Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2006

99,5 95,7 96,8 75,5 93,0 87,9 79,9 58,1 98,4 Urban 99,5 96,1 96,6 77,6 92,8 88,1 80,1 58,3 Rural 99,4 95,5 98,3 73,7 94,2 85,4 79,3 16,7 2005/2006 Total 99,5 96,3 96,4 76,1 92,6 88.3 79,0 48,3 97,0 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 Tabel 2. Ponderea cadrelor didactice femei pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2004 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ.. Sursa: Date INS (2002 – 2006) 23 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea I. Resurse umane indicatorului/ 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin Note metodologice Cadrele didactice de sex feminin continuă să deţină o pondere foarte importantă în totalul personalului didactic. În comparaţie cu anul precedent se înregistrează o creştere la nivelul Indicatorul ponderea cadrelor didactice femei învăţământului secundar superior şi postliceal. reflectă numărul cadrelor didactice femei exprimat Repere europene La nivelul întregului sistem de educaţie, Se observă faptul că în învăţământul primar din mediul ca raport procentual din aproape trei pătrimi din personalul rural ponderea cadrelor didactice de sex masculin este numărul total de cadre Ponderea didactic este de sex feminin (71,6%), dublă în comparaţie cu mediul urban. didactice într-un anumit superioară a situaţie foarte apropiată de cea an şcolar. Indicatorul se personalului înregistrată în anul precedent (71,9%). Singurul nivel unde numărul cadrelor didactice de sex utilizează pentru a didactic feminin feminin este mai redus în comparaţie cu cel al evidenţia echilibrul sau pentru nivelurile de Ponderea cea mai ridicată a personalului bărbaţilor este învăţământul superior. În 2005 femeile dezechilibrul în distribuţia învăţământ pre- didactic de sex feminin continuă să se reprezintă 42,8% din totalul personalului didactic de cadrelor didactice pe universitar este o regăsească în învăţământul preşcolar şi nivel universitar, ceea ce arată că tendinţa de creştere sexe, atât pentru întregul caracteristică a primar iar cea mai scăzută în semnalată în anii precedenţi nu a mai continuat. Se sistem cât şi la diferite tuturor ţărilor învăţământul superior şi în învăţământul poate remarca, de asemenea, faptul că 31% din niveluri de învăţământ. europene. Totuşi secundar superior. personalul didactic cu funcţii de conducere (cu sau fără cadrele didactice de normă didactică) din învăţământul superior este de sex sex masculin în Diferenţe importante pe medii de feminin. învăţământul rezidenţă se înregistrează în cazul secundar superior tuturor nivelurilor de învăţământ, cu La nivelul anului 2005, nu pot fi observate diferenţe predomină în ţări excepţia celui preşcolar: cadrele semnificative din punctul de vedere al calificării şi nici precum Germania, didactice de sex feminin sunt, în medie, al programului de lucru cu timp integral între cadrele Spania sau cu 7-8% mai numeroase în mediul didactice de sex feminin şi cele de sex masculin. Norvegia urban, în comparaţie cu mediul rural. (EUROSTAT). 24  A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin Tabel 1. Ponderea personalului didactic de sex feminin pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2005 Preşcolar Primar de Special Gimnazial Special Liceu Profesional Postliceal Superior masă primar de masă gimnazial (SAM) 2000- Total 99,9 86,6 89,4 68,3 76,0 62,5 50,9 58,3 39,0 2001 Urban 99,9 91,7 90,5 72,3 78,0 63,0 53,3 58,8 Rural 99,9 82,5 84,8 64,2 67,7 54,8 40,8 33,3 2001- Total 99,8 86,7 89,5 68,3 77,9 63,3 51,4 65,9 40,2 2002 Urban 99,8 91,5 91,1 72,2 79,5 63,8 54,7 66,0 Rural 99,8 83,0 81,8 64,3 70,4 55,7 40,3 53,8 2002- Total 99,8 87,0 90,3 68,0 77,1 64,0 51,3 64,4 41,4 2003 Urban 99,9 92,2 91,2 72,1 79,0 64,4 54,3 64,7 Rural 99,8 83,2 84,8 64,0 66,0 57,0 40,9 38,9 2003- Total 99,8 86,8 89,0 68,0 78,1 64,1 52,1 66,5 42,5 2004 Urban 99,8 91,9 89,8 72,3 79,7 64,6 54,5 66,7 Rural 99,8 83,2 83,1 63,9 68,4 56,7 44,2 33,3 2004- Total 99,8 86,4 88,4 67,7 78,5 64,9 52,5 71,1 42,9 2005 Urban 99,9 91,7 89,1 72,0 79,3 65,5 54,8 71,2 Rural 99,7 82,7 82,6 63,9 72,6 57,9 45,5 50,0 2005- Total 99.8 86.7 88.3 67.6 78.2 67.6 55,6 72,1 42,8 2006 Urban 99.8 91.5 88.5 71.7 78.7 68.2 57,9 72,2 Rural 99.7 83.1 86.5 64.0 73.1 60.4 48,7 50,0 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001 – 2006) 25  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane Definirea indicatorului/ 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Note metodologice Numărul de elevi per cadru didactic a crescut în comparaţie cu anul precedent în Indicatorul numărul de elevi ce învăţământul superior şi a rămas constant în cazul celorlalte nivele. Învăţământul revine la un cadru didactic gimnazial din mediul rural continuă să înregistreze cel mai redus raport elevi/cadru reflectă raportul didactic. elevilor/studenţilor per cadru didactic într-un anumit an şcolar. Diferenţe pe medii de rezidenţă pot fi observate Indicatorul se utilizează pentru a Repere europene Numărul de elevi/studenţi per cadru şi în cazul învăţământului primar şi a celui măsura nivelul resurselor umane didactic a înregistrat în perioada 2004- Raportul elevi/profesor gimnazial, însă în acest caz situaţia se alocat în raport cu numărul 2005 cea mai importantă creştere în variază foarte mult între inversează: în mediul rural există, în medie, 2 elevilor. Valoarea raportului este cazul învăţământului superior, sistemele de educaţie elevi/profesor mai mult faţă de mediul urban. evaluată în funcţie de normele ajungând de la 21 la 23 studenţi/cadru europene. În cazul noilor oficiale stabilite la nivel de sistem didactic. Creşterea importantă a state membre sau în curs În învăţământul gimnazial din mediul rural pentru fiecare nivel de populaţiei de studenţi reprezintă de aderare, la nivelul continuă să se înregistreze cel mai redus raport învăţământ. În România nu este principala explicaţie a acestei situaţii. anului 2003, Ungaria elevi/profesor din întreg sistemul de învăţământ stipulat în mod oficial valoarea înregistra cel mai scăzut (10 la 1). medie a acestui indicator pentru Acest fenomen nu se observă şi în raport la nivel ISCED 1 şi diferite niveluri de învăţământ. cazul învăţământului preşcolar: chiar 2 (aproximativ dacă şi în acest caz populaţia şcolară a La nivelul învăţământului secundar superior se 11elevi/pro-fesor) iar observă, de asemenea, o diferenţă pe medii de Acest indicator este deosebit de Bulgaria şi Cehia la nivel înregistrat o creştere semnificativă, rezidenţă: 15 elevi/profesor în cazul mediului important pentru politicile de ISCED 3 (aproximativ 12 numărul de copii/cadru didactic a urban şi 18 elevi/profesor în cazul mediului salarizare şi de formare a elevi/profesor) . România rămas constant în comparaţie cu anul rural. În comparaţie cu anul precedent această cadrelor didactice din sistem şi, este aproape de media UE precedent. diferenţă este însă mai redusă. în general oferă o imagine în cazul ISCED 2 şi asupra resurselor alocate înregistrează un raport Totuşi, împreună cu învăţământul educaţiei cât şi a politicilor superior în cazul ISCED 1 superior, acest nivel înregistrează cel privind asigurarea calităţii. şi 3. mai ridicat raport din întregul sistem de învăţământ, în special în mediul rural (21 copii/cadru didactic). 26  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic 1. Raportul elevilor per cadru didactic 2. Raportul elevilor per cadru didactic (norme) Preşcolar Primar Gimnazial Secundar Superior Preşcolar Primar Gimnazial SAM Liceal 2000/ Total 18 18 13 13 19 2002 18,09 18,15 12,61 14,93 13,89 2001 Urban 16 20 14 13 2003 17,85 17,95 12,09 14,60 14,61 Rural 21 17 11 16 2004 18,59 13,87* 13,71 14,59 2001/ Total 18 17 12 14 20 2005 18 13,5* 13,9 13,5 2002 Urban 15 19 14 14 Sursa: MEdC – date primare ISJ 2001- 2004, agregare DISP, CNFIPS pentru 2004-2005 Rural 21 16 11 16 * Datele au fost colectate cumulat, pe cele două niveluri de învăţământ. 2002/ Total 18 17 12 15 20 Notă: cu excepţia învăţământului special 2003 Urban 16 19 14 15 Rural 21 16 11 17 2003/ Total 18 17 12 16 21 2004 Urban 16 19 13 16 Fig. 1 Raportul elevi per cadru didactic, 2003 – date comparative Rural 21 16 11 19 (EUROSTAT) 2004/ Total 18 17 11 16 21 2005 Urban 16 18 12 15 Rural 21 16 10 19 Media UE 2005/ Total 18 17 11 15 23 România 2006 Urban 16 18 12 15 Rural 21 16 10 18 Bulgaria Observaţie: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre ISCED 3 didactice (persoane fizice).