Program de guvernare 2024-2028: Împreună pentru bunăstarea României

aplicabile mediului de afaceri și litigiilor cu profesioniști, armonizarea legislației primare, secundare și a practicii judiciare cu reglementările europene în materia TVA și a altor taxe, cu jurisprudența CJUE și codificarea legislației privind insolvența și falimentul. Asigurarea resursei umane pe termen scurt, mediu și lung, este un deziderat important pentru Guvern, prin dezvoltarea și perfecționarea Institutului Național al Magistraturii, prin modificarea legii de funcționare a statutului procurorilor și judecătorilor, astfel încât, nu poate fi judecător o persoană care are mai puțin vârsta de 30 ani. Se are în vedere ca până la această vârstă, atât procurorii, cât si judecătorii să lucreze ca angajati în Ministerul Public și cel al Justiției ca procuror asistent și judecător asistent până la implinirea vârstei de 30 de ani. Pentru cei ce intră în Instiuttul de Magistratură, și au peste 30 de ani vârstă, aceștia vor lucra ca asistenți o perioada de cinci ani. Astfel, prin acest principiu, avem garanția maturizării magistratului că are capacitatea intelectuală de a dispune soluții corecte în actul justițiabil. Se va interzice angajarea de magistrați (procurori și judecători) care nu au absolvit cursurile Institutului Național de Magistratură. În paralel și în strânsă legătură cu aceste demersuri, Ministerul Justiției, prin Consiliul de Management Strategic în domeniul Justiției și CSM, va lansa un dialog structurat pentru realizarea unui studiu complex pentru a evalua arhitectura sistemului judiciar din perspectiva resurselor umane, a optimei acoperiri teritoriale, realități sociologice, jurisdicționale și criminologice, din perspectiva eficientizării serviciului public judiciar în ansamblu pentru a servi mai bine interesele cetățenilor și ale persoanelor juridice.

Pentru sistemul de probațiune, vom acționa în vederea suplimentării anuale a schemei și vom continua eforturile depuse până acum și vom promova în dezbaterea parlamentară proiectele de lege pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, cu scopul de a pune respectivele coduri în acord cu deciziile C.C.R.

Rolul celorlalte profesii juridice liberale la înfăptuirea actului de justiție:

Constituția României a conferit profesiei de avocat un rol fundamental în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, iar Legile Justiției și strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar au consacrat avocatul ca partener indispensabil și participant direct la înfăptuirea justiției.

Toate profesiile juridice au un rol esențial într-un stat de drept, iar înfăptuirea actului de justiție nu ar fi posibilă în lipsa uneia dintre acestea. Avocații, consilierii juridici, practicienii în insolvență, executorii judecătorești, notarii publici, mediatorii, experții tehnici judiciari, traducătorii și interpreții autorizați, pe de o parte, și judecătorii și procurorii, personalul auxiliar de specialitate, pe de altă parte, deși au atribuții diferite, au un scop comun: asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale pentru cetățean.

Activitatea de asistență, consiliere și reprezentare juridică realizată de avocați este o garanție procesuală importantă pentru justițiabili, conferindu-le încrederea că vor beneficia de un act de justiție imparțial și independent. Ministerul Justiției reafirmă susținerea prin dialog instituțional și prin măsuri legislative adoptate în acord cu jurisprudența CJUE și CEDO, pentru promovarea și respectarea principiilor enunțate în Carta principiilor fundamentale ale avocaților europeni, precum libertatea de a asigura apărarea și consilierea clientului, respectarea secretului profesional și a confidențialității cauzelor încredințate, prevenirea conflictelor de interese, competența profesională și pentru înlăturarea oricăror forme de restricții în exercitarea profesiei de avocet, neconforme cu standardele europene.