Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Capitolul 3.7. Educație și competențe
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:55
- Dimensiunea materialului
- 3.001,3 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
ra, după caz; d) înființarea/ dotarea și operarea de centre de reparații și
recondiționare a bunurilor în vederea reutilizării deșeurilor și reparării bunurilor; e) extinderea
activităților de reciclare a deșeurilor; f) realizarea de centre de colectare și valorificare a
produselor din lână, in, cânepă, textile, rezultate din aplicarea principiilor economiei circulare;
g) reciclarea/reutilizarea și/sau valorificarea deșeurilor industriale generate în materii prime
secundare sau produse cu valoare adăugată mai mare decât cea a deșeului din care provin; h)
modernizarea instalațiilor de reciclare existente, care să determine emisii de GES cu cel puțin
30% mai mici, precum și reduceri ale nivelurilor altor categorii de poluanți în raport cu linia
tehnologică existentă; i) introducerea/extinderea producției de bunuri care nu conțin plastic,
alternative la produsele din plastic de unică folosință; j) introducerea/extinderea producției de
ambalaje care nu conțin plastic8.
Îmbunătățirea infrastructurii și calității mediului
Sunt realizate în continuare eforturi și investiții pentru extinderea rețelelor de apă și apă uzată,
realizarea și reabilitarea/modernizarea stațiilor de tratare, a rețelelor de canalizare și a
stațiilor de epurare.
Prin Programul Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu
apă și canalizare existente, cu un buget alocat de 836,64 mil. lei, este stimulată creșterea
gradului de acces al populației, în special din zonele rurale, la serviciul public de apă și
canalizare, în conformitate cu cerințele legislației UE și asigurarea accesului tuturor categoriilor
sociale la acest serviciu.
Pentru investițiile în domeniul apei - apei uzate, prin OS 3.2 din POIM sunt prevăzute a se realiza
noi rețele de apă și canalizare, inclusiv stații de epurare a apei. În context, ținta POIM aferentă
anului 2023 este de 1.836.354 persoane, în ceea ce privește alimentarea cu apă și respectiv de
1.248.721 persoane, în privința unei mai bune tratări a apelor uzate.
Totodată, investiții în sectorul apei și cel al apei uzate vor fi realizate și prin intermediul PoDD -
Obiectivul Specific 2.5. Promovarea accesului la apă și o gospodărire sustenabilă a apelor, se vor
regăsi, inclusiv pentru conformarea cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate urbane
și cu cele ale Directivei privind alimentarea cu apă potabilă.
Pentru colectarea și epurarea apelor uzate urbane, finanțarea va fi atribuită pentru aglomerările
cu peste 2.000 l.e., fiind acordată prioritate finalizării investițiilor în aglomerările de peste 10.000
l.e. Referitor la alimentarea cu apă, proiectele vor viza asigurarea calității apei și extinderea
sistemelor de alimentare cu apă (în contextul proiectelor integrate regionale de apă și apă uzată).
În plus, se vor sprijini acțiunile vizând reducerea pierderilor de apă și studiile naționale cu privire
la măsurile pentru eficientizarea și asigurarea sustenabilității proiectelor. Totodată, va fi susținută
și eficiența energetică a sistemelor de apă/apă uzată.
O altă direcție de acțiune a vizat protecția împotriva riscului la inundații. Cele mai importante
proiecte/ măsuri implementate sunt următoarele: A) cu finanțare în cadrul POCA 2014-2020: (i)
Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării
etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS; (ii) Întărirea capacității
7
Instituită prin OG nr. 27/2022 privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de
minimis în vederea tranziției către economia circulară care își produce efectele începând cu 2023.
8
Conform prevederilor art. 18 din OG nr. 27/2022.
26
ROMÂNIA - PNR 2023
autorității publice centrale în domeniul managementului apelor în scopul implementării
Strategiei Naționale de Management la Inundații (SNMRI) pe termen mediu și lung; B) cu
finanțare în cadrul POIM: (iii) Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și
eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție; (iv) Dotarea și training asociat pentru ANAR
cu utilaje și echipamente de măsurare și supraveghere a infrastructurii de gospodărirea apelor
precum și îmbunătățirea capacității de intervenție și acțiuni preventive de asigurare a
capacităților existente; (v) Proiectul WATMAN II - Sistem informațional pentru Managementul
Integrat al Apelor – Etapa II – sisteme de alarmare, comunicații integrate și DSS; (vi) Promovarea
adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor; (vii) Reducerea eroziunii
costiere faza II (2014-2020); (viii) Apărarea împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul
Tulcea; (ix) Amenajare complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a
municipiului Craiova; (x) Reducerea riscului la inundații în BH Ialomița, aval acumularea Pucioasa
- Componenta I BH Ialomița Superioară; (xi) Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci,
județul Galați; (xii) Apărare complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea
riscului inundațiilor asupra vieții; (xiii) Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și
avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a
bunurilor materiale; (xiv) Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a
fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecției vieții și a bunurilor
materiale – INFRAMETEO.
PoDD 2021-2027 va viza managementul riscurilor generate de inundații, eroziune costieră și
secetă și reducerea impactului acestora asupra populației, proprietății și mediului, prin
următoarele tipuri majore de măsuri: a) amenajarea integrată a bazinelor hidrografice (acțiuni
de gospodărire a apelor și îmbunătățiri funciare) prin utilizarea/aplicarea măsurilor
nestructurale (ex. reducerea scurgerilor de suprafață, remeandrare, crearea de zone de
inundare naturală), cu preponderență a realizării de infrastructură verde (inundații și secetă) și
prin adaptarea infrastructurii verzi existente, conforme cu practicile UE și cele promovate
pentru atingerea obiectivelor PEV, inclusiv asigurarea conectivității laterale și/sau transversale
a râului, care pot contribui la refacerea rezervelor de apă subterană și, totodată, la reducerea
gazelor cu efect de seră prin stocarea carbonului în sol și vegetație; b) continuarea acțiunilor
specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere aflate în derulare; c)
implementarea de măsuri nestructurale, în principal “soluții bazate pe natură” (măsuri verzi -
ex. plantarea de perdele forestiere de protecție, stabilizarea dunelor de nisip, a
terenurilor/solurilor afectate de secetă cu ajutorul plantațiilor) ca factor complementar pentru
menținerea funcțiilor ecosistemelor și întărirea rezilienței acestora la manifestarea fenomenului
de secetă, respectiv deșertificare; d) dezvoltarea infrastructurii de monitorizare, avertizare și
alarmare a fenomenelor hidro-meteorologice severe (inundații și secetă), inclusiv sisteme și
infrastructuri de comunicații și tehnologia informației, pentru evaluarea și gestionarea durabilă
a resurselor naturale, precum și activități în scopul conștientizării publice; e) consolidarea
capacității administrative pentru asigurarea implementării directivelor europene aplicabile în
domeniu.
În contextul obiectivului de politică conform căruia “A permite regiunilor și cetățenilor să facă
față efectelor sociale, asupra ocupării forței de muncă, economice și de mediu ale tranziției
către țintele energetice și climatice ale Uniunii pentru 2030 și o economie neutră din punct de
vedere climatic a Uniunii până în 2050, în temeiul Acordului de la Paris”, una din acțiunile
principale cuprinse în Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021-2027 este acordarea de ”Sprijin
pentru ecologizarea și reconversia imobilelor afectate de activități economice în declin
sau în transformare”. În cadrul acestei acțiuni este vizată reducerea poluării și generarea de
locuri de muncă durabile prin reintroducerea în circuitul economico-socio-cultural a siturilor
dezafectate rezultate din declinul și/sau transformarea unor sectoare economice sau prin
valorificarea acestora pentru infrastructuri verzi. Acest obiectiv va fi realizat, cu respectarea
principiului poluatorul plătește, prin măsuri de investiții în remedierea sau decontaminarea și
reconversia siturilor contaminate sau a unor imobile industriale dezafectate. Astfel, în cadrul
PTJ se vor finanța aceste investiții în 6 județe (Hunedoara, Dolj, Gorj, Mureș, Prahova, Galați),
27
ROMÂNIA - PNR 2023
în contextul prevederilor Legii nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate
și a celor contaminate.
Protecția naturii și conservarea biodiversității
Proiectele privind elaborarea și implementarea de planuri de management pentru siturile Natura
2000 și ariile naturale protejate de interes național suprapuse cu acestea reprezintă o prioritate
la nivel național. În acest sens, ANANP și GNM sunt parteneri cu MMAP în proiectul Consolidarea
capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice
și adaptarea la efectele schimbărilor climatice – SMIS 127579, iar în parteneriat cu Institutul de
Cercetare – Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc derulează proiectul
Reabilitarea zonelor umede și a turbăriilor din regiunea Centru.
Totodată, GNM, ANPM și AFM în parteneriat cu MMAP derulează în perioada 1 ianuarie 2021-31
decembrie 2023 proiectul Asistență tehnică pentru implementarea măsurilor de guvernanță din
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, cu finanțare în cadrul POIM Axa 3, OS 3.1.
În perioada de referință (trim. II/2022 – trim. I/2023), ANANP și structurile de administrare
special constituite, aflate în relație contractuală cu aceasta, în procedura de reglementare,
au emis un număr de 457 avize pentru armonizarea amenajamentelor silvice, agropastorale și a
planurilor de urbanism cu planurile de management ale ariilor naturale protejate.
În baza Regulamentului (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie
2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027)
se implementează Protocolul de informații și investigații privind infracțiunile de mediu bazat
pe mai multe surse de date (EMERITUS). Acest acord de consorțiu are ca scop realizarea și
implementarea unui protocol pentru investigarea eficientă a infracțiunilor de mediu, cu efect
de pârghie privind integrarea tehnologiilor inovatoare de monitorizare și analiză (drone, date
satelitare, senzori virtuali, date de geo-intelligence etc.) și a unui program de formare
complementar care vizează încurajarea autorităților de aplicare a legislației de mediu (de ex.
Garda de Mediu și Poliția de Frontieră), precum și creșterea capacității de informare și
investigare la nivel național și transfrontalier.
Pentru protejarea și refacerea biodiversității, în cadrul OS 4.1 din POIM, au fost finanțate acțiuni
dedicate elaborării și implementării planurilor de management a ariilor protejate/ planurilor de
acțiune pentru specii/ seturilor de măsuri de conservare, precum și menținerii și refacerii
ecosistemelor degradate și a serviciilor furnizate. Prin proiectele selectate, se va obține un
stadiu de conservare mai bun pentru suprafețe habitate, ținta POIM aferentă anului 2023 fiind
de 48.686 ha. și vor fi elaborate și aprobate seturi de măsuri/ planuri de management/ planuri
de acțiune, ținta POIM pentru 2023 fiind de 57 de planuri.
De asemenea, în cadrul PoDD și PoR sunt susținute intervenții subsumate OS 2.7. Intensificarea
acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv
în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare.
Totodată, PoDD va finanța măsuri de conservare a biodiversității, pentru a îndeplini cerințele
directivelor de mediu. Prin aceste măsuri se va sprijini: elaborarea Planurilor de Management a
siturilor Natura 2000 și a Planurilor de acțiune pentru specii; menținerea/îmbunătățirea stării
de conservare a speciilor și habitatelor; îmbunătățirea ecosistemelor degradate prin proiecte
identificate în POIM; îmbunătățirea nivelului de cunoaștere a biodiversității și a ecosistemelor
(ex. realizarea de studii științifice) și măsuri de capacitate administrativă.
Prin PoR se finanțează proiectele de investiții de la nivel regional și local care vizează, în
principal, următoarele priorități: (i) modernizarea/ extinderea/ construirea și dotarea spațiilor
verzi (PoR Nord-Vest); (ii) îmbunătățirea protecției naturii și a infrastructurii verzi/ albastre din
mediul urban regional și revitalizarea acestor zone (PoR Centru); (iii) promovarea creșterii
infrastructurii verzi în zonele urbane și care oferă servicii de tip ecosistem (PoR Nord-Est); (iv)
dezvoltarea infrastructurii verzi în zonele urbane și în siturile Natura 2000, inclusiv valorificarea
terenurilor publice neutilizate (PoR Sud-Est); (v) protecția și conservarea naturii, a
28
ROMÂNIA - PNR 2023
biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor
formelor de poluare, mai ales folosind soluția infrastructurii verde-albastră – IVA (PoR Sud-
Muntenia) (vi) crearea, îmbunătățirea și extinderea spațiilor și infrastructurilor verzi printr-o
abordare de tipul „landscape level approach” și utilizarea soluțiilor bazate în principal pe natură
(PoR București Ilfov).
La nivelul PoR Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia și Centru au fost lansate în consultare publică
ghiduri ale solicitantului pentru apeluri de proiecte în domeniul biodiversității care urmează să
fie lansate începând cu trim. II – III/2023.
Îmbunătățirea calității aerului și diminuarea emisiilor de GES din sectorul agricol
Pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, au continuat lucrările de
împădurire/completare/refacere pe teren degradat, cu finanțare atât prin PNRR (detalii în
Anexa II), cât și de la bugetul de stat, prin bugetul Gărzilor Forestiere (7,75 mil. lei cheltuieli în
2022) și al RNP-Romsilva (0,06 mil. lei cheltuieli în 2022).
Pentru îmbunătățirea infrastructurii de monitorizare și control a calității aerului, prin POIM
O.S. 4.2 sunt finanțate două proiecte: (i) Îmbunătățirea Sistemului de Evaluare și Monitorizare
a Calității Aerului la nivel național, cod MySMIS 139703, proiect cu o valoare totală eligibilă de
14,89 mil. euro, pentru care este în curs de finalizare procedura de atribuire pentru dezvoltarea
Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului; (ii) Extinderea și modernizarea
infrastructurii de monitorizare și control a calității aerului în scopul creșterii acurateței
informațiilor și a capacității de răspuns la episoadele de poluare, proiect cu o valoare totală
eligibilă de 11,52 mil. euro, aflat în curs de implementare.
Prin PoDD vor fi finanțate măsuri privind dotarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității
Aerului cu echipamente noi, prin înlocuirea sau modernizarea echipamentelor existente de
măsurare a poluanților, uzate din punct de vedere moral și tehnic (inclusiv relocare/stații noi),
cu asigurarea complementarității investițiilor cu cele din POIM, astfel încât să continue
conformarea cu cerințele de asigurare și control al calității datelor și de raportare a României
către COM și să răspundă obiectivelor Programului Național de Control al Poluării Atmosferice.
Prin PTJ este prevăzută „Investiția pentru reducerea substanțială a emisiilor ETS aferente
producției de fertilizanți chimici” care vizează integrarea hidrogenului verde în producția de
amoniac. Totodată la nivelul județului Galați, în cadrul PTJ, este avută în vedere „Investiția de
reducere a emisiilor producției de oțel”.
Prin PNDR 2014-20209 este sprijinită reducerea emisiilor de GES și de amoniac din sectorul
agricol prin investiții care să determine atingerea unui nivel adecvat de dotare a fermelor,
facilități moderne pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd și a nămolului de epurare,
facilități de biogaz, utilaje folosite în agricultură pentru reducerea amprentei GES și amoniac,
precum și tehnologii care contribuie la susținerea unei economii cu un nivel scăzut de carbon.
Măsurile prezentate în acest capitol pot contribui la îndeplinirea ODD 1, ODD 2, ODD 3,
ODD 6, ODD 7, ODD 9, ODD 11, ODD 12, ODD 13, ODD 14 și ODD 15.
9
În cadrul priorității 5 - Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu
emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic, domeniul
de intervenție (DI) 5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură. Submăsura 4.1
Investiții în exploatații agricole se încadrează în măsura 4 Investiții în active fizice și contribuie la domeniile de
intervenție DI 2A Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și
modernizării fermelor, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, cât și a diversificării
agricole și DI 5D Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură.
29
ROMÂNIA - PNR 2023
3.2.2. Energie
REFORME ȘI INVESTIȚII VIZATE DE PNRR
Importanța domeniului energetic pentru asigurarea unui viitor mai sustenabil este reflectată
in extenso în PNRR, în principal prin componenta dedicată – componenta 6 Energie, unde se
regăsesc reformele fanion, precum și prin componentele 5 și 10 din PNRR. Planul include,
de asemenea, investiții considerabile în efi
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
d0997b5e6c327a877de59319fe1dd6cada0828e307a582b945cd2de412ba689f