Program de guvernare PSD-PNL-UDMR și Grupul minorităților naționale 2024-2028
Cuprinsul documentului
- PROGRAM DE GUVERNARE
- PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților
- naționale din Camera Deputaților 2024-2028
- Principiile generale de guvernare ale coaliției PSD-PNL-UDMR-
- Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților
- I. Reforma statului
- Reforma administrației centrale
- Debirocratizare, simplificare, dereglementare
- Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale
- II. Reforma fiscal-bugetară
- Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici
- Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară
- III. Investiții
- IV. Pachet demografic - sprijin pentru familiile cu copii
- PROGRAME SECTORIALE
- MINISTERUL FINANȚELOR
- MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI
- MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE
- Îndeplinirea tuturor obligațiilor pe capitolul muncă asumate prin PNRR:
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- Priorități de guvernare:
- Obiective de guvernare în domeniul sănătății 2025-2028:
- MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
- EDUCAȚIE
- CERCETARE
- MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
- MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
- MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
- MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII
- Corelarea MPGT - PI - PMUD
- Digitalizarea în transport
- MINISTERUL CULTURII
- O industrie cinematografică puternică
- Revitalizarea patrimoniului cultural al României
- Digitizarea patrimoniului cultural național
- Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea proceselor de avizare în domeniul patrimoniului
- Sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural aparținând minorităților naționale
- Revizuirea organizării și funcționării administrației fondului cultural național
- Îmbunătățirea nivelului de salarizare pentru sectorul cultural
- Operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist
- Finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale
- Consolidarea managementului instituțiilor publice de cultură
- MINISTERUL JUSTIȚIEI
- Principii și valori democratice
- Justiție pentru cetățeni
- Justiție pentru mediul de afaceri
- Claritate
- Rapiditate și eficiență
- Dialog și transparență
- Legislație națională la standarde europene
- Sistem judiciar - organizare și infrastructură
- Organizarea sistemului judiciar:
- Eficientizarea sistemului judiciar:
- Digitalizarea sistemului judiciar:
- Infrastructură sistem judiciar:
- Resurse umane:
- Rolul avocaților și al celorlalte profesii juridice la înfăptuirea actului de justiție:
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
- Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026
- Creșterea rolului României în cadrul NATO
- Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA
- Parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova
- Priorități la nivel bilateral, regional și global
- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
- MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
- MINISTERUL ENERGIEI
- MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
- AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SPORT
- Infrastructură sportivă
- Sport pentru tineri
- Finanțare
- Incluziune și sport adaptat
- Sport de performanță
- Sport pentru sănătate
- Digitalizare în sport
- Profesionalizarea și formarea în sport
- Colaborări internaționale
- MINORITĂȚI NAȚIONALE, CULTE, ROMÂNII DE PRETUTINDENI
- Diaspora
- Republica Moldova
- Comunități istorice
- Minorități naționale
- Culte
– Creșterea conectivității pe rețeaua de drumuri de mare viteză (în circulație sau în construcție) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere și noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității și accesibilității între acestea și zonele economice dezvoltate până în 2028;
– Taxarea pe distanță;
– Reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware;
– Sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanțate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate și radare mobile, menite să descurajeze depășirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen implementare: 2025-2026;
– Modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanța-Curtici și Constanța-Siret/Ungheni;
– Până în anul 2028, toate reședințele de județ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi și moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi);
– Dezvoltarea transportului feroviar metropolitan;
– Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: Acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării. Creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane;
– Calea ferată de mare viteză, pe ruta București-Budapesta. Termen 2025 pentru finalizarea studiului de oportunitate;
– Conectarea zonelor agricole la rețeaua feroviară;
– Conectarea marilor zone agricole de rețeaua feroviară primară, prin investiții punctuale în reabilitarea de linii ferate existente, respectiv prin construirea unor segmente noi ce asigură această conectivitate;
– Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT;
– Îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța: portul Constanța este un hub strategic pentru transportul de marfă, iar îmbunătățirea conexiunii feroviare în această zonă va spori semnificativ eficiența și capacitatea de tranzit. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul și din interiorul portului, pentru a asigura un flux rapid și previzibil al mărfurilor către și dinspre port;
– Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă;
– Crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune;
– Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare -asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare;
– Dezvoltarea rețelei de metrou în regiunea București-Ilfov. Construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca;
– Lucrări pentru creșterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube);
– Energie ieftină și curată pentru aeroporturile românești;