Capitolul 3.7. Educație și competențe

0 kV Arad; (4) LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă - Stâlpu, cu un circuit intrare/ieșire în Gura Ialomiței; (5) LEA 400 kV dublu circuit Smârdan – Gutinaș (un circuit echipat). În ceea ce privește interconectarea cu sistemul energetic din Republica Moldova, este în curs de desfășurare proiectul LEA 400 kV Suceava (România) - Bălți (Republica Moldova). Se află în derulare o serie de proiecte de interes comun (PIC), aflate pe cea de a patra listă aprobată de COM prin Regulamentul delegat (UE) nr. 2020/389. Astfel, sunt planificate întăriri ale rețelei în regiune, care vor permite eliminarea congestiilor, atât pe direcția Est–Vest, la granița cu Ungaria și Serbia, cât și pe direcția de tranzit Nord-Sud, prin întărirea culoarului Porțile de Fier - Reșița - Timișoara - Arad (trecerea de la 220 kV la 400 kV) și a culoarului de evacuare a puterii produse în centrale cu surse regenerabile în zona de Sud-Est a României. Pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport gaze naturale, în 2022 a fost aprobat Planul de dezvoltare a Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale pentru perioada 2022-203112. Acest plan cuprinde proiecte de investiții majore, menite să reconfigureze rețeaua de transport gaze naturale prin asigurarea unui grad adecvat de interconectivitate cu sistemele din țările vecine, contribuind astfel la crearea pieței unice integrate la nivelul UE, precum și a unor rute de transport gaze naturale pentru conectarea piețelor central europene cu noi surse de aprovizionare din Marea Caspică, inclusiv din perimetrele off-shore din Marea Neagră. Astfel, 11 Decizia președintelui ANRE nr. 1947/2022. 12 Decizia președintelui ANRE nr. 1944/2022. 34 ROMÂNIA - PNR 2023 există proiecte în diferite stadii de realizare care au în vedere interconectarea sau creșterea capacității de transport în flux bidirecțional cu Ungaria, Bulgaria, Moldova și Serbia. Conform Planului, se prevede finanțarea de proiecte majore estimate la aprox. 3,55 mld. euro. Printre proiectele propuse, figurează: (1) Dezvoltarea pe teritoriul României a SNT gaze naturale pe coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA); (2) Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre; (3) Interconectarea României cu Serbia, pe direcția Arad–Mokrin; (4) Dezvoltarea/ Modernizarea Infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României; (5) Creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România- Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse; (6) Modernizare SMG Isaccea 2 și SMG Negru Voda 2 în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conducta Tranzit 2, la granița cu Ucraina și Bulgaria; (7) Modernizarea stației de măsurare gaze naturale (SMG) Isaccea 3 și Negru Voda 3 în vederea realizării curgerii bidirecționale pe conducta Tranzit 3, la granița cu Ucraina și Bulgaria, parte din coridorul Transbalcanic. Cu finanțare din POIM AP 8 sunt implementate măsuri privind: (1) Prin OS 8.1 este finanțat proiectul LEA 400kV dublu circuit Gutinas-Smardan, beneficiar COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE TRANSELECTRICA SA, care va crește capacitatea SEN de a transporta energia produse în zona Mării Negre către centrele de consum și stocare din restul țării și apoi mai departe spre Europa central-răsăriteană. (2) Prin OS 8.2: (i) este finanțat proiectul Dezvoltări ale SNT în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum și a asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova, beneficiar SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ SA, vor fi construiți și dați în operare 165,15 km de conductă de transport de gaz care vor conduce la creșterea capacității de transport a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale în punctele de interconectare de la 14,35 mld. mc/an la 20 mld. mc/an. Proiectul creează premisele apariției unei noi piețe de desfacere pentru resursele de gaze naturale actuale și viitoare din exploatările convenționale din România și pentru rezervele off-shore din Marea Neagra și contribuie prin adaptarea cerințelor de debit pentru asigurarea fluxului de gaze în ambele sensuri cu Republica Moldova la rezultatul final privind dezvoltarea unei piețe comune a energiei în Europa; (ii) a fost lansat un nou apel de proiecte pentru Creșterea gradului de interconectare a Sistemului Național de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine prin care se urmărește atingerea țintei, pentru 2023, a indicatorului lungimea rețelelor inteligente de transport și distribuție a gazelor naturale (336 km). Până la 31 decembrie 2022 au fost semnate 25 de contracte de finațare, cu o valoare totală de 326,61 mil. euro, toate proiectele fiind în implementare. PoDD, cu o alocare totală de 5,25 mld. euro, va sprijini crearea de sisteme și rețele inteligente de energie, pentru a se asigura introducerea unor sisteme de contorizare inteligentă, care pot face obiectul evaluării din punct de vedere economic a costurilor și beneficiilor pe termen lung, pentru piață și pentru consumatorii finali. De asemenea, PoDD va finanța conversia, modernizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție a gazelor, pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon, prin soluții tehnice care să faciliteze o abordare în etape, pentru a stimula decarbonatarea, contribuind concomitent la eficiența energetică a rețelei, la securitatea energetică și la integrarea pe piața regională. Creșterea eficienței energetice a clădirilor și intensificarea ritmului renovărilor România continuă eforturile în direcția dezvoltării și implementării unei viziuni pe termen lung privind renovarea și creșterea eficienței energetice a clădirilor, în paralel cu asigurarea tranziției către un fond construit verde și rezilient. În acest sens, va fi urmărită implementarea Strategiei naționale de renovare pe termen lung, până în 2050, aprobată în 2020, precum și complementaritatea cu măsurile din Componenta 5: Valul renovării a PNRR. Pentru includerea, ca parte integrantă a Strategiei, a Planului de acțiune 35 ROMÂNIA - PNR 2023 cu orizont 2030, HG nr. 1034/202013 a fost modificată și completată prin HG nr. 10/2023. Pentru realizarea tranziției către un fond construit verde și rezilient a fost optimizat cadrul normativ prin: (1) Aprobarea unui pachet de reglementări tehnice noi în domeniul clădirilor nZEB (noiembrie 2022) (2) Aprobarea Ghidului pentru realizarea de lucrări de intervenții integrate la clădirile rezidențiale multifamiliale și la clădirile publice (decembrie 2022) și (3) Revizuirea Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor (ianuarie 2023). În vederea creșterii eficienței energetice a clădirilor și creșterii calității locuirii sunt derulate următoarele programe/ proiecte: (1) Programul multianual Termoficare; (2) Creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și a sistemelor de iluminat public (finanțare POR); (3) Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe; (4) Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. În cadrul POR este implementat un pachet de măsuri care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și a sistemelor de iluminat public, cu o alocare din FEDR, pentru întreaga perioadă, de 793,25 mil. euro. Intervențiile de renovare și creștere a eficienței energetice a clădirilor sunt susținute în cadrul PoR, OS 2.1 „Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. Astfel, prin PoR se finanțează proiectele de investiții de la nivel regional și local care vizează, în principal, următoarele priorități: (i) măsuri de intervenție conforme cu criteriile de eficiență energetică destinate fondului rezidențial și public existent, prin utilizarea pachetelor de renovare optime din punct de vedere al costurilor ce vor permite clădirilor renovate să atingă un nivel de performanță energetică specific clasei A conform Certificatului de Performanță Energetică (auditului energetic), iar în cazul clădirilor publice și măsuri care pot include și investiții suplimentare în infrastructură (PoR București Ilfov); (ii) intervenții privind îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice (inclusiv a celor cu statut de monument istoric) și a clădirilor rezidențiale (acțiunea 2.1) pentru atingerea unui nivel de performanță energetică aferent clasei A din Certificatul de Performanță Energetică (PoR Sud-Est); (iii) investiții în clădiri rezidențiale multifamiliale și în clădiri publice în vederea creșterii eficienței energetice (PoR Nord-Est); (iv) eficientizarea energetică a clădirilor publice (renovarea energetică a clădirilor) și a clădirilor rezidențiale (asigurarea/ îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea performanței energetice a clădirilor rezidențiale), măsuri ce contribuie la creșterea utilizării de surse regenerabile, inclusiv biomasa, în consumul de energie al acestor clădiri (PoR Centru); (v) investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice și pentru creșterea utilizării surselor regenerabile de energie în clădirile publice, inclusiv în monumente istorice, precum și investiții în clădirile rezidențiale (multifamiliale și locuințe individuale) (PoR Sud- Muntenia); (vi) acțiuni de creștere a eficienței energetice a clădirilor, ca parte a investițiilor în clădiri rezidențiale și publice (PoR Nord-Vest). În ceea ce privește domeniul energie și eficiență energetică, la nivelul PoR Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia și Centru au fost lansate în consultare publică ghiduri ale solicitantului pentru apeluri de proiecte care urmează să fie lansate începând cu trim. II – III/2023. Prin intermediul PoDD se are în vedere finanțarea sistemelor de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, respectiv rețelele de termoficare, inclusiv punctele termice. În cadrul POIM, pentru obiectivele care promovează eficiența energetică a clădirilor, sunt implementate în continuare următoarele programe/ proiecte: Modernizarea sistemelor centralizate de transport și distribuție a energiei termice din anumite orașe (POIM OS 7.1 și OS 10.2 – REACT EU) și Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului București (POIM OS 13 HG nr. 1.034/2020 pentru aprobarea Strategiei naționale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050 36 ROMÂNIA - PNR 2023 7.2). Prin Fondul pentru mediu, din sumele rezultate în urma licitării certificatelor de emisii GES, sunt finanțate: (1) Programul privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public; (2) Programul privind efectuarea de lucrări destinate creșterii eficienței energetice în locuințe unifamiliale, beneficiari persoane fizice; (3) Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădiri publice; (4) Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (denumit generic RABLA ELECTROCASNICE); (5) Programul de realizare a pistelor pentru biciclete (denumit generic PISTE BICICLETE). Măsurile prezentate în acest capitol pot contribui la îndeplinirea ODD 6, ODD 7, ODD 9, ODD 11, ODD 12, ODD 13 și ODD 15. 37 ROMÂNIA - PNR 2023 3.3. Transformarea digitală Transformarea digitală este cel de-al doilea pilon pe care s-a construit arhitectura PNRR, prin realizarea acestui obiectiv fiind vizată crearea de condiții pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate, precum și pentru creșterea gradului de transparentizare a activității instituțiilor în raport cu cetățeanul și reducerea barierelor birocratice. Caracterul transversal al obiectivului vizând transformarea digitală este reflectat și prin includerea de măsuri în toate cele 15 componente ale PNRR. Domeniul transformării digitale este abordat atât într-o componentă dedicată – Componenta 7 – Transformare digitală, cât și prin celelalte componente din PNRR, în special Componentele 8, 9 și 10. În perioada trim. II/2022 – trim. I/2023, au fost implementate măsuri vizând digitalizarea administrației publice în scopul promovării de servicii publice digitale moderne și al eliminării barierelor birocratice, astfel: - intrarea în vigoare a legislației privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică - OUG nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice; - semnarea contractului de finanțare privind proiectul Implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental (30 septembrie 2022); - crearea cadrului legislativ privind interoperabilitatea, prin intrarea în vigoare a noii legi privind interoperabilitatea - Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate; - definirea ocupațiilor noi digitale - Ordin comun MMSS/INS nr. 1348/784/2022; - publicarea cererii de ofertă pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații în vederea acordării de licențe 5G (19 septembrie 2022); - alocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvențe radio, ulterior finalizării procedurii de selecție (15 noiembrie 2022); - progrese în implementarea sistemului electronic vamal - achiziția de infrastructură hardware-software în acest scop; - intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze pe deplin procedurile legate de întreprinderi: Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului și Ordonanța nr. 18/2022 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine; - semnarea contractelor pentru furnizarea de sisteme de transport inteligente (ITS)/alte infrastructuri TIC aferente Investiției 1. Mobilitate urbană durabilă. Informații și în Anexa II privind baza de date FENIX. * * * ALTE MĂSURI (în afara PNRR) Direcții de acțiune PNR:  transformarea digitală a administrației publice  securitatea cibernetică 38 ROMÂNIA - PNR 2023   consolidarea și extinderea infrastructurii digitale  digitalizarea IMM-urilor Informații suplimentare se pot regăsi în Anexa I privind baza de date CeSaR. Transformarea digitală rămâne o prioritate cheie a Guvernului României, inclusiv din perspectiva atingerii de către fiecare stat membru UE, până la sfârșitul acestui deceniu, a obiectivelor14 Programului de politică pentru 2030 - Calea către deceniul digital, adoptat de Consiliul UE la 8 decembrie 2022. Astfel, se are în vedere ca, pe termen lung, impactul strategic al digitalizării să conducă la o sinergie între elementele-cheie care definesc ecosistemul digital al Romaniei, iar obiectivele prioritare sunt de a crea un context propice inovării, progresului economic și social, respectiv dezvoltării competențelor cheie și a valorii adaugate prin instrumente și tehnologii digitale. Se va acorda o atenție sporită valorificării potențialului de digitalizare al companiilor și instituțiilor din România și creșterea gradului de adoptare a instrumentelor digitale. Politicile sunt orientate spre asigurarea unui ecosistem digital capabil să funcționeze, să inoveze și să transfere servicii și produse digitale inovative în beneficiul societății și economiei. Informații privind educația digitală și competențele digitale sunt expuse atât în capitolul aferent (3.8), cât și în Anexa I. De asemenea, este constant urmărită sporirea securității cibernetice. Noile provocări din mediul virtual asociate crizei din Ucraina, precum și una dintre consecințele pandemiei, care a constat în migrarea multor activități în mediul virtual constituie motive pentru abordarea securității cibernetice cu vigilență sporită, inclusiv în ceea ce privește măsurile de contracarare a amenințărilor și atacurilor de toate tipurile. În privința infrastructurii de comunicații electronice, obiectivele strategice ale guvernului pentru perioada 2021-2024 vizează, în principal, dinamizarea investițiilor în domeniu și creșterea conectivității la nivel național. Se are în vedere adoptarea de măsuri care să raspundă eficient nevoilor de creștere a conectivității, de integrare rapidă a noilor tehnologii de comunicații și de stimulare a investițiilor în tandem cu accelerarea proceselor de transformare digitală a întregii societăți. Transformarea digitală a administrației publice Alături de proiectele majore derulate în cadrul PNRR, cum ar fi realizarea interoperabilității și cloud-ului guvernamental, au fost lansate noi inițiative și continuă implementarea unor proiecte de interes privind digitalizarea serviciilor oferite de diferite instituții centrale. Pentru a contribui la elaborarea și coordonarea implementării strategiilor, politicilor p