Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2006

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
1.283,1 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

i ca % din PIB 1. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din PIB 2000 2001 2002 2003 2004* 2005* 2006* 3,4 3,6 3,6 3,5 3,5 3,9 4,9 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice * Estimări DGBF din MEdC Fig. 1 Ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie, ca procent din PIB (2000, 2001, 2002) date comparative 9 8 7 6 5 4 2000 3 2001 2 1 2002 0 Germania Danemarca România Slovacia Lituania Bulgaria Ungaria Cehia Franţa Media UE Polonia Italia Sursa: Key Data on Education, Eurostat, 2005 9 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei Definirea indicatorului/ Note metodologice 2. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din cheltuielile publice Indicatorul cheltuieli publice pentru Cheltuielile publice pentru educaţie se situează la un nivel constant în ultimii ani, în jurul a 8% din educaţie ca % din cheltuielile totalul cheltuielilor publice. România rămâne unul dintre puţinele state europene care orientează mai publice exprimă totalitatea puţin de 10% acestui sector. cheltuielilor publice pentru educaţie (curente şi capitale) ca procent din totalul cheltuielilor publice într-un anumit an financiar. Acest indicator 1. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din cheltuielile publice, 2000-2003* evidenţiază proporţia din cheltuielile Repere publice anuale alocate de guvern europene 2000 2001 2002 2003 serviciilor de educaţie. 8,1 8,3 8,3 8,2 În 2002, Valorile acestui indicator reflectă, Sursa: MEdC; * Pentru anii 2004, 2005 nu sunt date disponibile. România ca şi în cazul anterior, importanţa înregistra una Fig. 1 Cheltuieli publice pentru educaţie ca % din cheltuieli publice, pe niveluri (ISCED) - acordată educaţiei în comparaţie dintre cele mai date comparative, 2002 (date Eurostat) cu celelalte servicii publice scăzute ponderi furnizate de stat. De asemenea, a cheltuielilor Media UE alocările specifice nivelurilor de pentru educaţie Italia educaţie reflectă prioritatea din totalul Franţa acordată unui anumit nivel. cheltuielilor Germania publice. Cele Trebuie subliniat faptul că în situaţia Danemarca ISCED 5-6 mai mari de faţă datele asupra cheltuielilor România ISCED 2-4 diferenţe faţă de publice totale pentru educaţie se Bulgaria ISCED 1 media referă numai la cheltuielile realizate Lituania ISCED 0 prin bugetul ministerului de resort europeană se înregistrează în Ungaria fără a include cheltuielile efectuate cazul nivelului Letonia prin bugetele altor ministere sau ISCED 2-4 şi 5- Estonia structuri naţionale şi locale având ca 6. Cehia obiect activităţi de tip educaţional. 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 10 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei Definirea indicatorului/ 3. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din cheltuielile totale pentru educaţie Note metodologice Estimările curente indică un nivel scăzut de participare privată a cheltuielilor pentru educaţie în condiţiile Acest indicator exprimă proporţia cheltuielilor publice pentru educaţie în care şcolile reuşesc să atragă puţine resurse extra-bugetare iar reţeaua învăţământului particular este ca raport procentual în totalul dezvoltată numai la nivelul învăţământului superior. cheltuielilor pentru educaţie (publice şi private) efectuate într- Repere europene un an financiar. În România, ca şi Fig. 1 Cheltuieli publice pentru educaţie ca % din cheltuielile totale pentru educaţie. la nivel european, Date comparative (2001) – Eurostat. Acest indicator surprinde educaţia continuă ponderea finanţării educaţiei din să fie finanţată în surse publice în totalul cheltuielilor principal din pentru educaţie şi include atât fonduri publice. În cheltuielile curente cât şi cele de ţările membre ale capital. UE cel puţin 80% din cheltuielile Ponderea cheltuielilor din fonduri pentru educaţie 100 sunt realizate de 90 private depinde de existenţa şi la bugetul de stat. 80 nivelul taxelor de şcolarizare dintr- Ţările europene 70 un sistem de învăţământ cât şi de cu o pondere mai 60 alţi factori precum capacitatea de ridicată a 50 a atrage fonduri extrabugetare, Republica Ungaria Letonia Media UE Lituania Bulgaria România Franta Britanie Germania Italia Slovacia modalitatea de finanţare a Marea Cehă cheltuielilor din surse private sunt unităţilor de învăţământ particular Germania, Spania, etc. Cipru, Ungaria, Marea Britanie şi Bulgaria. 11 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei Definirea indicatorului/ Note metodologice 4. Cheltuielile de personal, ca % din cheltuielile totale pentru educaţie Indicatorul cheltuieli de Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor pentru educaţie a scăzut în personal, ca % din cheltuielile perioada 2001 –2005. Datele nu includ şi nivelul superior de învăţământ. totale pentru educaţie reprezintă raportul procentual al cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor pentru Repere europene educaţie. La nivelul anului 2005 ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor Cheltuielile de pentru educaţie este de 77,37% (estimare MEdC), cu aproximativ 5,58 puncte Acest indicator surprinde personal au în procentuale mai scăzută în comparaţie cu anul 2001. dimensiunea cheltuielilor de majoritatea ţărilor personal în totalul cheltuielilor europene o Această situaţie nu include şi învăţământul superior. În cazul acestui nivel procentul pentru educaţie (publice şi pondere de peste private). 70% în totalul cheltuielilor de personal ar putea fi mai redus în timp ce celelalte capitole din buget cheltuielilor (reparaţii, investiţii, dotări materiale etc.) sunt mai mari. Un procent ridicat al pentru educaţie. În ţări precum cheltuielilor de personal este Belgia sau Cipru echivalent cu cheltuieli reduse aceste costuri în caz
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

0143be9249b4e339b3af31f551949cf686792beef77b502c9a12d237ce1893e5