Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2007

u anul şcolar precedent, numărul de elevi/studenţi per cadru didactic a revine la un cadru didactic reflectă crescut în învăţământul superior şi a rămas constant în cazul celorlalte niveluri de raportul elevilor/studenţilor per şcolarizare. Învăţământul gimnazial din mediul rural continuă să înregistreze cel mai cadru didactic într-un anumit an şcolar. Indicatorul se utilizează redus raport elevi/cadru didactic. pentru a măsura nivelul resurselor umane alocat în raport cu numărul Repere europene În anul şcolar 2006/2007, numărul de Cele mai mari discrepanţe se constată în elevilor. Valoarea raportului este elevi/studenţi per cadru didactic a învăţământul preşcolar. În acest caz, mediul evaluată în funcţie de normele Raportul elevi/profesor înregistrat valori constante, comparativ rural continuă să fie defavorizat (20 copii/cadru oficiale stabilite la nivel de sistem variază foarte mult între cu anul şcolar anterior, în condiţiile în didactic, faţă de 16 în urban), deşi s-a pentru fiecare nivel de învăţământ. sistemele de educaţie care creşterea/scăderea efectivelor de înregistrat o uşoară ameliorare a situaţiei, În România nu este stipulat în mod europene. În cazul noile elevi a fost însoţită de variaţii similare comparativ cu anul şcolar precedent când oficial valoarea medie a acestui state membre sau în curs ale numărului personalului didactic. valoarea raportului a fost de 21. indicator pentru diferite niveluri de de aderare, la nivelul învăţământ. anului 2003, Ungaria Excepţie face învăţământul superior, Diferenţe pe medii de rezidenţă se păstrează şi înregistra cel mai scăzut în învăţământul primar şi gimnazial. În aceste Acest indicator este deosebit de unde s-a înregistrat un trend raport la nivel ISCED 1 şi cazuri, situaţia se inversează: în mediul rural important pentru politicile de ascendent specific întregii perioade 2 (aproximativ există cu 3, respectiv cu 2 elevi/profesor mai salarizare şi de formare a cadrelor analizate, raportul crescând la 26 11elevi/pro-fesor) iar puţin faţă de mediul urban. În învăţământul didactice din sistem şi, în general Bulgaria şi Cehia la nivel studenţi/cadru didactic. Explicaţia gimnazial din mediul rural continuă să se oferă o imagine asupra resurselor ISCED 3(aproximativ 12 acestei situaţii constă în creşterea înregistreze cel mai redus raport elevi/profesor alocate educaţiei cât şi a politicilor elevi/profesor) . România importantă a populaţiei de studenţi, din întreg sistemul de învăţământ (10 elevi la 1 privind asigurarea calităţii. este aproape de media UE concomitent cu scăderea numărului în cazul ISCED 2 şi personalului didactic din învăţământul profesor). înregistrează un raport superior. superior în cazul ISCED 1 La nivelul învăţământului secundar superior se şi 3. Raportul elevi/profesor înregistrează înregistrează, de asemenea, o diferenţă pe discrepanţe pe medii de rezidenţă la medii de rezidenţă, similară cu anul şcolar toate nivelurile de învăţământ. precedent: 15 elevi/profesor în mediul urban şi 18 elevi/profesor în mediul rural. 26  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Tabel 1. Raportul elevilor per cadru didactic Preşcolar Primar Gimnazial Secundar Superior 2000/ Total 18 18 13 13 19 2001 Urban 16 20 14 13 Fig. 1 Raportul elevi per cadru didactic, 2003 – date comparative Rural 21 17 11 16 2001/ Total 18 17 12 14 20 (EUROSTAT) 2002 Urban 15 19 14 14 Rural 21 16 11 16 Media UE 2002/ Total 18 17 12 15 20 2003 Urban 16 19 14 15 România Rural 21 16 11 17 2003/ Total 18 17 12 16 21 Bulgaria 2004 Urban 16 19 13 16 ISCED 3 Rural 21 16 11 19 Slovenia 2004/ Total 18 17 11 16 21 ISCED 2 Slovacia 2005 Urban 16 18 12 15 ISCED 1 Rural 21 16 10 19 Polonia 2005/ Total 18 17 11 15 23 2006 Urban 16 18 12 15 Ungaria Rural 21 16 10 18 2006/ Total 18 17 11 16 26 Cehia 2007 Urban 16 19 12 15 Rural 20 16 10 18 10 12 14 16 18 20 3. Mărimea Observaţie: medie Indicatorul a unei s-a calculat princlase, 2004 raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice). Pentru învăţământul secundar datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învăţământul liceal si profesional (cumulat) la numărul personalului didactic din învăţământul profesional şi liceal (cumulat). În acest caz pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001 – 2007) 27  A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi În perioada 2000-2006, populaţia şcolară s-a redus cu 206,8 mii persoane, numai între anii şcolari 2005/2006 şi 2006/2007 scăderea fiind de 18 mii. Reducerea cea mai drastică se înregistrează la nivelul învăţământului gimnazial – 398,6 mii elevi pe întregul interval analizat. Tendinţele demografice negative înregistrate începând din primii ani '90 (concretizate în reducerea ratei natalităţii, creşterea ratei mortalităţii şi, implicit, reducerea sporului natural şi a ratei medii anuale de creştere a populaţiei), deşi au început să se Reducerea efectivelor şcolare corespunzătoare învăţământului primar şi gimnazial, amelioreze în anii 2000, au generat reducerea populaţiei în vârstă de şcolarizare care va mai continua şi în următorii ani (dar cu un ritm mai redus), conform (populaţia de 3-23 ani) din România, în perioada 2000-2006 reducerea fiind de prognozelor demografice, a antrenat şi va mai antrena consecinţe la nivelul 1006,6 mii persoane (de la 6625,5 mii la 5618,9 mii). Concomitent cu scăderea resurselor umane, sub aspect cantitativ, şi chiar în ceea ce priveşte proiectarea populaţiei în vârstă de şcolarizare s-a produs şi reducerea cu 206,8 mii persoane a reţelei şcolare, în special în mediul rural. populaţiei cuprinsă în sistemul de educaţie: de la 4549,8 mii la 4343,0 mii (tabel 1). Populaţia şcolară a scăzut şi în anul şcolar 2006/2007, comparativ cu 2005/2006 - cu La nivelul învăţământului liceal şi profesional, ca urmare a creşterii cererii de aproape 18 mii elevi şi studenţi – dar mai puţin decât în anii precedenţi. educaţie pentru aceste filiere de formare, efectivele de elevi au înregistrat o tendinţă continuu ascendentă, tendinţă manifestată atât în cazul populaţiei Deşi tendinţa generală este de reducere a populaţiei, evoluţiile demografice se şcolare din mediul urban, cât şi din rural. Spre deosebire, însă, de ciclurile de reflectă în mod diferit la nivelul segmentelor de populaţie şcolară cuprinse în învăţământ primar şi gimnazial, în cazul acestui nivel de educaţie creşterile sunt diferitele niveluri de învăţământ, date fiind ratele diferite de cuprindere specifice, pe semnificativ mai mari în ariile rurale, comparativ cu cele urbane. Astfel, în vârste, sau pe ansamblul grupelor de vârstă corespunzătoare respectivelor niveluri perioada de referinţă, la nivelul liceului, aceste creşteri sunt de 21,5 mii elevi în de educaţie. Astfel, în învăţământul preşcolar, se constată o creştere a efectivelor de urban şi 72,4 mii în rural. În învăţământul profesional creşterea înregistrată în copii, atât pe ansamblul populaţiei şcolare (cu 37,5 mii, în perioada 2000-2005 şi cu mediul rural este de 23 mii elevi, în urban producându-se, însă o reducere cu 12 3,5 mii în anul şcolar 2005/2006 faţă de 2004/2005), cât şi pe medii de rezidenţă, mii elevi. Reducerea numărului de elevi cuprinşi în învăţământul profesional, în consecinţă a creşterii ratei de participare la acest nivel de educaţie. În anul şcolar mediul urban, se observă la nivelul anilor şcolari 2005/2006 şi 2006/2007. 2006/2007 creşterea înregistrată este, depăşeşte, însă, numai ci puţin 500 de copii. Sporirea numărului de elevi, semnificativ mai mare în mediul rural decât în urban, reprezintă efectul măsurii de prelungire a duratei învăţământului obligatoriu la 10 Tendinţele demografice negative afectează, însă, drastic, efectivele de elevi din ani. învăţământul primar şi gimnazial. Astfel, în învăţământul primar, reducerea populaţiei şcolare a fost, în perioada de referinţă, de 170,7 mii persoane (20 mii în 2006/2007, Creşterea cea mai spectaculoasă a populaţiei şcolare se înregistrează în comparativ cu 2005/2006), pe ansamblul efectivelor de elevi, respectiv cu 105,3 mii învăţământul superior – cu 264 mii persoane în perioada analizată şi cu 69 mii în în mediul urban şi cu 65,4 mii în rural. Acelaşi trend, dar mult mai accentuat, se anul universitar 2006/2007 faţă de anul 2005/2006 – în cazul acestui nivel de constată şi în cazul gimnaziului, numărul de elevi reducându-se cu 398,6 mii, pe învăţământ manifestându-se cea mai mare creştere a cererii de educaţie. ansamblu (38 mii în 2006/2007, comparativ cu 2005/2006), respectiv cu 277,9 mii în mediul urban şi cu 120,7 mii în rural. 28  A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi Tabel 1. Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 Învăţământul Total 610817 615861 629703 636709 644911 648338 648862 preşcolar Urban 292182 293503 299936 300925 316817 320950 320682 Rural 318635 322358 329767 335784 328094 327338 328180 Învăţământul Total 1090172 1028288 990399 1005086 969654 939330 919439 primar* Urban 550038 501686 470869 465760 447198 451650 444696 Rural 540134 526602 519530 539326 522456 487680 474743 Învăţământul Total 1321333 1291338 1207029 1116270 1025840 961231 922769 gimnazial* Urban 770073 743713 682467 615656 550658 520062 492222 Rural 551260 547625 524562 500614 475182 441169 430547 Învăţământul Total 684461 706670 736608 755577 770888 767543 778351 liceal Urban 522387 532540 545167 552866 553970 542784 543866 Rural 162074 174130 191441 202711 216918 221759 234485 Învăţământul Total 239532 252331 270192 279110 289478 284394 250366 profesional Urban 138111 144042 149340 147333 146470 144064 125877 Rural 101421 108289 120852 131777 143008 140330 124489 Învăţământul Total 82027 72613 61789 54707 48664 43596 37678 postliceal Urban 63756 56388 47319 41848 37723 33286 29186 Rural 18271 16225 14470 12859 10941 10310 8492 Învăţământul Total 521483 571613 586567 611779 641400 716464 785506 superior Public 370912 424864 447633 468024 486419 513678 520263 Privat 150571 146749 138934 143755 154981 202786 265243 Total Total 4549825 4538714 4482287 4459238 4390835 4360896 4342971 * Include atât învăţământul de masă, cât şi învăţământul special. Obs. Datele nu includ elevii şi studenţii străini. Sursa: INS, 2001-2007. 29  A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului / Note metodologice III. Participarea la educaţie 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ Indicatorul rata brută de cuprindere şcolară în toate