidroenergetic amenajat al României trebuie să ajungă la 67% în 2035;

• Realizarea tuturor investițiilor din PNRR și Fondul pentru modernizare pentru realizarea de capacități noi de producere energie, capacități de stocare, lanțuri de producție/reciclare baterii și panouri fotovoltaice, infrastructură de rețea de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale;