Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2006

muncii a absolvenţilor acestui nivel de 34 A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie 2. Durata medie de frecventare a învăţământului 3. Speranţa de viaţă şcolară 4. Rata de şcolarizare specifică pe vârste 1. Durata medie de frecventare a învăţământului1 3. Speranţa de viaţă şcolară, în ani, pentru un copil în vârstă de 6 ani 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 Total 14,6 14,9 15,2 15,6 15,7 15,8 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ Feminin 14,8 15,2 15,5 15,8 16,0 16,1 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Masculin 14,3 14,6 14,9 15,3 15,4 15,5 Total 12,8 13,1 13,3 13,4 13,5 13,6 1 Inclusiv învăţământul preşcolar Feminin 13,0 13,3 13,6 13,6 13,8 13,9 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2001-2006. Masculin 12,6 12,8 13,0 13,2 13,3 13,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2001-2006. 2. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2001 2002 2003 2004 2005 2006 18 Total 54,5 58,2 62,2 57,4 63,0 60,2 Fig. 2. Speranţa de viaţă şcolară, în ani, pentru un copil în vârstă de 5 ani (2002) ani Feminin 59,3 64,2 68,1 62,7 69,2 67,0 Masculin 49,9 52,4 56,6 52,3 57,1 53,7 19- Total 32,5 34,9 39,1 41,1 41,1 43,1 20 Feminin 36,1 39,2 43,9 45,9 45,7 48,7 ani Masculin 29,0 30,7 34,5 36,5 36,8 37,8 18 21- Total 26,8 29,2 32,1 34,1 36,8 29,1 16 22 Feminin 29,1 31,7 35,2 36,9 39,9 33,4 14 ani Masculin 24,6 26,8 29,2 31,3 33,8 25,0 12 23- Total 10,6 11,6 12,7 13,3 13,8 15,4 10 24 Feminin 11,0 12,6 13,2 14,0 14,8 16,1 ani Masculin 10,3 10,6 12,2 12,7 12,8 14,8 8 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2001-2006. 6 4 2 Fig. 1. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 0 România Germania Britanie Belgia Italia Franţa Spania Suedia Marea 80 70 60 23-24 ani 50 21-22 ani 40 30 19-20 ani 20 Sursa: Eurostat, 2004. 10 18 ani 35 0 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005  A. Ansamblul sistemului de învăţământ IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale Definirea indicatorului / 1. Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor - PISA Note metodologice La evaluările PISA din anul 2001, România se situa pe locul 34 din 43 ţări Programul pentru evaluarea participante, sub media OECD. internaţională a elevilor - PISA este o evaluare standardizată internaţională, iniţiată şi proiectată împreună, de către 28 1. Scoruri medii obţinute de elevii La evaluările PISA din anul 2001, de ţări membre OECD cu scopul Repere europene r o m â n i PISA+ (2001) România se situa pe locul 34 din 43 monitorizării rezultatelor educaţionale. Citire 428 ţări participante, sub media OECD. Matematică 426 Evaluarea PISA se realizează la intervale de Ştiinţe 441 În ceea ce priveşte diferenţele pe trei ani. Într-o primă etapă, testarea a fost România se situează pe gen in performanţa elevilor, modelul administrată în 32 de ţări, iar începând cu locul 34 din 43 ţări Media OECD Citire 500 general evidenţiază faptul că, în anul 2000 s-au alăturat încă 11 ţări, participante, sub media Media OECD Matematică 500 medie, în fiecare ţară fetele au atins OECD, cu scorul global devenind PISA + pentru primul ciclu de Media OECD Ştiinţe 500 performanţe mai bune decât ale pe domeniile evaluate de testare, cel care investighează domeniul Sursa: PISA Programul Internaţional OECD băieţilor la citire/lectură. Şi România citirii (lecturii). România a făcut parte din 432. pentru evaluarea elevilor. Raport Naţional, 2002 se încadrează în modelul general. grupul ţărilor PISA+ la primul ciclu de Scorurile elevilor la citire (nepublicat) situează România pe testare. 2. Scoruri medii obţinute de elevii Conform evaluărilor PISA realizate în locul 34, fiind devansată români pe competenţe de lectură anul 2003, România a înregistrat de 31 de ţări şi PISA investighează ce ştiu şi pot face elevii PISA+ (2001) rezultate îngrijorătoare privind devansând 6 ţări. la finalul învăţământului obligatoriu, precum Romania OECD nivelul de alfabetizare. Pe o scală de La matematică, România la 1 la 5 (unde 1 este nivelul cel mai şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra Regăsirea informaţiei 422 498 ocupă locul 34, fiind redus), peste 40% dintre elevii în propriului proces de cunoaştere şi asupra Interpretarea textului 431 501 devansată de 30 de ţări propriilor experienţe de învăţare. vârstă de 15 ani cuprinşi în eşantion şi devansând 8 ţări. Reflecţie şi evaluare 425 502 Sursa: PISA Programul Internaţional OECD înregistrau un nivel de alfabetizare La ştiinţe, România se de nivel 1 sau mai scăzut. În cadrul PISA sunt investigate pentru evaluarea elevilor. Raport Naţional, 2002 află pe locul 32, fiind (nepublicat) competenţele de bază din trei mari domenii: devansată de 29 de ţări citire/lectură, matematică şi ştiinţe. şi devansând 8 ţări. 36  A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului / IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale Note metodologice 2. Achiziţiile elevilor de clasa a IV-a în domeniul citirii - PIRLS Studiul internaţional PIRLS: La evaluarea PIRLS din anul 2001, România se situa pe locul 22 în rândul ţărilor Evaluarea Nivelului de Înţelegere a participante, cu un scor global de 512, peste media internaţională. Textului Scris urmăreşte măsurarea şi interpretarea diferenţelor între sistemele educaţionale naţionale în În raport cu nivelurile de performanţă La sfârşitul clasei a IV-a, fetele scopul îmbunătăţirii predării şi învăţării Repere europene atinse de elevii de clasa a IV-a, 11% demonstrează înţelegerea lecturii în citirii în întreaga lume. Simultan cu dintre elevii români sunt încadraţi la măsură mai mare decât băieţii, testarea elevilor, se desfăşoară studii nivelul de top internaţional, 27% la obţinând scoruri mai mari decât intensive referitoare la elevi, profesori, nivelul quartilei superioare, 54% la aceştia, atât în cazul textelor literare, şcoli, programe, instruire şi aspecte România se situează nivelul quartilei mediene şi 81% la cât şi informaţionale. legate de politicile educaţionale, pentru pe locul 22 în rândul nivelul quartilei inferioare. a înţelege contextele educaţionale în ţărilor participante, cu 1. Scoruri medii obţinute de elevii români care are loc predarea şi învăţarea. un scor global de 512, 2. Scoruri medii obţinute de elevii români, peste media pe sexe Faza principală de colectare a datelor a internaţională, fiind Lectura în scop literar(1) 512 avut loc în anul 2001. devansată de 19 ţări şi Lectura în scop informaţional(2) 512 Fete Băieţi devansând 11 ţări. Media internaţională(1) 500 În cadrul acestui studiu, abilitatea de a Lectura în scop literar 518 505 citi a fost definită în sens mai larg, Scorurile elevilor la Media internaţională(2) 500 cuprinzând şi abilitatea de a reflecta la Lectura în scop citirea în scop literar Sursă: Noveanu, G.N.et all Învăţarea citirii. Raport informaţional 519 506 ceea ce se citeşte. Performanţele situează România pe Naţional PIRLS 2001,Bucureşti, 2003 (nepublicat) Sursă: Noveanu, G.N.et all Învăţarea citirii. Raport urmărite în legătură cu textele citite se locul 22, iar la citirea Naţional PIRLS 2001,Bucureşti, 2003 (nepublicat) grupează în următoarele categorii: în scop informaţional extragerea informaţiilor explicit pe locul 21. formulate, formularea unor concluzii Se constată diferenţe importante privind achiziţiile la citire, în raport cu mediul în care este directe, interpretarea şi integrarea situată şcoala. Astfel, şcolile din mediul urban obţin cele mai bune rezultate, urmate de ideilor şi informaţiilor, precum şi cele din rural. Cel mai scăzut scor mediu se înregistrază la nivelul şcolilor din zonele