Ghid

În cazurile de stabilire a prețurilor de transfer, scutirea de dublă impunere poate fi obținută prin intermediul mecanismului de ajustare corespondentă, prin care România ajustează venitul impozabil al unui contribuabil pentru a reflecta un rezultat în condițiile valorii de piață, în urma unei ajustări efectuate de partenerul la tratat. O astfel de scutire poate fi acordată fie bilateral, prin intermediul procedurii de acord amiabil (MAP) în temeiul articolului 25 din Modelul de convenție fiscală al OECD sau al Convenției de arbitraj a UE, fie unilateral, în cazul în care faptele sunt clare și conforme cu dispozițiile tratatului. Autoritatea română competentă va evalua fiecare caz pentru a stabili metoda adecvată – bilaterală sau unilaterală – asigurând alinierea cu articolul 9 alineatul (2) din Modelul de convenție fiscală al OECD și cu capitolul IV din Liniile directoare ale OECD privind prețurile de transfer. Obiectivul este de a elimina dubla impunere economică și de a se asigura că profiturile sunt alocate în conformitate cu principiul valorii de piață.

N. Impozite, dobânzi și sancțiuni Atunci când un caz este soluționat prin procedura de acord amiabil, administrația fiscală română va pune în aplicare rezultatul convenit prin ajustarea deciziilor de impunere relevante pentru a elimina dubla impunere. Ca regulă generală, numai componenta fiscală face obiectul unei scutiri în temeiul MAP. Dobânzile și penalitățile impuse în temeiul dreptului intern rămân aplicabile, cu excepția cazului în care ambele autorități competente convin altfel sau dispozițiile specifice ale tratatului permit reducerea sau anularea acestora. În cazul în care ajustările fiscale sunt anulate sau reduse ca urmare a unui acord MAP, orice dobânzi sau penalități aferente vor fi recalculate proporțional sau rambursate, în conformitate cu Codul de procedură fiscală și cu dispozițiile legale aplicabile. Acest lucru asigură faptul că punerea în aplicare a rezultatelor MAP este echitabilă, transparentă

și coerentă cu obligațiile internaționale ale României și cu legislația națională.

O. Arbitraj În cazul în care autoritățile competente din România și din jurisdicția parteneră nu pot ajunge la un acord în termenul prevăzut în cadrul procedurii de acord amiabil, cazul poate fi supus arbitrajului, în conformitate cu instrumentul internațional aplicabil. În Uniunea Europeană, arbitrajul este reglementat de Convenția de arbitraj a UE (90/436/CEE) și de Directiva (UE) 2017/1852, ambele prevăzând instituirea unei comisii consultative sau de soluționare alternativă a litigiilor, compusă din experți independenți. Decizia emisă de Comisie este obligatorie pentru statele membre în cauză și asigură eliminarea efectivă a dublei impuneri într-un interval de timp definit. România aplică pe deplin aceste dispoziții, garantând astfel accesul contribuabililor la un mecanism de soluționare definitiv și cu caracter executoriu, în conformitate cu standardele internaționale și ale UE pentru soluționarea litigiilor fiscale.

P. Acordurile de preț în avans Acordurile de preț în avans (APA) constituie un instrument proactiv și preventiv menit să ofere certitudine și transparență în domeniul prețurilor de transfer.

12