Capitolul 3.7. Educație și competențe

ilor de îmbunătățire a 5 aprobate prin OUG nr. 24/2022. 6 aprobată prin OUG nr. 99/2022. 16 ROMÂNIA - PNR 2023 colectării veniturilor. Astfel, sunt prevăzute ținte ale deficitului bugetului general consolidat (atât ESA cât și cash) de 4,4% din PIB în 2023, 2,95% din PIB în 2024 și 2,90% din PIB în 2025. La construcția bugetului pe 2023 au fost avute în vedere o serie de obiective fiscal-bugetare importante, astfel:  transpunerea măsurilor adoptate la nivel european, precum cele din domeniul impozitării întreprinderilor sau al evitării erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor;  îmbunătățirea și simplificarea legislației fiscale;  perfecționarea legislației legate de combaterea fenomenelor evazioniste;  perfecționarea sistemului obligatoriu de facturare electronică (E-factura);  abordarea reducerii fiscalității pe muncă, mai ales în zona veniturilor mici (măsurile fac parte din reforma fiscală prevăzută în PNRR). Astfel, principalele măsuri concrete pe partea de cheltuieli aferente bugetului pe 2023 au în vedere: majorarea limitată a salariilor de bază, soldelor, indemnizațiilor personalului plătit din fonduri publice (cu 10% față de nivelul celor din decembrie 2022); menținerea sporurilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare la nivelul celor din decembrie 2022; prorogarea prevederilor privind alocarea bugetară minimă a unui procent din PIB pentru anumite sectoare; majorarea punctului de pensie cu 12,5% față de 2022; stabilirea numărului maxim de posturi finanțat în 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice indiferent de modul de finanțare și subordonare astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Pe partea de venituri aferente bugetului pe 2023, principalele măsuri vizează: modificarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi (reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, instituirea condiției de a avea cel puțin un salariat, eliminarea cotei de impozitare de 3%); modificarea cotei TVA pentru anumite produse și activități (majorarea, de la 5% la 9%, pentru activitățile de cazare hotelieră, servicii de restaurant și catering; majorarea, de la 9% la 19%, pentru băuturile nealcoolice ce conțin adaos de zahăr; aplicarea cotei reduse de 5% pentru achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei); reglementarea regimului fiscal derogatoriu pentru suma de 200 lei/lună în cazul salariaților încadrați cu salariul minim brut pe țară; extinderea facilităților acordate salariaților din domeniul construcțiilor pentru salariații din domeniul agroalimentar ce obțin un venit brut lunar din salarii de până la 10.000 lei; majorarea nivelului accizelor la produsele din tutun prelucrat, tutunul conținut în produse din tutun încălzit și lichide care conțin nicotină; majorarea impozitului pe veniturile din dividende de la 5% la 8%; aplicarea impozitului pe monopolul din sectorul energiei electrice și al gazului natural și a impozitului asupra sumelor rezultate din diferențe de preț la vânzarea gazelor natural până 31 decembrie 2025, inclusiv. În ceea ce privește datoria publică calculată conform metodologiei UE, la sfârșitul anului 2022, aceasta s-a situat la 47,2% din PIB, nivel inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Conform estimărilor curente, datoria guvernamentală calculată conform metodologiei UE se va situa la 46,8% din PIB la sfârșitul anului 2023 și sub 50% din PIB pe termen mediu. Gestionarea eficientă a investițiilor publice MF continuă să urmărească modul în care ordonatorii principali de credite reflectă rezultatele prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative în proiectele lor bugetare anuale. La 27 iulie 2022, guvernul a aprobat Memorandumul conținând rezultatele prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative utilizate la elaborarea proiectului de buget aferent anului 2023. Acesta conține 189 proiecte de investiții publice semnificative prioritizate, gestionate de 8 ordonatori principali de credite (față de 177 proiecte în 2021, 160 17 ROMÂNIA - PNR 2023 în 2020, respectiv 158 în 2019). Cea mai mare pondere în portofoliu o deține MTI care administrează 142 proiecte, urmat de MDLPA cu 16 proiecte, MMAP cu 12 proiecte, MS cu 9 proiecte, MAPN cu 4 proiecte, MJ cu 3 proiecte, MCID cu 2 proiecte și Serviciul de Protecție și Pază cu un proiect. În 2023, va avea loc un proces similar de evaluare vizând prioritizarea proiectelor de investiții publice semnificative ce vor fi utilizate la elaborarea proiectului de buget aferent anului 2024. A continuat implementarea Programului Național de Dezvoltare Locală, care constituie principala sursă de finanțare pentru infrastructura locală. Astfel, până la 31 martie 2023 au fost recepționate 7.718 obiective de investiții: 3.577 obiective finanțate prin PNDL etapa I (2015- 2023) și 4.143 obiective finanțate prin PNDL etapa II (2017-2022). Valoarea sumei decontate pentru derularea obiectivelor de investiții a fost de 39,08 mld. lei. În perioada 2021-2023, în bugetul MDLPA au fost prevăzute credite de angajament în vederea suplimentării sumelor alocate de la bugetul de stat pentru obiectivele de investiții incluse în PNDL I și II. Pentru perioada următoare, autoritățile au în vedere evaluarea impactului teritorial al programelor de investiții publice, pe baza procedurii Tia Quick Check dezvoltată la nivel european în cadrul programului ESPON și adaptată la nivel național cu sprijin tehnic din partea BM. De asemenea, urmează să fie dezvoltată o procedură de localizare a obiectivelor finanțate, ceea ce va contribui la planificarea mai eficientă și evidența mai clară a lucrărilor publice finanțate pe teritoriul național, inclusiv la identificarea rapidă a potențialelor duble finanțări. MDLPA publică cu regularitate date deschise privind obiectivele de investiții din principalele programe finanțate (Anghel Saligny, PNDL), așa cum s-a angajat în cadrul Planului de Acțiune pentru Guvernare Deschisă 2022-2024, aprobat în iulie 2022. În ceea ce privește proiectele de parteneriat public-privat (PPP), Strategia națională pentru implementarea proiectelor prioritare în regim PPP, elaborată de Unitatea de Management al Investițiilor Publice (UMIP) din cadrul MF împreună cu experți din cadrul BEI, a suferit modificări pe parcursul anilor 2021 și 2022. Aprobarea Strategiei este prevăzută pentru 2023. De asemenea, este în desfășurare un proiect de asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor PPP, finanțat în cadrul TSI. Proiectul se așteaptă să fie finalizat la 15 iunie 2023, urmând ca documentele realizate în cadrul său să fie adoptate sub formă de legislație terțiară – ghiduri și metodologii de pregătire a proiectelor PPP, care vor sta la baza procedurilor operaționale pentru verificarea alinierii la legislația aplicabilă și la bunele practici internaționale, documentele vizate fiind în special studiul de fundamentare și contractul de PPP. În ceea ce privește eficientizarea cheltuielilor bugetare, proiectul de asistență tehnică, derulat la nivelul Compartimentului de Analiză și Eficientizare a Cheltuielilor Publice (din cadrul MF), în vederea întăririi capacității administrative prin realizarea unei metodologii de monitorizare și evaluare a impactului financiar al măsurilor stabilite în contextul unei analize de cheltuieli sau al unui program, a fost finalizat în decembrie 2022. DG REFORM a furnizat asistența tehnică pentru pregătirea metodologiei de monitorizare a impactului măsurilor care rezultă din analizele de cheltuieli și pentru elaborarea unei strategii multianuale privind viitoarele domenii care vor face obiectul analizei de cheltuieli publice. Îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor În cursul anului 2022, ANAF și AVR au continuat eforturile de îmbunătățire a nivelului de colectare a taxelor și impozitelor, încasând venituri la bugetul de stat în creștere cu 19,8% față de nivelul anului 2021 (372,6 mld. lei), în condițiile menținerii ritmului de rambursare a TVA către mediul economic. Acesta din urmă a înregistrat în 2022 o creștere atât valorică (de la 24,3 mld. lei în 2021 la 28 mld. lei), cât și numerică (de la 111.548 la 118.578 deconturi soluționate). De asemenea, în primele două luni ale anului 2023, ANAF și AVR au colectat 60,97 mld. lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 6,2% față de perioada corespondentă din 2022, în condițiile unei rambursări suplimentare de 1,53 mld. lei față de 2022. Rezultatele pozitive din ultimii doi ani au fost realizate ca urmare a implementării unor 18 ROMÂNIA - PNR 2023 planuri anuale de acțiune pentru recuperarea și consolidarea veniturilor bugetare, subsumate obiectivelor Strategiei ANAF 2021-2024. Astfel, în 2022 a fost implementat Planul operațional privind consolidarea administrării veniturilor bugetare, care a continuat inițiativele anterioare și este structurat pe 5 obiective principale. Dintre cele mai importante măsuri operaționale adoptate în 2022, distinct pe cele 5 obiective, amintim: Obiectivul 1: Dezvoltarea serviciilor pentru contribuabili și consolidarea relației de parteneriat  introducerea serviciului chat pe portalul ANAF;  extinderea gamei de servicii oferite în sistem self-service (prin IVR);  extinderea posibilității de transmitere a solicitărilor contribuabililor pentru toate structurile administrației fiscale care desfășoară activități cu contribuabilii. Obiectivul 2: Soluții digitale integrate În 2022 au fost înregistrate progrese semnificative privind implementarea următoarelor proiecte:  Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T), operațional de la 1 ianuarie 2022;  proiectul e-Factura, operațional din noiembrie 2021. În 2022 au fost adoptate măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniul produselor cu risc fiscal ridicat și o mai bună urmărire a utilizării voucherelor de vacanță;  proiectul Creșterea capacității administrative a MF și a instituțiilor subordonate în vederea îmbunătățirii interacțiunii cu cetățenii și cu mediul de afaceri pentru obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF. Obiectivul 3 : Creșterea conformării voluntare  continuarea simplificării și digitalizării formularelor (54 formulare digitalizate);  elaborarea Strategiei de creștere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România, 2023-2025. În 2022 au fost derulate 3 proiecte pilot privind veniturile realizate de contribuabili persoane fizice din cedarea folosinței bunurilor, din meditații/ activități educaționale, din prestarea unor activități de înfrumusețare/ întreținere. În cadrul proiectelor s-au realizat ghiduri privind declararea și plata impozitului pe venit din cele trei surse, campanii de scrisori și informare publică, precum și analize complexe a datelor, care vor fi utilizate în acțiunile viitoare.  derularea de campanii de conștientizare privind serviciile oferite pentru facilitarea îndeplinirii obligațiilor fiscale. Obiectivul 4 : Intensificarea acțiunilor privind combaterea evaziunii fiscale  rafinarea modelelor existente de calcul al decalajelor fiscale (modelul RA-GAP);  creșterea numărului de inspecții fiscale cu 5%;  implementarea SAF-T și realizarea primei raportări SAF-T pentru marii contribuabili;  instituirea și operaționalizarea RO e-Transport – sistemul național de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat;  publicarea periodică de comunicate de presă pentru mediatizarea acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale și a rezultatelor structurii antifraudă;  asigurarea interoperabilității cu partenerii instituționali (prin încheierea de noi protocoale de colaborare între ANAF și diverse autorități/instituții). Obiectivul 5 : Managementul resurselor umane  implementarea Planului anual de formare profesională a personalului din cadrul ANAF;  realizarea de sesiuni de instruire pentru formatorii ANAF, în scopul creșterii conștientizării 19 ROMÂNIA - PNR 2023  privind Strategia de creștere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România și privind recomandările aferente conformării din perspectiva impozitului pe venit;  realizarea de sesiuni de instruire privind implementarea SAF-T și a aplicației informatice Inspector Digital;  înființarea Școlii de Fiscalitate (centru de excelență în formarea profesională în domeniul fiscal), la nivel de direcție în cadrul Direcției generale de organizare și resurse umane a ANAF;  recrutarea externă de personal prin organizarea de concursuri, în vederea asigurării de personal inclusiv pe zone deficitare sau domenii noi de activitate (statisticieni, specialiști în IT, econometrie sau în analiza datelor). Principalele linii de acțiune stabilite pentru 2023 se încadrează în obiectivele strategiei instituționale pe termen mediu, care se implementează în principal prin acțiunile de reformă prevăzute în PNRR. Acțiunile susținute prin resurse proprii, fonduri de la bugetul de stat, fonduri UE (altele decât cele din PNRR), sunt redate mai jos (în cadrul fiecărui obiectiv): 1. Îmbunătățirea serviciilor oferite - dezvoltarea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru creșterea conformării voluntare. În cadrul acestui obiectiv, se are în vedere:  optimizarea și simplificarea serviciilor oferite în cadrul Spațiului Privat Virtual (SPV);  derularea unor acțiuni proactive în rândul contribuabililor, precum: oferirea de asistență fiscală prin întâlniri on-line prin intermediul serviciului webinar; elaborarea de ghiduri și materiale informative și publicarea lor pe site-ul ANAF; publicarea principalelor constatări și consecințe ale activității de control fiscal; organizarea de campanii de conștientizare cu privire la serviciile pe care ANAF le oferă în vederea facilitării îndeplinirii obligațiilor fiscale;  derularea acțiunilor din cadrul Strategiei de creștere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România, 2023-2025, prin valorificarea informațiilor obținute în cadrul proiectelor pilot privind veniturile realizate de persoane fizice din cedarea folosinței bunurilor, din meditații/ activități educaționale, respectiv din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere. 2. Soluții digitale integrate - transformarea digitală a ANAF prin soluții digitale integrate, care utilizează la maximum datele și informațiile disponibile. Pentru 2023 se are în vedere implementarea obiectivelor cuprinse în Strategia Digitală a ANAF, proiectele de digitalizare fiind asumate prin PNRR. 3. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Suplimentar față de activitățile asumate prin PNRR, se are în vedere: monitorizarea (24/24h) transporturilor rutiere de mărfuri provenind din achiziții intracomunitare, în contextul implementării proiectelor E-transport și Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare; valorificarea informațiilor provenite din instrumentele digitale de control fiscal și colectare date (case de marcat interconectate, factura electronică, SAF-T, RO e-transport etc). 4. Eficiență și transparență – transformarea ANAF într-o instituție solidă, modernă și de încredere, prin:  operaționalizarea Școlii de Fiscalitate – structura își propune să atragă lectori de înalt nivel profesional și academic pentru a livra cursuri de pregătire profesională și formare a funcționarilor publici aflați la început de carieră, pentru a efectua studii și cercetare științifică în domeniul fiscalității, pentru a organiza seminarii și comunicări științifice;  consolidarea colaborării și comunicării cu organismele internaționale (COM, IOTA, FMI, OECD), precum și cu alte administrații fiscale;  consolidarea mecanismului consultativ de colaborare cu mediul de afaceri și contribuabilii. În toată această perioadă de profunde schimbări în activitatea ANAF, se va păstra o legătură 20 ROMÂNIA - PNR 2023  permanentă cu organizațiile profesionale prin intermediul Consiliului Consultativ, organizându-se reuniuni periodice ale Grupului de analiză fiscală. Îmbunătățirea activității vamale Începând cu martie 2022, funcționează efectiv Autoritatea Vamală Română (AVR) ca agenție națională cu atribuții în domeniul vamal, aflată în structura MF (conform Legii nr. 268/2021 pentru înființarea AVR). În 2022, autoritatea vamală a continuat activitatea: - de control ulterior și reverificare a declarațiilor vamale depuse și acceptate; - în domeniul analizei de risc pentru siguranță și securitate (prin Sistemul de Control al importurilor ICS2-RO); - de implementare a vămii electronice; - de urmărire a mișcărilor de produse accizabile în regim suspensiv (prin aplicația EMCS-RO); Notă: acțiunile de mai sus sunt implementate prin investiții finanțate prin PNRR - de îmbunătățire a infrastructurii vamale și modernizare a birourilor vamale de frontieră (Siret, respectiv Albița-Leușeni, Sculeni, Giurgiulești) prin implementarea celor două proiecte cu finanțare externă (prin POIM, respectiv PO Comun România-Moldova); - de prevenire și combatere a traficului ilicit cu produse din tutun. Conform unui studiu de piață, în 2022 s-a înregistrat cea mai scăzută medie anuală a pieței ilicit