Capitolul 3.7. Educație și competențe

,3 4,3 1,7 2,8 1,6 2,0 Formarea brută de capital fix 1,9 8,0 6,8 8,8 9,1 7,3 11 ROMÂNIA - PNR 2023  2021 2022 2023 2024 2025 2026 Exporturi de bunuri și servicii 12,6 9,6 4,0 5,2 5,7 5,1 Importuri de bunuri și servicii 14,9 9,9 4,7 6,0 6,2 5,5 Componentele PIB-ului real - partea ofertei Industrie 6,6 -2,3 -0,2 4,0 4,9 4,4 Agricultură, silvicultură și piscicultură 5,9 -11,6 10,6 5,3 1,8 1,6 Construcții -8,1 11,2 7,0 9,6 10,0 8,0 Servicii 6,5 7,7 3,1 4,6 4,8 4,4 Contribuții la creșterea PIB - metoda cheltuielilor (procente) Cererea internă finală 5,6 6,1 3,7 5,7 5,7 5,1 Modificarea stocurilor 1,7 -0,6 -0,2 -0,1 0,0 0,0 Export net -1,5 -0,7 -0,6 -0,7 -0,6 -0,5 Contribuții la creșterea PIB - partea ofertei (procente) Industrie 1,3 -0,5 0,0 0,9 1,1 1,0 Agricultură, silvicultură și piscicultură 0,2 -0,5 0,5 0,3 0,1 0,1 Construcții -0,5 0,7 0,4 0,6 0,7 0,6 Servicii 3,9 4,5 1,8 2,6 2,7 2,5 Sursa: INS și CNSP - 2023-2026 Prognoza de primăvară Deficitul contului curent al balanței de plăți se estimează că va atinge în 2023 valoarea de 26,2 mld. euro, ajungând la o pondere în PIB de 8,1%. Pentru perioada 2024-2026, se apreciază că soldul negativ al contului curent va avea o valoare medie anuală de 27,2 mld. euro, iar ponderea sa în PIB se va îmbunătăți, de la 7,7% în 2024 la 6,7% în 2026. Estimările iau în calcul atât contribuția pozitivă a balanței serviciilor, cât și o majorare a excedentului pe latura veniturilor secundare, pe măsură ce va crește nivelul sumelor atrase din fonduri europene. Comerțul exterior și contul curent - mld. euro - 2021 2022 2023 2024 2025 2026 Export FOB 74,7 92,0 101,7 110,1 118,5 126,0 - modificare procentuală anuală, % 20,2 23,1 10,6 8,2 7,7 6,3 Import CIF 98,4 126,1 137,8 149,4 160,9 171,0 - modificare procentuală anuală, % 22,1 28,1 9,3 8,4 7,7 6,2 Sold Balanță Comercială FOB - CIF -23,7 -34,1 -36,1 -39,4 -42,4 -44,9 Deficit de cont curent -17,5 -26,6 -26,2 -27,2 -27,4 -27,1 - % din PIB -7,3 -9,3 -8,1 -7,7 -7,2 -6,7 Sursa: INS și CNSP - 2023-2026 Prognoza de primăvară Pentru 2023 se estimează că inflația va ajunge la 10,7%, ca medie anuală, respectiv 7,4% la sfârșit de an, așteptându-se ca procesul dezinflaționist să fie mai accentuat în partea a doua a 12 ROMÂNIA - PNR 2023 anului. Pentru perioada 2024-2026 se prefigurează continuarea tendinței descendente, pe măsură ce efectele șocurilor exercitate asupra ofertei se vor atenua, astfel încât inflația prognozată la sfârșitul anului 2026 va ajunge la 2,6%, respectiv 2,9%, ca medie anuală. Inflația -%- 2021 2022 2023 2024 2025 2026 - sfârșitul anului 8,2 16,4 7,4 3,9 2,9 2,6 - medie anuală 5,1 13,8 10,7 5,4 3,2 2,9 Sursa: INS și CNSP - 2023-2026 Prognoza de primăvară Pe fondul continuării creșterii economice estimate pentru perioada 2023-2026, se așteaptă ca și piața muncii să înregistreze o evoluție favorabilă, creându-se condiții pentru creșterea locurilor de muncă și îmbunătățirea ocupării pentru populația în vârstă de 20-64 ani (cu 4,1 p.p. până în 2026, respectiv un nivel de 73,9%). Forța de muncă -%- 2021 2022 2023 2024 2025 2026 Rata de ocupare a populației 67,1 68,5 69,8 71,2 72,6 73,9 de 20-64 ani - bărbați 77,0 77,7 78,4 79,4 80,9 82,3 - femei 56,9 59,1 60,9 62,4 63,5 64,6 Rata șomajului (conf. BIM) - % 5,6 5,6 5,6 5,4 4,9 4,4 Sursa: Eurostat și CNSP - 2023-2026 Prognoza de primăvară De asemenea, se așteaptă ca numărul șomerilor să continue să se situeze pe o pantă descrescătoare, astfel încât rata șomajului să se diminueze până la 4,4% în 2026, nivel mai mic cu 1,5 p.p. comparativ cu 2022. Creșterea economică potențială se va consolida ca urmare a investițiilor din economie. Pentru 2023, dinamica PIB-ului potențial este estimată la 4%, iar pe măsură ce implementarea investițiilor din PNRR va avansa, potențialul economiei românești se va apropia de nivelul anterior pandemiei și războiului din Ucraina. Dacă în perioada pre-pandemică contribuția factorilor la creșterea economică potențială era puternic asimetrică în favoarea productivității totale a factorilor - TFP (circa două treimi), în prezent, datorită investițiilor preconizate în cadrul PNRR (la care se adaugă fluxul susținut de ISD, precum și investițiile din efort bugetar intern), contribuțiile stocului de capital și TFP sunt aproximativ comparabile. În ceea ce privește contribuția factorului muncă la creșterea potențială, aceasta este încă afectată de evoluțiile demografice, însă în medie se va menține pozitivă ca urmare a (i) îmbunătățirilor structurale de pe piața muncii care vor contribui la compensarea declinului demografic, precum și a unui (ii) influx din ce în ce mai mare de lucrători din străinătate. În aceste condiții, output-gap se va situa la valori negative, urmând o traiectorie de închidere relativ rapidă, evoluând de la -2,9% din PIB potențial în 2023 la 0,7% din PIB potențial în 2026. 13 ROMÂNIA - PNR 2023 3. PRIORITĂȚI CHEIE ÎN MATERIE DE REFORME CA RĂSPUNS LA RST ȘI LA PROVOCĂRILE ECONOMICE ȘI SOCIALE 3.1. Politica fiscal -bugetară și stabilitatea financiar-bancară REFORME ȘI INVESTIȚII VIZATE DE PNRR Obiectivele în domeniul fiscal-bugetar sunt tratate în cadrul Pilonului III - Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii și vizează creșterea veniturilor și optimizarea cheltuielilor bugetare prin asigurarea predictibilității și echității măsurilor fiscale, consolidarea activității de colectare, eficientizarea cheltuielilor publice, precum și o reformă majoră a sistemului de pensii care să contribuie la asigurarea sustenabilității fiscale. Domeniul fiscal-bugetar este abordat în mod dedicat în Componenta 8 din PNRR. În plus, componentele 4 și 6 (Transport sustenabil și Energie) includ fiecare câte o reformă în domeniul fiscal-bugetar. În perioada trim. II/2022 – trim. I/2023, au fost implementate măsuri care au vizat în principal eficientizarea programării bugetare și dimensiunea de digitalizare a administrației fiscale, astfel: - intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele semnificative de investiții publice și efectuarea unei evaluări ex-post a analizei cheltuielilor de către Consiliul Fiscal; - aprobarea și intrarea în vigoare a Metodologiei de elaborare și execuție a programelor bugetare (prin HG nr. 467/ 2022) care vizează promovarea unor reguli unitare de elaborare și prezentare a programelor bugetare, precum și de monitorizare a execuției programelor bugetare. - intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor; - intrarea în vigoare a cadrului juridic aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor; - intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal; - conectarea a peste 600 000 de case de marcat la sistemul IT al ANAF; - înrolarea suplimentară în Spațiul Privat Virtual a peste un milion de persoane juridice; - creșterea ponderii numărului de desk-audituri raportat la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală la 40,68%. Informații și în Anexa II privind baza de date FENIX. * * * ALTE MĂSURI (în afara PNRR) Direcții de acțiune PNR:  consolidarea bugetară;  gestionarea eficientă a investițiilor publice;  îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor;  îmbunătățirea activității vamale; 14 ROMÂNIA - PNR 2023   stabilitatea financiar-bancară. Informații suplimentare se pot regăsi în Anexa I privind baza de date CeSaR. România își menține angajamentul ferm de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, care să nu afecteze capacitatea de susținere a economiei și de promovare a investițiilor. Astfel, autoritățile vor continua implementarea măsurilor necesare pentru atingerea țintelor de deficit bugetar până la finalul anului 2024, precum și eforturile de îmbunătățire a nivelului de colectare la bugetul de stat și de menținere a tendinței crescătoare a veniturilor încasate. Se are în vedere în continuare creșterea performanței administrației fiscale și vamale prin îmbunătățirea serviciilor fiscale, digitalizare, intensificarea acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale, îmbunătățirea infrastructurii vamale și modernizarea birourilor vamale de frontieră. Detalii cu privire la politica fiscal-bugetară a României, inclusiv datoria publică, se regăsesc în Strategia Fiscal Bugetară 2023-2025 și Programul de Convergență 2023-2026. De asemenea, vor continua eforturile în direcția menținerii stabilității financiar-bancare prin monitorizarea permanentă a evoluțiilor legislative din sectorul financiar-bancar, prevenirea și diminuarea riscurilor sistemice, dar și prin sprijinirea intermedierii financiare sau a finanțării verzi. Consolidarea bugetară Guvernul României și-a continuat politica de consolidare fiscală începută în 2021, acționând în conformitate cu recomandările formulate în contextul procedurii aplicabile deficitelor excesive (EDP), asigurând în același timp sprijinul necesar pentru economie și promovând investițiile. Astfel, planificarea și execuția bugetară pentru 2022 s-au realizat cu respectarea țintei incluse în recomandarea EDP3 din 18 iunie 2021, chiar în condițiile unui context geopolitic dificil, cu crize suprapuse; execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 81 mld. lei, reprezentând 5,68% din PIB (cash), în linie cu recomandarea EDP și în scădere cu 1,05 p.p. față de nivelul anului precedent. Evoluția pozitivă a soldului bugetar în 2022 a fost determinată în principal de:  majorarea semnificativă a PIB în 2022 față de anul precedent;  creșterea veniturilor bugetare cu 0,2 p.p. din PIB (la 32,2% din PIB). Veniturile bugetului general consolidat au însumat 460,09 mld. lei în 2022, cu 21,2% peste nivelul încasat în 2021. Evoluția acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, contribuțiilor de asigurări, încasărilor suplimentare din energie, veniturilor nefiscale și fondurilor europene.  reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,8 p.p. din PIB (la 37,9% din PIB), în principal ca urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile. În termeni nominali, cheltuielile bugetare au însumat 541,09 mld. lei în 2022, în creștere cu 17,7% față de anul precedent; cheltuielile de investiții au fost cu 13,3 mld. lei mai mari față de 2021 iar cheltuielile cu subvențiile4 au fost de 18 mld. lei. Principalele măsuri fiscal-bugetare care au vizat reducerea cheltuielilor bugetare în 2022 au avut în vedere: menținerea cuantumurilor brute ale salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și a bazei de calcul pentru anumite beneficii la nivelul celor din decembrie 2021, pentru majoritatea personalului bugetar; neacordarea de tichete cadou/ culturale, premii, indemnizații pentru 3 Recomandarea prevede ținte ale deficitului bugetar de 8,0% din PIB în 2021, 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 și 2,9% în 2024. 4 pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale 15 ROMÂNIA - PNR 2023 ieșirea la pensie pentru personalul bugetar; prorogarea prevederilor privind alocarea bugetară minimă a unui procent din PIB pentru anumite sectoare și a unor ajutoare/ stimulente pentru anumite categorii sociale/ defavorizate. Alte măsuri fiscale relevante adoptate în 2022 au vizat: reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi (OG nr.16/2022), prelungirea suspendării facilităților fiscale pentru educația timpurie (OUG nr.168/2022), reintroducerea stopajului la sursă. În același timp, guvernul a continuat să implementeze măsuri pentru atenuarea efectelor negative ale pandemiei, ale conflictului armat din Ucraina și ale crizei energetice asupra companiilor și gospodăriilor, precum:  Susținerea mediului de afaceri prin finanțarea unor programe, precum: IMM INVEST ROMÂNIA (lansat în 2020 și prelungit succesiv până la 30 iunie 2022; în perioada 2020-30 iunie 2022 au fost acordate garanții în valoare de 31,80 mld. Lei); programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească5 (IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct și Innovation, valabile până la 30 iunie 2022; în perioada de aplicare, au fost acordate garanții în valoare de 2,51 mld. lei); schema de ajutor de stat IMM INVEST PLUS6, cu componentele acesteia - IMM Invest Romania, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation și Rural Invest (valabilă până la 31 decembrie 2023; au fost acordate garanții în valoare de 7,92 mld. lei); Detalii legate de aceste programe se găsesc la capitolul 3.4.1.  Măsuri de protecție socială în contextul situației dificile generate de crizele suprapuse: șomaj tehnic, reducerea temporară a timpului de muncă (kurzarbeit), stimularea angajării persoanelor de peste 50 de ani și a șomerilor între 16-29 ani (detalii în Anexa I, RST 2020.2 Subcomponentele 1 și 4).  Măsuri care să ușureze povara fiscală: efectuarea ulterioară a inspecției fiscale pentru procedura de rambursare a TVA (permanentizată din februarie 2022); flexibilizarea condițiilor de accesare a restructurării obligațiilor bugetare restante (prin prelungirea termenului de depunere a notificărilor/ cererilor de restructurare până la 31 ianuarie 2023, respectiv 31 iulie 2023, prin OUG nr.85/2022); posibilitatea aplicării măsurii de restructurare și pentru obligațiile bugetare administrate de organul fiscal local.  Scutiri de TVA pentru teste/ medicamente folosite în lupta împotriva pandemiei;  Măsuri fiscale adoptate în contextul declanșării crizei din Ucraina: - deductibilitate integrală pentru donațiile în bani acordate de persoanele juridice pentru sprijinirea cetățenilor străini/ apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina; - deductibilitate limitată pentru cheltuielile cu bunurile acordate și serviciile prestate, destinate persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina.  Scheme de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, pentru compensarea creșterii prețului la combustibil pentru alimentarea motoarelor, respectiv pentru restructurarea unor companii naționale. Pe termen mediu, România are ca obiectiv realizarea graduală a consolidării fiscale și ieșirea de sub incidența EDP prin atingerea țintelor de deficit bugetar prevăzute de regulamentele europene până la sfârșitul anului 2024. Planificarea bugetară pe 2023 și estimările pentru perioada 2024-2025 mențin angajamentul ferm de ajustare a deficitului bugetar printr-un efort de consolidare sustenabil și echilibrat, vizând o creștere limitată a cheltuielilor curente și o continuare a efortur