Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2006

ivelul general de ţările europene aproximativ un punct procentual (tabel 1). 2004/2005 şi 106,1% în 2005/2006. Creşterea relevă că, la nivelul participare la educaţie a Tendinţa ascendentă este vizibilă atât în cazul înregistrată începând din anul 2003 este, însă o populaţiei, precum şi capacitatea anului 2003, populaţiei feminine, cât şi masculine, creştere artificială, fiind efectul intrării în vigoare, sistemului de învăţământ de a România se situa pe ultimul loc în diferenţele, pe sexe, menţinându-se în la acel moment, a prevederii privind coborârea permite accesul la toate nivelurile ceea ce priveşte favoarea populaţiei feminine, pe parcursul vârstei debutului şcolar la 6 ani. Această măsură de învăţământ. participarea la întregii perioade de referinţă. De altfel, cu a implicat intrarea în clasa I, în 2003, a copiilor în toate nivelurile de excepţia învăţământului primar, gimnazial şi vârstă de 6 şi 7 ani. Această creştere artificială a Unul dintre indicatorii UE, derivat educaţie a profesional, rata de participare la educaţie a ratei de cuprindere în învăţământul primar se al ratei brute de cuprindere în populaţiei în vârstă populaţiei feminine este superioară celei răsfrânge, într-o anumită măsură, şi asupra ratei toate nivelurile de educaţie, este de 15-24 ani. înregistrate de populaţia masculină în cazul de cuprindere în toate nivelurile de educaţie. rata de participare la toate Valoarea ratei tuturor celorlalte niveluri de învăţământ. nivelurile de educaţie (ISCED 1- înregistra 46,1%, Diferenţele, pe sexe, tind să se accentueze Deşi tendinţa privind participarea la educaţie este 6) a populaţiei în vârstă de 15-24 faţă de 68,0% - spre finalul intervalului: de la 2,5 la 4 puncte uşor ascendentă, România se situează pe un loc ani. Acest indicator, care Lituania, 67,3% - procentuale. Creşterea înregistrată de rata de inferior, comparativ atât cu ţările membre ale UE, reprezintă o rată netă de Polonia, 66,9% - participare la toate nivelurile de educaţie este, cât şi cu ţările care au aderat recent la UE, în participare, exprimă numărul Slovenia, 59,0% -. în primul rând, consecinţa sporirii gradului de ceea ce priveşte participarea la toate nivelurile total al elevilor şi studenţilor în media UE şi 47,0% vârstă de 15-24 ani care sunt participare la învăţământul superior, creştere de educaţie a populaţiei în vârstă de 15-24 ani: - Bulgaria. cuprinşi în toate nivelurile de care în perioada 2000-2005 depăşeşte 17 46,1% faţă de 59,0% - media UE, în creştere, învăţământ, ca raport procentual puncte procentuale (de la 27,7% la 44,8%) - însă faţă de anul 2000 când a înregistrat 37,3%. din totalul populaţiei în vârstă de 20 puncte procentuale la populaţia feminină 15-24 ani. 32 A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ 1. Rata bruta de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie Fig. 2. Rata de participare la toate nivelurile de educaţie (ISCED 1-6) a 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ populaţiei în vârstă de 15-24 ani – date comparative 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 66,5 68,3 70,2 71,6 71,7 72,6 Media UE România Slovenia Slovacia Bulgaria Feminin 67,8 69,8 72,0 73,4 73,6 74,7 Lituania R. Cehă Ungaria Polonia Estonia Lrtonia Anul Masculin 65,3 66,8 68,5 69,8 69,9 70,6 Obs. În calcularea indicatorilor nu a fost inclus învăţământul preşcolar. 2000 47,9 60,7 50,1 55,4 60,1 61,6 46,0 59,3 42,5 37,3 56,3 Sursa: Raportul Naţional ai Dezvoltării Umane 2003-2004, PNUD şi date calculate 2003 56,2 62,5 56,5 62,9 68,0 67,3 49,4 66,9 47,0 46,1 59,0 pe baza informaţiilor INS, 2006. Fig. 1. Rata bruta de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie 70 60 80 50 70 40 30 2000 60 20 50 Total 10 2003 40 Feminin 0 Ungaria Medie Cehă Lituania Bulgaria Slovacia Rep. 30 UE Masculin 20 10 0 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Sursa: Eurostat, 2005. 33  A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului / III. Participarea la educaţie Note metodologice 2. Durata medie de frecventare a învăţământului 3. Speranţa de viaţă şcolară Indicatorul durata medie de 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste frecventare a învăţământului exprimă numărul (mediu) de ani de şcolarizare pe care îi frecventează o persoană de vârstă Durata medie de frecventarea a învăţământului a crescut cu un 1,2 ani în perioada oficială corespunzătoare tuturor 2000-2005 (şi cu 0,1 ani în 2005 faţă de 2004), ajungând la 15,8 ani. Cu toate acestea, nivelurilor de învăţământ (3-23 ani), România continuă să se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte ţări europene. presupunând că aceasta va fi cuprinsă în unităţile şcolare corespunzătoare acestor niveluri. Indicatorul reflectă nivelul Repere Durata medie de frecventarea a învăţământului Diferenţa între fete şi băieţi privind durata de general de dezvoltare a sistemului de europene a crescut cu un 1,2 ani în perioada 2000-2005 frecventare a învăţământului este şi consecinţa educaţie din perspectiva numărului de şi cu 0,1 ani între 2004-2005. Creşterea a creşterii mai accentuate a ratei de cuprindere ani de studii pe care îi parcurg înregistrat o tendinţă continuu ascendentă, la în învăţământul superior a fetelor. La nivelul persoanele de vârstă oficială Comparaţiile corespunzătoare. internaţionale nivelul ultimului an al perioadei de referinţă anului 2005/2006, de exemplu, rata de trebuie realizate cu ajungând - inclusiv învăţământul preşcolar - la cuprindere specifică la vârstele de 18, 19-20 şi Indicatorul speranţa de şcolarizare precauţie date 15,8 ani (tabel 1). Dacă se exclude 21-22 ani a fost mai mare în cazul fetelor cu exprimă numărul total de ani de fiind deosebirile învăţământul preşcolar, durata medie de aproximativ 8-13%. şcolarizare care se aşteaptă să fie dintre sistemele de frecventare a învăţământului este, la nivelul Deşi durata de frecventare a învăţământului a parcurşi de un copil de o anumită vârstă, învăţământ din anului 2005, de 13,6 ani. Pe parcursul întregii crescut în ultimii ani, România se situează încă presupunând că el va fi înscris în şcoală diferite ţări în ceea perioade se menţine o diferenţă de 0,5-0,6 ani pe un loc inferior comparativ cu ţările din la o vârstă care este egală cu vârsta ce priveşte vârsta între populaţia şcolară feminină şi masculină, Uniunea Europeană. Această situaţie este corespunzătoare calculării ratei nete de de debut a diferenţa fiind în favoarea celei feminine. ilustrată de indicatorul speranţa de viaţă cuprindere şcolară într-un anumit nivel şcolarităţii, durata Creşterea duratei de şcolarizare este în şcolară pentru un copil în vârstă de 5 ani (Fig. de învăţământ. Pentru un copil în vârstă ciclurilor de principal consecinţa creşterii ratei specifice de 2). de 3 ani (vârsta minimă de acces în învăţământ, învăţământul preşcolar) speranţa de cuprindere la vârstele de 18 ani, 19-20 de ani O valoare ridicată a duratei medii de ponderea viaţă şcolară este egală cu valoarea şi 21-22 de ani, vârste la care creşterea frecventare a învăţământului indică o indicatorului durata de viaţă şcolară. participanţilor la înregistrată în perioada 2000-2004 variază participare largă la toate nivelurile de educaţie. programe cu timp între 8-10% (tabel 2). În anul universitar Aceasta poate fi influenţată, însă, de o serie de integral sau parţial Indicatorul rata specifică de cuprindere 2005/2006 asistăm totuşi la o reducere a ratei factori precum erorile în opţiunile pentru şcolară pe vârste exprimă procentajul etc. Dincolo de de cuprindere la vârstelele de 18 şi 21-22 ani anumite filiere de formare, rata repetenţiei, elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în aceste rezerve, cu 3 respectiv 7 puncte procentuale. Cele trei situaţia economică care poate favoriza sau sistemul de educaţie, indiferent de durata de nivelul de învăţământ, din totalul frecventare categorii de vârstă corespund grupei oficiale de frâna continuarea studiilor. În cazul României, cuprindere în învăţământul superior, creşterea de exemplu, creşterea gradului de participare populaţiei de aceeaşi vârstă. Indicatorul învăţământului în duratei de şcolarizare fiind, prin urmare, la învăţământul superior se datorează, printre reflectă gradul de participare la educaţie România este mult rezultatul creşterii ratei de cuprindere în acest altele, posibilităţii mai facile de inserţie pe piaţa a unei anumite cohorte de vârstă mai redusă. specifică. nivel de învăţământ.