Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2007

nivelurile de învăţământ exprimă Rata de participare a populaţiei în vârstă de 15-24 ani la toate nivelurile de educaţie numărul total al elevilor şi (ISCED 1-6) continuă să situeze România pe ultimul loc comparativ cu celelalte ţări studenţilor cuprinşi în toate europene. nivelurile de învăţământ, indiferent de vârstă, ca raport Rata brută de cuprindere şcolară în toate Pe lângă învăţământul superior, o anumită procentual din totalul populaţiei Repere nivelurile de învăţământ (ISCED 1-6) contribuţie la sporirea ratei brute de cuprindere din grupa oficială de vârstă europene evidenţiază o tendinţă continuu ascendentă pe în toate nivelurile de învăţământ a avut-o şi corespunzătoare tuturor parcursul perioadei de referinţă a Raportului. creşterea ratei brute de cuprindere în nivelurilor de educaţie (6-23 ani). Valoarea maximă este atinsă în anul şcolar învăţământul primar: de la 100,3% în anul şcolar Indicatorul se utilizează pentru a 2005/2006 – 72,6%; în anul următor se 2000/2001, la 109,1% în 2003/2004, 107,9% în Comparaţiile cu evidenţia nivelul general de înregistrează, totuşi, o uşoară diminuare a 2004/2005, 106,1% în 2005/2006 şi 103,8% în ţările europene participare la educaţie a acesteia – cu 1 punct procentual – ajungând anul şcolar 2006/2007. Această creştere, populaţiei, precum şi capacitatea relevă că, la nivelul la 71,5% (tabel 1). Tendinţa ascendentă este înregistrată începând din anul 2003, este însă o sistemului de învăţământ de a anului 2003, vizibilă atât în cazul populaţiei feminine, cât şi creştere artificială, fiind efectul intrării în vigoare, permite accesul la toate nivelurile România se situa pe ultimul loc în masculine, diferenţele, pe sexe, menţinându- la acel moment, a prevederii privind coborârea de învăţământ. ceea ce priveşte se în favoarea populaţiei feminine, pe vârstei debutului şcolar la 6 ani. Măsura a participarea la parcursul întregii perioade de referinţă. De implicat intrarea în clasa I, în 2003, a copiilor în Unul dintre indicatorii UE, derivat toate nivelurile de altfel, rata de participare la educaţie a vârstă de 6 şi 7 ani. Creşterea tinde, însă, să se al ratei brute de cuprindere în educaţie a populaţiei feminine este superioară celei diminueze, situaţie reflectată şi la nivelul ratei de toate nivelurile de educaţie, este populaţiei în vârstă înregistrate de populaţia masculină în cazul cuprindere în toate nivelurile de învăţământ. rata de participare la toate de 15-24 ani. învăţământului liceal, postliceal şi superior. nivelurile de educaţie (ISCED 1- Valoarea ratei Diferenţele, pe sexe, tind să se accentueze Deşi tendinţa privind participarea la educaţie este 6) a populaţiei în vârstă de 15-24 înregistra 46,1%, spre finalul intervalului: de la 2,5 în anul şcolar uşor ascendentă, România se situează pe un loc ani. Acest indicator, care faţă de 68,0% - 2000/2001 la 4 puncte procentuale în ultimii inferior, comparativ atât cu ţările membre ale UE, reprezintă o rată netă de Lituania, 67,3% - ani şcolari. Creşterea înregistrată de rata de cât şi cu ţările care au aderat recent la UE, în participare, exprimă numărul Polonia, 66,9% - participare la toate nivelurile de educaţie este, ceea ce priveşte participarea la toate nivelurile total al elevilor şi studenţilor în Slovenia, 59,0% -. în primul rând, consecinţa sporirii gradului de de educaţie a populaţiei în vârstă de 15-24 ani. vârstă de 15-24 ani care sunt media UE şi 47,0% cuprinşi în toate nivelurile de participare la învăţământul superior, creştere Astfel, valoarea indicatorului pentru România a - Bulgaria. învăţământ, ca raport procentual care în perioada 2000-2006 este de aproape fost în 2003 de 46,1% (comparativ cu 59,0% - din totalul populaţiei în vârstă de 20 puncte procentuale (de la 27,7% la media UE), în creştere, însă, faţă de anul 2000 15-24 ani. 47,2%). când a înregistrat 37,3%. 30 A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ 1. Rata bruta de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie Fig. 2. Rata de participare la toate nivelurile de educaţie (ISCED 1-6) a 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ populaţiei în vârstă de 15-24 ani – date comparative 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total 66,5 68,3 70,2 71,6 71,7 72,6 71,5 Media UE România Slovenia Slovacia Bulgaria Feminin 67,8 69,8 72,0 73,4 73,6 74,7 73,4 Lituania R. Cehă Ungaria Polonia Estonia Lrtonia Anul Masculin 65,3 66,8 68,5 69,8 69,9 70,6 69,7 Obs. În calcularea indicatorilor nu a fost inclus învăţământul preşcolar. 2000 47,9 60,7 50,1 55,4 60,1 61,6 46,0 59,3 42,5 37,3 56,3 Sursa: Raportul Naţional ai Dezvoltării Umane 2003-2004, PNUD şi date calculate 2003 56,2 62,5 56,5 62,9 68,0 67,3 49,4 66,9 47,0 46,1 59,0 pe baza informaţiilor INS, 2007. Fig. 1. Rata bruta de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie 70 60 80 50 70 40 60 30 2000 20 50 Total 10 2003 40 Feminin 0 Slovacia Medie Cehă Ungaria Lituania Bulgaria Rep. 30 UE Masculin 20 10 0 2000/01 2001/02 2002/03 2003/04 2004/05 2005/06 2006/07 Sursa: Eurostat, 2005. 31  Definirea indicatorului / A. Ansamblul sistemului de învăţământ Note metodologice III. Participarea la educaţie 2. Durata medie de frecventare a învăţământului Indicatorul durata medie de frecventare a învăţământului exprimă 3. Speranţa de viaţă şcolară numărul (mediu) de ani de şcolarizare 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste pe care îi frecventează o persoană de vârstă oficială corespunzătoare tuturor nivelurilor de învăţământ (3-23 ani), Durata medie de frecventarea a învăţământului a crescut cu un 1,4 ani în perioada 2000- presupunând că aceasta va fi cuprinsă 2006 (şi cu 0,2 ani în 2006 faţă de 2005), ajungând la 16 ani. Cu toate acestea, România în unităţile şcolare corespunzătoare continuă să se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte ţări europene. acestor niveluri. Indicatorul reflectă nivelul general de dezvoltare a sistemului de educaţie din perspectiva Repere Durata medie de frecventarea a învăţământului a Diferenţa între fete şi băieţi privind durata de numărului de ani de studii pe care îi europene crescut cu un 1,4 ani în perioada 2000-2006 şi cu frecventare a învăţământului este şi consecinţa parcurg persoanele de vârstă oficială 0,2 ani în anul şcolar 2006/2007, comparativ cu creşterii mai accentuate a ratei de cuprindere în corespunzătoare. 2005/2006. Creşterea a înregistrat o tendinţă învăţământul superior a fetelor. La nivelul anului Comparaţiile continuu ascendentă, la nivelul ultimului an al 2006/2007, de exemplu, rata de cuprindere Indicatorul speranţa de şcolarizare internaţionale perioadei de referinţă ajungând - inclusiv specifică la vârstele de 21-22 ani (vârste exprimă numărul total de ani de trebuie realizate cu învăţământul preşcolar - la 16 ani (tabel 1). Dacă corespunzătoare învăţământului superior) a fost şcolarizare care se aşteaptă să fie precauţie date se exclude învăţământul preşcolar, durata medie mai mare în cazul fetelor cu aproximativ 12%. parcurşi de un copil de o anumită fiind deosebirile de frecventare a învăţământului pentru un copil vârstă, presupunând că el va fi înscris dintre sistemele de în vârstă de 6 ani (sau speranţa de viaţă şcolară) Deşi durata de frecventare a învăţământului a în şcoală la o vârstă care este egală cu învăţământ din vârsta corespunzătoare calculării ratei este, la nivelul anului 2006/2007, de 13,8 ani. Pe crescut în ultimii ani, România se situează încă pe diferite ţări în ceea nete de cuprindere şcolară într-un parcursul întregii perioade se menţine o diferenţă un loc inferior comparativ cu ţările din Uniunea ce priveşte vârsta anumit nivel de învăţământ. Pentru un de 0,5-0,6 ani între populaţia şcolară feminină şi Europeană. Această situaţie este ilustrată de copil în vârstă de 3 ani (vârsta minimă de debut a masculină, diferenţa fiind în favoarea celei indicatorul speranţa de viaţă şcolară pentru un şcolarităţii, durata de acces în învăţământul preşcolar) feminine. copil în vârstă de 5 ani (Fig. 2). speranţa de viaţă şcolară este egală cu ciclurilor de învăţământ,