Capitolul 3.7. Educație și competențe

ciența energetică a clădirilor publice și private și în utilizarea eficientă a resurselor de către acestea, prevăzute în cadrul Componentelor 5 - Valul renovării și 10 - Fondul local pentru tranziția verde și digitală, și măsuri de facilitare a investițiilor private în sectoarele industriale, prevăzute în cadrul Componentei 6 - Energie. În perioada trim. II/2022 – trim. I/2023, au fost implementate măsuri pentru avansarea obiectivelor de decarbonizare și promovarea investițiilor în energie regenerabilă, precum și pentru consolidarea eficienței energetice, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Valul Renovării, astfel: - aprobarea și intrarea în vigoare a legislației relevante privind decarbonizarea sectorului energetic (intrarea în vigoare a Legii nr. 334/2022 pentru aprobarea OUG nr. 108/2022 cu modificările și completările ulterioare); - promovarea de investiții în eficiența energetică în industrie, prin Ordinul MEn nr. 658/2022 de aprobare a Schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor în modernizare, monitorizare și eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienței energetice în sectorul industrial și Ordinul MEn nr. 659/2022 de aprobare a Ghidul specific pentru accesarea finanțării; - semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW; - semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată; - intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ existent privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, prin OUG nr. 31/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe; - promovarea de investiții în renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale și clădiri publice, prin lansarea unor apeluri și finanțări dedicate. Informații și în Anexa II privind baza de date FENIX. 30 ROMÂNIA - PNR 2023  * * * ALTE MĂSURI (în afara PNRR) Direcții de acțiune PNR:  reducerea dependenței generale de combustibilii fosili;  extinderea producției durabile de energie și dezvoltarea de surse regenerabile de energie;  modernizarea rețelelor de transport de energie și creșterea interconectării în regiune;  creșterea eficienței energetice a clădirilor și intensificarea ritmului renovărilor. Informații suplimentare se pot regăsi în Anexa I privind baza de date CeSaR. România continuă să acționeze în direcția înlocuirii graduale a cărbunelui din mixul energetic. De asemenea, investiții noi sunt preconizate pentru dezvoltarea infrastructurii energetice în general, cu precădere a rețelelor de transport energie electrică și gaze naturale în scopul consolidării interconectării cu piețele regionale și europene de energie. Sunt intensificate totodată și măsurile de creștere a producției, distribuției și consumului de energie regenerabilă, precum și cele de eficientizare energetică a clădirilor, pentru a asigura tranziția către un fond construit verde și rezilient. Reducerea dependenței generale de combustibilii fosili Pentru implementarea cu succes a procesului de decarbonizare energetică și pentru atingerea obiectivelor agreate la nivel UE, pot fi menționate următoarele elemente/ măsuri cheie: decizia de a elimina cărbunele din mixul energetic, pregătirea pentru hidrogen a grupurilor energetice pe gaze naturale prin realizarea de noi investiții, dar și investițiile vizând grupurile nucleare (retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă), precum și investițiile în infrastructura de transport și distribuție pentru a crește ponderea energiei regenerabile prin creșterea capacității de conectivitate la rețea. Principalele măsuri întreprinse au vizat următoarele: (1) Modificarea cadrului legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă10; (2) Introducerea Contractelor pentru diferență (CfD), ca principal mecanism de sprijin pentru investițiile în producția de energie regenerabilă, împreună cu alte investiții complementare (spre exemplu, investițiile noi prevăzute în Planul de restructurare al CE Oltenia). Pentru scăderea dependenței de sursele de energie fosile în economie, în cadrul POIM 2014- 2020 au fost introduse noi axe prioritare: AP 10, OS 10.2 și AP 11, OS 11.1 și OS 11.2. Măsurile promovează eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie pentru acoperirea consumului propriu de energie la nivelul întreprinderilor (IMM-uri, micro-întreprinderi, întreprinderi mari). În plus, măsurile ajută la promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, la nivelul unităților administrative, atât pentru consum propriu cât și pentru introducerea în sistemul energetic național a energiei produse. Fondul pentru mediu contribuie la promovarea obiectivului de dezvoltare într-un ritm accelerat a infrastructurii naționale pentru combustibili alternativi, în acest scop fiind în implementare următoarele programe: (1) Programul privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehiculele electrice și electrice hibrid plug-in la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene și drumurilor naționale (ghidul programului în curs de elaborare); (2) Programul privind reducerea 10 Prin OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, cu modificările și completările ulterioare. 31 ROMÂNIA - PNR 2023 emisiilor de GES în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ; (3) Programul privind reducerea emisiilor de GES în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în localități; (4) Programul privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice și/sau hibrid plug-in în localități, prin instalarea de stații de reîncărcare cu putere normală. Prin PoDD se vor finanța proiecte ce au drept obiectiv creșterea eficienței energetice în IMM- uri și în întreprinderile mari. Acestea vor fi realizate prin intermediul instrumentelor financiare (care includ o parte de grant) și cuprind proiecte demonstrative și măsuri de sprijin pentru utilizarea surselor regenerabile de energie. Astfel, investițiile vor avea în vedere eficientizarea proceselor tehnologice și realizarea unor economii de energie la nivel de întreprindere prin: înlocuirea echipamentelor, retehnologizarea/ modernizarea, monitorizarea și optimizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici, precum și utilizarea energiei produse din surse regenerabile, care să asigure exclusiv consumul propriu al întreprinderilor. În cadrul PoDD sunt susținute intervenții subsumate OS 2.1 „ Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. Prin PoDD, pentru municipiul Motru va fi finanțată și înlocuirea centralei de producere a energiei termice pe bază de cărbune și păcură cu o centrală în cogenerare de înaltă eficiență pe bază de gaz natural. PTJ prevede, în cadrul celor 6 priorități, acțiuni pentru atenuarea impactului socio-economic al tranziției către neutralitatea climatică și către alte surse de energie decât combustibilii fosili, în zonele cele mai afectate (județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș). În ceea ce privește mobilitatea, prin PTJ este sprijinită dezvoltarea transportului public verde, prin achiziția de vehicule nepoluante și de stații de încărcare necesare pentru serviciile de transport public, care să faciliteze accesul la formare profesională și oportunități de angajare. Se urmărește, totodată, promovarea utilizării de vehicule de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic. Din Fondul pentru mediu sunt finanțate următoarele programe: (1) Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național (Programul denumit generic RABLA Clasic); (2) Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic 2020-2024 (Programul denumit generic RABLA PLUS); (3) Programul privind îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră utilizând autovehicule mai puțin poluante în transportul elevilor - microbuze electric-hibride, electrice, GNC; (4) Programul privind casarea autovehiculelor uzate (denumit generic RABLA LOCAL). Extinderea producției durabile de energie și dezvoltarea de surse regenerabile de energie Pentru creșterea producției și consumului de energie din SRE, au fost adoptate o serie de măsuri legislative și financiare precum: (1) Instituirea de norme de reglementare a comunităților de energie din surse regenerabile, de criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă, mecanisme de cooperare etc. (prin OUG nr. 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative); (2) Dezvoltarea cadrului legal privind modul de funcționare a mecanismului de finanțare a Contractelor pentru Diferență (mecanismul CfD a fost pre- notificat la COM) și aprobarea schemei de ajutor de stat de operare prin CfD pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană onshore și solară; (3) Dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei regenerabile - eolian onshore și offshore/solar; (4) Instituirea unui climat investițional favorabil și atractiv menit să sprijine investițiile în noi capacități de producție low-carbon; (5) Stimularea investițiilor în noi capacități cu emisii scăzute pe gaze naturale, SRE – eolian și solar, hidrogen – capacități de producere electrolizoare, baterii, biocombustibili, consolidarea și modernizarea rețelei de transport, în perspectiva preluării 32 ROMÂNIA - PNR 2023 producției de energie regenerabilă în sistem; (6) Finanțarea din Fondul pentru Modernizare a programelor-cheie pentru sectoarele prioritare, printre care SRE în sectorul energie electrică și SRE în sectorul încălzire și răcire. În vederea dezvoltării producției distribuite de energie electrică produsă din surse regenerabile în centrale electrice cu putere electrică instalată de cel mult 400 kW aparținând prosumatorilor, au fost implementate măsuri de facilitare a integrării instalațiilor de producere energie din surse regenerabile în rețelele electrice de transport și de distribuție. De asemenea, au fost implementate noi mecanisme de compensare cantitativă/regularizare financiară între energia electrică consumată și energia electrică produsă și livrată în rețeaua electrică de acești prosumatori. Totodată, a fost exceptat de la obligația de achiziție certificate verzi întregul consum alimentat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile. De asemenea, începând cu 2023 va fi implementat cadrul de reglementare pentru clienții activi care consumă/stochează/vând propria energie produsă. Fondul pentru mediu a continuat finanțarea următoarelor programe de promovare a surselor regenerabile de energie (SRE): (1) Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională (denumit generic Casa Verde Fotovoltaice), pentru regiunea București – Ilfov; (2) Programul Sisteme fotovoltaice pentru gospodării izolate – beneficiari persoane fizice. A fost continuată și finanțarea din fonduri structurale și de coeziune și granturi SEE și norvegiene a măsurilor de stimulare a producției și consumului de energie din SRE: (1) Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, pentru cele 7 regiuni de dezvoltare ale României (finanțare din POR); (2) Sprijinirea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal) (finanțare din POIM prin AP 6, OS 6.1), atât pentru sectorul Producție, cât și pentru sectorul Distribuție. (3) Suplimentarea măsurilor privind finanțarea producerii energiei din SRE (finanțare din POIM prin AP 10, OS 10.2 - cu 100% finanțare din FEDR REACT EU - și prin AP 11, OS 11.1 și OS 11.2 – cu 85% finanțare din FC). (4) Programul Energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică (finanțat din Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021). În cadrul PoDD și al PoR sunt susținute intervenții subsumate OS 2.2., intervenții pilot în comunitățile rurale pentru sisteme de termoficare de înaltă eficiență pe bază de combustibili din resurse regenerabile disponibile la nivel local (solară, eoliană, geotermală, hidroelectrică, biomasă etc.) și OS 2.1 Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin PoDD vor fi continuate măsurile POIM care au în vedere investiții în capacități noi sau în modernizarea capacităților existente de producție a energiei electrice/termice din biomasă/biogaz și în capacități noi sau în modernizarea capacităților de producție a energiei termice din apă geotermală. În sensul avansării investițiilor în domeniul energiei regenerabile, la nivelul PoR Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia și Centru au fost lansate în consultare publică ghiduri ale solicitantului pentru apeluri de proiecte care urmează să fie lansate începând cu trim. II – III/2023. PoR Nord-Vest susține, în cadrul Priorității 3 O regiune cu localități prietenoase cu mediul instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile pentru consum propriu în clădirile rezidențiale și publice care vor face subiectul proiectelor de eficientizare energetică, prevăzute a se lansa în 2023. Prin PoR Centru, în cursul anului 2023, se vor lansa o serie de apeluri de proiecte în ceea ce privește eficientizarea energetică și reducerea poluării din zonele urbane. Aceste apeluri prevăd măsuri ce contribuie la creșterea ponderii surselor regenerabile, inclusiv a biomasei în consumul de energie al clădirilor (sprijinul acordat pentru creșterea ponderii SRE vor fi complementare 33 ROMÂNIA - PNR 2023 investiției principale privind măsurile de eficiență energetică pură; investițiile în bioenergie vor fi însoțite de măsuri de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici atunci când biomasa este arsă, în special de particule în suspensie și nu subminează respectarea standardelor de calitate a aerului stabilite de Directiva 2008/50/UE). În cadrul PTJ este prevăzută acțiunea Energie verde accesibilă și mobilitate nepoluantă prin care este sprijinită instalarea de panouri fotovoltaice/ fototermice la nivel de gospodărie, în contextul inițiativei europene privind acoperișurile solare, care vor contribui la crearea de comunități de energie. De asemenea, operațiunile vizează creșterea gradului de reziliență energetică a comunităților prin investiții în dezvoltarea de capacități de mici dimensiuni de producție, transport și stocare de energie regenerabilă (fotovoltaică, eoliană sau geotermală, inclusiv pompe de căldură) necesare clădirilor publice în care funcționează școli, spitale, cămine pentru persoane vârstnice, creșe, servicii sociale, centre de formare profesională etc., fără afectarea principiului de promovare a serviciilor de îngrijire în comunitate. Modernizarea rețelelor de transport de energie și creșterea interconectării în regiune Pentru creșterea capacității de interconectare a sistemului național de transport de energie electrică și atingerea nivelului de interconectivitate asumat, în 2022 a fost aprobat Planul de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) pentru perioada 2022-203111. Acesta prevede proiecte de investiții prin care se asigură corelarea cu țintele prevăzute în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) privind gradul de interconectare transfrontalieră și privind integrarea capacităților de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie. Astfel, prin proiectele de investiții prevăzute, gradul de interconectare va fi de 27,7% în 2026 și de 31% în 2031, iar capacitățile de producere a energiei electrice din surse regenerabile care vor putea fi integrate sunt 8000 MW (4.500 MW eolian și 3.500 MW solar) la nivelul anului 2026 și respectiv 10.400 MW (5.300 MW eolian și 5.100 MW solar) la nivelul anului 2031. Pentru atingerea nivelului de interconectivitate asumat în Planul de dezvoltare a RET pentru perioada 2022–2031 sunt prevăzute următoarele proiecte de interes comun (proiecte de construire de Linii Electrice Aeriene de 400 kV – LEA 400 kV - aflate în faza de execuție): (1) LEA 400 kV dublu circuit Reșița (România) - Pancevo (Serbia); (2) LEA 400 kV Porțile de Fier - Reșița și construcția stației noi de 400 kV la Reșița; (3) LEA 400 kV dublu circuit Reșița -Timișoara - Săcălaz - Arad, inclusiv construirea stațiilor de 400 kV Timișoara și Săcălaz și extinderea stației 40