Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2006

Slovenia Pentru învăţământul secundar datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea ISCED 2 3. Mărimea numărului medie de elevi din a unei învăţământul clase, liceal 2004 (cumulat) la numărul personalului si profesional Slovacia didactic din învăţământul profesional şi liceal (cumulat). În acest caz pentru mediul de rezidenţă ISCED 1 s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Polonia Sursa: Date INS (2001 – 2005) Ungaria Cehia 27  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane Definirea indicatorului/ 5. Numărul mediu de elevi pe clasă Note metodologice În învăţământul gimnazial din mediul rural se înregistrează cel mai redus număr mediu Indicatorul numărul mediu de elevi pe clasă. de elevi pe clasă exprimă numărul de elevi înscrişi într-un an de studiu În cazul mărimii medii a unei clase, se poate observa că la Este important ca măsurile de eficientizare să ţină (clasă) raportat la începutul anului şcolar 2004-2005 valorile înregistrate sunt cont atât de configuraţia reţelei şcolare existente cât relativ apropiate mediei prevăzute în Legea Învăţământului. şi de condiţiile care asigură un proces instructiv- numărul de clase din educativ de calitate acelaşi an de studiu. Cea mai importantă excepţie o întâlnim în cazul Indicatorul se utilizează învăţământului de nivel preşcolar, situaţie în care numărul de pentru aprecierea calităţii preşcolari pe clasă este mai ridicat chiar decât numărul procesului instructiv- maxim prevăzut prin lege. educativ, ţinând cont de normele naţionale. În De asemenea, în învăţământul liceal şi SAM, se înregistrează România numărul mediu clase cu un număr de elevi apropiat sau mai mare decât pentru diferite niveluri de media prevăzută prin lege. învăţământ este stipulat în În învăţământul de nivel primar şi gimnazial situaţia este articolul 158 al Legii opusă celei din nivelul secundar superior: numărul elevilor pe Învăţământului. clasă este mai mic decât media prevăzută în mod legal, situaţie influenţată de faptul că multe dintre unităţile de învăţământ din mediul rural funcţionează cu un număr mai redus de elevi. Astfel, în învăţământul primar din mediul rural există cel mai redus număr de elevi per clasă (15,84). 28  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 5. Numărul mediu de elevi pe clasă Tabel 1. Număr mediu copiii/elevi pe grupă/clasă în învăţământul preuniversitar, în anul şcolar 2004- 2005 şi 2005 - 2006 2004-2005 Nivel Total Urban Rural Prescolar 21,74 23,40 20,39 Primar 18,31 21,87 15,84 Gimnazial 20,52 23,60 17,67 SAM 24,85 25,16 23,57 Liceal 27,43 27,52 26,12 Preuniversitar 21,48 24,43 17,86 Sursa de date: MEdC – date primare ISJ 2004, agregare DISP Notă: cu excepţia învăţământului special 29  A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi În perioada 2000-2005, populaţia şcolară s-a redus cu 188,5 mii persoane, numai între anii şcolari 2004/2005 scăderea fiind de 30 mii. Reducerea cea mai drastică se înregistrează la nivelul învăţământului gimnazial – 360,1 mii elevi pe întregul interval analizat. Anii '90 au fost marcaţi de o serie de tendinţe demografice negative concretizate în mai accentuat, se constată şi în cazul gimnaziului, numărul de elevi reducându-se reducerea ratei natalităţii, creşterea ratei mortalităţii şi, implicit, reducerea sporului cu 360,1 mii, pe ansamblu, respectiv cu 250,1 mii în mediul urban şi cu 110,1 mii natural şi a ratei medii anuale de creştere a populaţiei, ultimii indicatori înregistrând în rural. Tendinţele de reducere a populaţiei şcolare din aceste niveluri de valori negative. În anii 2000, rata natalităţii îşi reia sensul ascendent, dar valoarea de învăţământ sunt vizibile chiar prin compararea efectivelor şcolare din ultimii doi 10,2‰ atinsă de aceasta în anul 2005 se ridică abia la nivelul celei înregistrate în ani şcolari ai perioadei de referinţă. Diferenţele respective sunt de 30,3 mii în 1996. ciclul primar şi 64,6 mii la nivelul gimnaziului. Aceste tendinţe demografice au generat reducerea populaţiei în vârstă de şcolarizare Reducerea efectivelor şcolare corespunzătoare învăţământului primar şi gimnazial, (populaţia de 3-23 ani), în perioada 2000-2005 reducerea fiind de 886,7 mii care va continua şi în următorii ani, conform prognozelor demografice, va antrena persoane (de la 6625,5 mii la 5738,8 mii). Concomitent cu scăderea populaţiei în consecinţe la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ, şi chiar în ceea ce vârstă de şcolarizare s-a produs şi reducerea cu 188,9 mii persoane a populaţiei priveşte proiectarea reţelei şcolare, în special în mediul rural. cuprinsă în sistemul de educaţie: de la 4549,8 mii la 4360,9 mii (tabel 1). Populaţia şcolară a scăzut şi în anul şcolar 2005/2006, comparativ cu 2004/2005, cu 30 mii La nivelul învăţământului liceal şi profesional, ca urmare a creşterii cererii de elevi şi studenţi. educaţie pentru aceste filiere de formare, efectivele de elevi au înregistrat o tendinţă continuu ascendentă, tendinţă manifestată atât în cazul populaţiei Deşi tendinţa generală este de reducere a populaţiei, evoluţiile demografice se şcolare din mediul urban, cât şi din rural. Spre deosebire, însă, de ciclurile de reflectă în mod diferit la nivelul segmentelor de populaţie şcolară cuprinse în învăţământ primar şi gimnazial, în cazul acestui nivel de educaţie creşterile sunt diferitele niveluri de învăţământ, date fiind ratele diferite de cuprindere specifice, pe semnificativ mai mari în ariile rurale, comparativ cu cele urbane. Astfel, la nivelul vârste, sau pe ansamblul grupelor de vârstă corespunzătoare respectivelor niveluri liceului, aceste creşteri sunt de 20,4 mii elevi în urban şi 59,7 mii în rural, iar în de educaţie. Astfel, în învăţământul preşcolar, se constată o creştere a efectivelor de învăţământul profesional de 6 mii şi, respectiv, de 38,9 mii. Sporirea numărului de copii, atât pe ansamblul populaţiei şcolare (cu 37,5 mii, în perioada 2000-2005 şi cu elevi, semnificativ mai mare în mediul rural decât în urban, reprezintă efectul 3,5 mii în anul şcolar 2005/2006 faţă de 2004/2005), cât şi pe medii de rezidenţă, măsurii de prelungire a duratei învăţământului obligatoriu la 10 ani. Comparativ consecinţă a creşterii ratei de participare la acest nivel de educaţie. cu anul şcolar 2004/2005, în 2005/2006 se înregistrează, însă, o uşoară reducere a efectivelor de elevi cuprinse în aceste filiere de formare. Tendinţele demografice negative afectează, însă, drastic, efectivele de elevi din învăţământul primar şi gimnazial. Astfel, în învăţământul primar, reducerea Creşterea cea mai spectaculoasă a populaţiei şcolare se înregistrează în populaţiei, şcolare a fost de 150,8 mii persoane, pe ansamblul efectivelor de elevi, învăţământul superior – cu 195 mii persoane în perioada de referinţă şi cu 75 mii respectiv cu 98,4 mii în mediul urban şi cu 52,5 mii în rural. Acelaşi trend, dar mult în anul universitar 2005/2006 faţă de anul 2004/2005 – în cazul acestui nivel de învăţământ manifestându-se cea mai mare creştere a cererii de educaţie. 30  A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi Tabel 1. Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Învăţământul preşcolar Total 610817 615861 629703 636709 644911 648338 Urban 292182 293503 299936 300925 316817 320950 Rural 318635 322358 329767 335784 328094 327338 Învăţământul primar* Total 1090172 1028288 990399 1005086 969654 939330 Urban 550038 501686 470869 465760 447198 451650 Rural 540134 526602 519530 539326 522456 487680 Învăţământul Total 1321333 1291338 1207029 1116270 1025840 961231 gimnazial* Urban 770073 743713 682467 615656 550658 520062 Rural 551260 547625 524562 500614 475182 441169 Învăţământul Total 684461 706670 736608 755577 770888 767543 liceal Urban 522387 532540 545167 552866 553970 542784 Rural 162074 174130 191441 202711 216918 221759 Învăţământul Total 239532 252331 270192 279110 289478 284394 profesional Urban 138111 144042 149340 147333 146470 144064 Rural 101421 108289 120852 131777 143008 140330 Învăţământul Total 82027 72613 61789 54707 48664 43596 postliceal Urban 63756 56388 47319 41848 37723 33286 Rural 18271 16225 14470 12859 10941 10310 Învăţământul Total 521483 571613 586567 611779 641400 716464 superior Public 370912 424864 447633 468024 486419 513678 Privat 150571 146749 138934 143755 154981 202786 Total Total 4549825 4538714 4482287 4459238 4390835 4360896 * Include atât învăţământul de masă, cât şi învăţământul special. Obs. Datele nu includ elevii şi studenţii străini. Sursa: INS, 2001-2005. 31  A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului / III. Participarea la educaţie Note metodologice 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ Indicatorul rata brută de cuprindere şcolară în toate Rata de participare a populaţiei în vârstă de 15-24 ani la toate nivelurile de educaţie nivelurile de învăţământ exprimă (ISCED 1-6) continuă să situeze România pe ultimul loc comparativ cu celelalte ţări numărul total al elevilor şi europene. studenţilor cuprinşi în toate nivelurile de învăţământ, Rata brută de cuprindere şcolară în toate şi 14 puncte procentuale la cea masculină. Pe indiferent de vârstă, ca raport Repere nivelurile de învăţământ (ISCED 1-6) a lângă învăţământul superior, o anumită procentual din totalul populaţiei europene înregistrat un progres continuu în perioada contribuţie la sporirea ratei brute de cuprindere din grupa oficială de vârstă 2000-2002 – de la 66,5% la 70,2% - în toate nivelurile de învăţământ a avut-o şi corespunzătoare tuturor nivelurilor de educaţie (6-23 ani). stabilizându-se la nivelul anilor 2003-2004 în creşterea ratei brute de cuprindere în jurul valorii de aproximativ 72%. În anul învăţământul primar: de la 100,3% în anul şcolar Comparaţiile cu Indicatorul se utilizează pentru a 2005/2006 se produce o nouă creştere cu 2000/2001, la 109,1% în 2003/2004, 107,9% în evidenţia n