Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2006

examinarea şi evaluarea conţinutului, suburbane. 3. Scoruri medii obţinute de elevii români, pe medii de rezidenţă limbajului şi a elementelor textuale. Mediul urban 526 În România au fost testaţi, în jur de Zone suburbane 473 4000 de elevi, în limba română, Mediul rural 499 respectiv maghiară, aparţinând unui eşantion reprezentativ alcătuit din 150 Sursă: Noveanu, G.N.et all Învăţarea citirii. Raport Naţional PIRLS 2001,Bucureşti, 2003 (nepublicat) şcoli din mediul urban şi rural. 37  A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale Note metodologice 3. Achiziţiile elevilor de clasa a VIII-a la matematică şi ştiinţe - TIMSS Începând cu anul 1991, România participă la studiul Între 1999 şi 2003 nu s-a înregistrat nici o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte internaţional TIMSS: Tendinţe achiziţiile elevilor români la matematică şi ştiinţe. Discrepanţele între performanţele elevilor Internaţionale în Studiul Matematicii şi al Ştiinţelor. în raport cu mediul de rezidenţă şi cu disponibilitatea resurselor şcolii se păstrează încă la un nivel ridicat. TIMSS este un studiu ciclic, care se desfăşoară din patru în Performanţele elevilor la matematică patru ani, furnizând seturi de date comparative care indică Conform rezultatelor anchetei TIMSS realizată în Ca şi în cazul matematicii, performanţele elevilor de 15 ani tendinţele de evoluţie ale Repere europene anul 2003, privind rezultatele la matematică, la ştiinţe nu au înregistrat variaţii semnificative de la prima achiziţiilor elevilor de clasa a România se situează la un nivel mediu în raport cu anchetă TIMSS din 1995 (scor înregistrat - 471) la cea din VIII-a la matematică şi ştiinţe celelalte ţări participante. 1999 (scor înregistrat - 472) şi 2003 (scor înregistrat - (fizică, chimie, biologie, La matematică, 470). Aproape jumătate dintre tinerii de 15 ani cuprinşi în geografie). scorul elevilor din Performanţele elevilor de 15 ani la matematică nu eşantion ating performanţe medii la ştiinţe, în timp ce 22% România este la au înregistrat variaţii semnificative de la prima nu reuşesc să atingă nici măcar un nivel scăzut de Fazele principale de colectare a nivelul mediei anchetă TIMSS din 1995 (scor înregistrat - 474) la performanţă (ultimul, pe o scală de 4 trepte). datelor au avut loc în anii 1995, internaţionale, cea din 1999 (scor înregistrat - 472) şi 2003 (scor Performanţele elevilor la ştiinţe înregistrează diferenţe în 1999 şi 2003. În România au situându-se pe poziţia înregistrat - 475). funcţie de sex, băieţii prezentând un avantaj semnificativ în fost testaţi în fiecare ciclu raport cu fetele. 25 din 38 de ţări aproximativ 4000 de elevi Rezultatele anchetei din 2003 arată că aproape participante. jumătate dintre tinerii de 15 ani cuprinşi în România prezintă încă mari diferenţe între elevii provenind cuprinşi într-un eşantion eşantion ating performanţe medii la matematică, din mediul urban şi cei din rural. Cei 47% elevi de clasa a reprezentativ alcătuit din 150 La ştiinţe, România în timp ce 24% dintre aceştia obţin performanţe VIII-a din mediul rural obţin scoruri mai mici, atât la şcoli din mediul urban şi rural. se situează la nivelul de nivel înalt sau avansat. Performanţele elevilor matematică (-48 puncte), cât şi la ştiinţe (-38 puncte). De la matematică înregistrează unele diferenţe în asemenea, se constantă discrepanţe între performanţele Evaluările achiziţiilor la mediei internaţionale, funcţie de criteriul sex, fetele prezentând un elevilor provenind din şcolile înalt performante şi cei matematică şi ştiinţe au o pe poziţia 25 din 38 durată de 90 de minute, fiecare avantaj de 4 puncte, în 2003, în raport cu băieţii. provenind din şcoli slab performante. Şcolile înalt de ţări participante elev având de rezolvat, în jur performante sunt în general acele şcoli care dispun în mai Performanţele elevilor la ştiinţe mare măsură de resurse materiale. de 80 de itemi cu răspuns construit şi itemi cu răspuns la Deşi uşor mai scăzute faţă de performanţele În anul 2006, România a participat la faza de pilotare a alegere. înregistrate la matematică, rezultatele la ştiinţe studiului TIMSS. Comparaţii privind evoluţia performanţelor situează România la mijlocul clasamentului ţărilor elevilor la matematică şi ştiinţe vor fi posibile abia la participante. finalului anului 2007. 38  A. Ansamblul sistemului de învăţământ IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale 3. Achiziţiile elevilor de clasa a VIII-a la matematică şi ştiinţe - TIMSS 1. Scoruri medii obţinute de elevii români la matematică Fig. 1 Scoruri medii obtinute la nivel international, TIMSS 2003 şi ştiinţe – TIMSS, pe sexe şi medii de rezidenţă Sursa: Noveanu, G.N.et al. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. Studiu comparativ(III),Bucureşti, ISE, 2005. Feminin Masculin Urban Rural TIMSS 1999 Scor mediu ştiinţe 468 475 - - Macedonia Scor mediu matematică 475 470 - - Moldova TIMSS 2003 Scor mediu ştiinţe Norvegia 465 474 489 451 Scor mediu matematică 477 473 499 451 Media interna?ional? Romania 2. Scoruri medii obţinute de elevii români la Bulgaria matematică şi ştiinţe - TIMSS 1999 2003 Serbia Ştiinţe 472 470 Armenia Matematică 472 475 Italia Media internaţională Ştiinţe 488 474 Slovenia Media internaţională Matematică 487 467 Scotia Suedia 3. Scoruri medii, corelate cu disponibilitatea resurselor pentru instruirea la matematică şi ştiinţe – TIMSS 2003 Lituania Nivel Nivel mediu Nivel Slovacia superior inferior Ungaria Scor mediu ştiinţe 503 471 452 Estonia Scor mediu matematică 507 478 450 Olanda Sursa: Noveanu, G.N.et all Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. Studiu Belgia flam. comparativ(III),Bucureşti, 2005 300 320 340 360 380 400 420 440 460 480 500 520 540 560 39 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului/ IV- b. Rezultatele educaţiei şi formării profesionale pe piaţa muncii Note metodologice 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), după nivelul de educaţie Ponderea populaţiei active a rămas constantă la nivelul majorităţii nivelelor de educaţie, Indicatorul ponderea crescând în cazul celor cu un nivel redus de educaţie. Se menţin diferenţe importante pe populaţiei de 15-64 ani, medii de rezidenţă. după nivelul de educaţie exprimă proporţia În anul 2005, populaţia activă din grupa de vârstă 15-64 ani a De asemenea, cei cu şcoală primară sau persoanelor în vârstă de 15- scăzut uşor în comparaţie cu anul precedent. fără studii au o pondere de 16,5% în 64 ani, în funcţie de nivelul mediul rural (înregistrând o creştere de de educaţie, în numărul Ponderea populaţiei active a rămas relativ constantă pentru cinci puncte procentuale în comparaţie cu total al persoanelor de toate nivelele de educaţie. Singura excepţie poate fi remarcată anul precedent) şi numai de 1,5% în aceeaşi vârstă. în cazul persoanelor care au absolvit numai învăţământul primar mediul urban. sau a celor fără studii (creştere cu 2,5 puncte procentuale). Acest indicator evidenţiază Ponderea populaţiei active feminine din repartizarea populaţiei în Se menţin diferenţe importante pe medii de rezidenţă. Astfel, grupa de vârstă 15-64 ani este mai vârstă de muncă după ponderea persoanelor active care au un nivel ridicat de educaţie ridicată în cazul tuturor nivelelor de nivelul de educaţie. este sensibil mai mare în mediul urban: în cazul celor cu studii educaţie, cu excepţia celui profesional. În superioare ponderea este de 20,2% în comparaţie cu 3,0% în cazul acestui nivel se înregistrează şi cele Indicatorul, comparabil la mediul rural; în învăţământul postliceal 7,1% faţă de 2,0% iar mai importante diferenţe pe sexe (15,7 nivel internaţional se în învăţământul liceal 39,0% faţă de 23,7%. puncte procentuale). calculează pe baza informaţiilor colectate prin Situaţia se inversează în cazul populaţiei active cu un nivel ancheta forţei de muncă redus de educaţie: cei cu studii gimnaziale au o pondere de (AMIGO). 34,7% în mediul rural în comparaţie cu 7,9% în mediul urban. 40  A. Ansamblul sistemului de învăţământ IV- b. Rezultatele educaţiei şi formării profesionale pe piaţa muncii 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), după nivelul de educaţie 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaţie, pe medii de rezidenţă şi sexe, în perioada 2000-2005 Primar şi fără şc. Total Universitar Postliceal Liceal şi tr. I Profesional Gimnazial absolvită Nr. % % % % % % % 2000 Total 10521793 100 9,5 4,7 32,8 24,3 20,5 8,2 Urban 5621723 100 16,0 7,5 40,5 25,5 8,6 2,0 Rural