Capitolul 3.7. Educație și competențe

e de țigarete din ultimii 15 ani – 7,1%. În plus, în cursul anului 2022 au fost elaborate, transmise către COM și aprobate propunerile AVR de finanțare prin Instrumentul UE de sprijin financiar pentru echipamentele de control vamal (CCEI), în vederea dotării cu echipamente de control vamal nedistructiv pentru 19 birouri vamale de frontieră externă. Astfel, la începutul anului 2023 a demarat implementarea a două proiecte finanțate prin CCEI, anume: Dezvoltarea eficienței activității de control vamal a AVR, respectiv Dezvoltarea capacității de analiză a Laboratorului vamal central al AVR. De asemenea, au fost demarate activități specifice privind elaborarea cadrului legal necesar înființării Unității Centrale de Coordonare la nivelul AVR, în conformitate cu prevederile Convenției Napoli II privind asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale. În acest sens, a fost constituit un grup de lucru interministerial, format din reprezentanți ai AVR, MAI, MF, MJ și Parchetului General. Pentru 2023, sunt avute în vedere: continuarea activităților vamale curente; creșterea eficienței analizei de risc pentru siguranță și securitate (prin atribuirea unui nou contract de software pentru alinierea la sistemul informatic ICS2-RO Fazele 2 și 3 – finanțat prin PNRR); finalizarea lucrărilor de infrastructură din cadrul celor două proiecte cu finanțare externă (prin POIM, respectiv PO Comun România-Moldova); achiziția echipamentelor prevăzute în cadrul celor două proiecte CCEI; continuarea implementării vămii electronice (prin dezvoltarea a 10 aplicații electronice pentru orientarea activității de vămuire către un mediu complet electronic); elaborarea propunerii legislative pentru aplicarea prevederilor Convenției Napoli II în Romania; implementarea Strategiei UE privind managementul riscurilor vamale (prin care se vor transpune prevederile Codului Vamal Unional). Stabilitatea financiar-bancară BNR monitorizează permanent evoluțiile și inițiativele legislative în vederea garantării securității juridice și a stabilității financiare. Pe parcursul ultimilor ani, BNR s-a implicat într- o serie de proiecte legislative care au vizat sectorul financiar-bancar, prin furnizarea de puncte de vedere, observații și propuneri, precum și prin emiterea de reglementări secundare. Cele mai recente dintre aceste proiecte legislative au vizat reglementarea băncilor de dezvoltare, protecția drepturilor consumatorilor, creșterea incluziunii financiare, transpunerea unor directive UE (privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare, 21 ROMÂNIA - PNR 2023 privind emisiunea de obligațiuni garantate), punerea în aplicare a unor regulamente europene (privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri; privind crearea unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată sau privind un produs paneuropean de pensii personale). În vederea menținerii stabilității financiare prin prevenirea/ diminuarea riscurilor sistemice, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) emite recomandări și avertizări adresate BNR, ASF sau guvernului. În 2022, CNSM a emis 7 recomandări care au vizat: (i) recalibrarea amortizorului anticiclic de capital, (ii) adoptarea unor măsuri pentru creșterea sustenabilă a intermedierii financiare, (iii) cerința aplicabilă în 2023 privind amortizorul de capital pentru alte instituții de importanță sistemică, precum și decizia privind conformarea cu prevederile Ghidului Autorității Bancare Europene nr. 12/2022 privind detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică. De asemenea, în primul trimestru al anului 2023 a fost emisă Recomandarea CNSM nr. 1/2023, prin care s-a recomandat menținerea măsurii privind stabilirea ratei amortizorului anticiclic la 1%, începând cu 23 octombrie 2023. În perioada 2020 – 2022, și-au desfășurat activitatea trei grupuri de lucru pentru diminuarea vulnerabilităților provenind din creșterea deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare, pentru identificarea de soluții pentru sprijinirea finanțării verzi, respectiv pentru sprijinirea intermedierii financiare. Măsurile identificate de cele trei grupuri de lucru au făcut obiectul recomandărilor CNSM (nr. 6/2020, nr. 6/2021, nr. 3/2022). Pentru implementarea măsurilor din cadrul Recomandării CNSM nr.3/2022 privind creșterea sustenabilă a intermedierii financiare care îi sunt adresate, BNR a întreprins acțiuni ce vizează: - evaluarea nivelului educației financiare a antreprenorilor și stabilirea indicatorilor de monitorizare periodică a progreselor. În acest scop, în martie 2023, BNR a revizuit Sondajul privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, pentru a încorpora întrebări standard pentru măsurarea nivelului educației financiare a firmelor din România; - recalibrarea proiectului BNR EconomicHub (realizat de BNR în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie județene), pentru organizarea de conferințe cu IMM, alături de mediul academic și sectorul bancar, cu tematici relevante (creșterea educației financiare a antreprenorilor, creșterea sustenabilă a incluziunii financiare, creșterea conștientizării privind produsele și serviciile oferite de bănci și IFN, promovarea digitalizării activității firmei și a utilizării serviciilor bancare digitale, managementul riscurilor); - elaborarea Notei privind creșterea educației financiare a firmelor din România, ce conține, pe lângă propunerile mai sus menționate, măsuri privind: identificarea imaginii standard și a tiparului firmelor de succes și popularizarea acestora; identificarea lecțiilor cheie pentru un bun management și popularizarea acestora în rândul conducerii firmelor; soluții de creștere a incluziunii financiare și digitalizare; - organizarea unui program de masterat cu specializare în activitatea băncilor centrale și a instituțiilor financiare, în parteneriat cu ASE, începând cu anul universitar 2022/23. Măsura s-a materializat prin transformarea programului de masterat BANCAS pentru a servi drept instrument de perfecționare profesională pentru specialiștii din banca centrală și din departamentele instituțiilor de credit în strânsă legătură cu activitatea băncii centrale. Prin îmbunătățirea gradului de pregătire profesională a salariaților din sistemul financiar, programul va conduce inclusiv la creșterea intermedierii financiare. În calitatea sa de autoritate de supraveghere prudențială, BNR a reflectat în programul de supraveghere 2022 prioritățile strategice stabilite la nivelul UE, incluzând, pe lângă evaluarea modelului de afaceri și guvernanța internă, obiective strategice legate de monitorizarea calității activelorși managementul riscului de credit în context pandemic, respectiv de monitorizarea riscurilor IT și de securitate. În 2023, BNR va continua să monitorizeze evoluțiile din sectorul financiar-bancar și să se implice în dezbaterile cu privire la proiecte legislative al căror obiect de reglementare se circumscrie domeniilor de competență și atribuțiilor băncii centrale. În acest context, BNR va evalua 22 ROMÂNIA - PNR 2023 impactul acestor inițiative legislative asupra sectorului financiar-bancar și va prezenta puncte de vedere, observații și propuneri, promovând soluții care să nu afecteze stabilitatea financiară și să nu genereze risc sistemic. Începând din decembrie 2022, ASF este beneficiar în cadrul proiectului multi-country finanțat în cadrul TSI 2022 - Project on Sustainable Finance – Enhancement of the Supervisory Capacity. Proiectul vizează reducerea decalajului de finanțare pentru combaterea efectelor climatice și are ca obiective specifice analiza cadrului legal în ceea ce privește finanțele verzi, consolidarea capacității instituționale a ASF în vederea implementării cerințelor de raportare și informații publice privind finanțarea durabilă, precum și conștientizarea investitorilor asupra importanței investițiilor verzi în stimularea creșterii economice sustenabile. Proiectul se va derula pe o perioadă de 22 luni. Strategia națională de educație financiară (SNEF), elaborată în cadrul Comitetului pentru educație financiară (constituit din BNR, ASF, MEd, MF și ARB), vizează îmbunătățirea nivelului de educație financiară în rândul elevilor, studenților, adulților și operatorilor economici din România. Implementarea SNEF are în vedere adoptarea unor decizii financiare mai informate și responsabile, care să conducă la creșterea bunăstării personale și familiale, precum și la crearea unui mediu care să încurajeze părțile interesate să furnizeze populației o educație financiară de calitate. În 2022, proiectul de strategie s-a aflat în consultare publică pe pagina de internet a MEd, ulterior fiind actualizat de către instituțiile implicate în conformitate cu propunerile transmise. Adoptarea strategiei este preconizată pentru trim. IV/2023. Măsurile prezentate în acest capitol pot contribui la îndeplinirea ODD 8. 23 ROMÂNIA - PNR 2023 3.2. Tranziția verde 3.2.1. Mediu și schimbări climatice REFORME ȘI INVESTIȚII VIZATE DE PNRR Obiectivele vizând politicile de mediu și schimbări climatice sunt reflectate extins în conținutul PNRR, confirmând importanța deosebită a Pilonului I – Tranziția verde în ansamblul proiecției generale a Planului. De altfel, 41 % din suma totală a PNRR este dedicată măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Principalele reforme și investiții vizează managementul apei, protecția pădurilor și a biodiversității, managementul deșeurilor, promovarea transportului sustenabil, renovarea clădirilor, politica energetică, educația verde etc. Domeniul mediului și schimbărilor climatice este abordat, în mod special, în Componentele 1, 2, 3, 5 și 10 din PNRR. În perioada trim. II/2022 – trim. I/2023, au fost implementate măsuri vizând accelerarea tranziției economiei circulare și a stimulării biodiversității, respectiv consolidarea gestiunii unitare a deșeurilor și creșterea eficienței energetice, astfel: - adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (prin HG nr. 1172/2022); - aprobarea Strategiei naționale pentru păduri 2030 (prin HG nr. 1.227/2022); - înființarea Comitetului interministerial pentru analiza cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității, prin HG nr. 781/2022; - intrarea în vigoare a actelor normative necesare pentru operaționalizarea gestionării unitare a deșeurilor, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor prin: OUG nr. 133/2022 pentru modificarea și completarea OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și a Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, OP ANRSC nr. 640/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare, precum și de calculare a tarifelor/taxelor distincte pentru gestionarea deșeurilor și a taxelor de salubrizare; - modificarea cadrul tehnic de reglementare privind investițiile pentru tranziția către clădiri verzi și digitale prin: OMDLPA nr. 2.818/2022 privind reglementarea tehnică "Ghid privind implementarea măsurilor de creștere a performanței energetice aplicabile clădirilor noi, în etapele de proiectare, execuție și recepție, exploatare și urmărire a comportării în timp pentru îndeplinirea cerințelor nZEB, Indicativ RTC 4 - 2022"; OMDLPA nr. 2819/2022 privind reglementarea tehnică „Ghid privind implementarea măsurilor de creștere a performanței energetice aplicabile clădirilor existente, în etapele de proiectare, execuție și recepție, exploatare și urmărire a comportării în timp pentru îndeplinirea cerințelor nZEB, indicativ RTC 3 - 2022”; OMC nr. 3568/2022 privind Metodologia de intervenție pentru abordarea non-invazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare istorică; - operaționalizarea unui Comitet interinstituțional privind schimbările climatice prin adoptarea HG nr. 563/2022 privind constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial privind Schimbările Climatice și Memorandum-ul guvernului nr. 838/2023 de aprobare a setului de priorități în domeniul schimbărilor climatice ale României și a Planului de acțiune aferent anului 2023; - intrarea în vigoare a HG de instituire a cadrului politicii urbane a României - HG nr. 1575/2022 privind aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare urbană integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive 2022—2035 — Politica urbană a României. Informații și în Anexa II privind baza de date FENIX. 24 ROMÂNIA - PNR 2023  * * * ALTE MĂSURI (în afara PNRR) Direcții de acțiune PNR:  îmbunătățirea managementului deșeurilor, inclusiv al deșeurilor periculoase;  îmbunătățirea infrastructurii și calității mediului;  protecția naturii și conservarea biodiversității;  îmbunătățirea calității aerului și diminuarea emisiilor de GES din sectorul agricol. Informații suplimentare se pot regăsi în Anexa I privind baza de date CeSaR. Eforturi majore sunt realizate pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu, respectiv combaterea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Sunt realizate astfel investiții publice semnificative în vederea consolidării și extinderii sistemelor de management integrat al deșeurilor, realizării tranziției către economia circulară, dar și al extinderii, reabilitării și modernizării rețelelor de apă și apă uzată și al protecției împotriva riscului la inundații. De asemenea, sunt întreprinse măsuri care vizează protecția naturii și conservarea, refacerea biodiversității, inclusiv împădurirea, completarea și refacerea terenurilor degradate. În plus, se acordă atenție sporită îmbunătățirii infrastructurii de monitorizare și control a calității aerului și reducerii emisiilor de GES și de amoniac din sectorul agricol. Îmbunătățirea managementului deșeurilor, inclusiv al deșeurilor periculoase Principalele măsuri întreprinse pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor, cu finanțare din fonduri UE (detaliate în Anexa I) se referă la: (i) Proiectele integrate/ individuale pentru consolidarea și extinderea sistemelor de management integrat al deșeurilor, cu respectarea ierarhiei deșeurilor (finanțate prin POIM, AP 3, OS 3.1) - se preconizează creșterea capacității de reciclare a deșeurilor cu 340.000 tone suplimentare/an, în scopul atingerii, la sfârșitul anului 2023, a țintei de 1.300.000 tone/an capacitate de reciclare a deșeurilor; (ii) Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (PoDD), prin intermediul OS 2.6. Promovarea tranziției la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, susține sectorul managementul deșeurilor, astfel încât să fie asigurate premisele pentru conformarea cu Pachetul privind Economia Circulară (PEC), prin investiții în acord cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor și Planul de Gestionare a Deșeurilor pentru Municipiului București. PoDD vizează măsuri precum: îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale; investiții individuale suplimentare pentru închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri municipale neconforme; campanii de conștientizare privind prevenirea generării de deșeuri (inclusiv prin reutilizare); sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2021-2027 și post 2027; (iii) Programul Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme, finanțat prin granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, vizează închiderea a minimum 2 depozite temporare de deșeuri municipale, în urma apelului Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare, destinat autorităților publice locale, derulat în perioada martie-mai 2022. Bugetul disponibil pentru această măsură a fost crescut la 11,70 mil. euro pentru 6 proiecte selectate în urma apelului și aflate în implementare. Pe Schema de ajutor de stat regional pentru investiții având ca scop reducerea efectelor negative ale deșeurilor asupra mediului și reducerea consumului de resurse primare este finanțat Programul de gestionare a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, care pune la dispoziția operatorilor economici ce realizează instalații de reciclare și tratare a deșeurilor un buget total estimat la 1.100 mil. lei credite de angajament și 32 mil. lei credite bugetare. De asemenea, cu un buget alocat de 27 mil. lei se finanțează și Programul privind ecologizarea zonelor afectate de deșeuri (denumit generic Curățăm România). 25 ROMÂNIA - PNR 2023 Schema de ajutor de minimis în vederea tranziției către economia circulară7 are ca obiectiv stimularea realizării unor investiții și a unor categorii de activități cu finanțare din fonduri de la bugetul de stat, generând un interes semnificativ la nivelul industriei. Prin intermediul schemei se încurajează: a) transferul tehnologic pentru prevenirea generării de deșeuri și reducerea acestora, precum și utilizarea eficientă a resurselor, reutilizare, reparare și reciclare; b) dezvoltarea activităților de C&I, proiectare ecologică a produselor și serviciilor care să promoveze principiile economiei circulare; c) înființarea/ dotarea/ modernizarea laboratoarelor de testare pentru materialele și produsele rezultate din activități de economie circulară, precum și acreditarea acesto