Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2007

valoarea indicatorului durata de viaţă Creşterea duratei de şcolarizare este în principal O valoare ridicată a duratei medii de frecventare a şcolară. ponderea consecinţa creşterii ratei specifice de cuprindere învăţământului indică o participare largă la toate participanţilor la la vârstele de 18 ani şi 21-22 de ani. La aceste nivelurile de educaţie. Aceasta poate fi influenţată, Indicatorul rata specifică de programe cu timp vârste creşterea înregistrată în perioada 2000- însă, de o serie de factori precum erorile în cuprindere şcolară pe vârste exprimă integral sau parţial 2006 variază între 15-20%, iar în anul şcolar opţiunile pentru anumite filiere de formare, rata procentajul elevilor de o anumită etc. Dincolo de 2006/2007 comparativ cu anul anterior între 5- repetenţiei, situaţia economică care poate favoriza vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, aceste rezerve, 9% (tabel 2). Grupa de vârstă 21-22 ani fiind sau frâna continuarea studiilor. În cazul României, indiferent de nivelul de învăţământ, durata de cuprinsă în grupa oficială de vârstă care de exemplu, creşterea gradului de participare la din totalul populaţiei de aceeaşi frecventare corespunde învăţământului superior, creşterea învăţământul superior se datorează, printre altele, vârstă. Indicatorul reflectă gradul de învăţământului în duratei de şcolarizare este rezultatul creşterii şanselor sporite de inserţie pe piaţa muncii a participare la educaţie a unei anumite România este mai ratei de cuprindere în acest nivel de învăţământ. absolvenţilor acestui nivel de învăţământ. cohorte de vârstă specifică. redusă. 32 A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie 2. Durata medie de frecventare a învăţământului 3. Speranţa de viaţă şcolară 4. Rata de şcolarizare specifică pe vârste 1. Durata medie de frecventare a învăţământului1 3. Speranţa de viaţă şcolară, în ani, pentru un copil în vârstă de 6 ani 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ Total 14,6 14,9 15,2 15,6 15,7 15,8 16,0 Fem. 14,8 15,2 15,5 15,8 16,0 16,1 16,3 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Masc. 14,3 14,6 14,9 15,3 15,4 15,5 15,7 Total 12,8 13,1 13,3 13,4 13,5 13,6 13,8 1 Inclusiv învăţământul preşcolar Feminin 13,0 13,3 13,6 13,6 13,8 13,9 14,0 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2001-2007. Masculin 12,6 12,8 13,0 13,2 13,3 13,4 13,5 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2001-2007. 2. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 18 Total 54,5 58,2 62,2 57,4 63,0 60,2 69,1 ani Feminin 59,3 64,2 68,1 62,7 69,2 67,0 74,5 Masculin 49,9 52,4 56,6 52,3 57,1 53,7 63,9 19- Total 32,5 34,9 39,1 41,1 41,1 43,1 43,9 20 Feminin 36,1 39,2 43,9 45,9 45,7 48,7 48,9 ani Masculin 29,0 30,7 34,5 36,5 36,8 37,8 39,2 21- Total 26,8 29,2 32,1 34,1 36,8 41,8 46,4 22 Feminin 29,1 31,7 35,2 36,9 39,9 45,5 50,6 ani Masculin 24,6 26,8 29,2 31,3 33,8 38,4 42,5 23- Total 10,6 11,6 12,7 13,3 13,8 15,4 17,4 24 Feminin 11,0 12,6 13,2 14,0 14,8 16,1 18,5 Fig. 2. Speranţa de viaţă şcolară, în ani, pentru un copil în vârstă de 5 ani ani Masc. 10,3 10,6 12,2 12,7 12,8 14,8 16,3 (2002) Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2001-2007. 18 16 Fig. 1. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 14 12 80 10 70 60 23-24 ani 8 50 21-22 ani 40 19-20 ani 6 30 20 18 ani 4 10 0 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 33  A. Ansamblul sistemului de învăţământ IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale Definirea indicatorului / 1. Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor - PISA Note metodologice La evaluările PISA din anul 2001, România se situa pe locul 34 din 43 ţări Programul pentru evaluarea internaţională participante, sub media OECD. a elevilor - PISA este o evaluare standardizată internaţională, iniţiată şi proiectată împreună, de către 28 de ţări membre OECD cu scopul monitorizării rezultatelor educaţionale. 1 . S c or u r i me d i i o bţ i n u t e d e e l e vi i La evaluările PISA din anul 2001, Repere europene r o mâ n i PISA+ (2001) România se situa pe locul 34 din 43 Evaluarea PISA se realizează la intervale de trei Citire 428 ţări participante, sub media OECD. ani. Într-o primă etapă, testarea a fost administrată în 32 de ţări, iar începând cu anul Matematică 426 2000 s-au alăturat încă 11 ţări, devenind PISA + În ceea ce priveşte diferenţele pe gen România se situează pe Ştiinţe 441 pentru primul ciclu de testare, cel care in performanţa elevilor, modelul investighează domeniul citirii (lecturii). România locul 34 din 43 ţări Media OECD Citire 500 participante, sub media general evidenţiază faptul că, în a făcut parte din grupul ţărilor PISA+ la primul OECD, cu scorul global pe Media OECD Matematică 500 medie, în fiecare ţară fetele au atins ciclu de testare. domeniile evaluate de 432. Media OECD Ştiinţe 500 performanţe mai bune decât ale băieţilor la citire/lectură. Şi România se PISA investighează ce ştiu şi pot face elevii la Scorurile elevilor la citire Sursa: PISA Programul Internaţional OECD încadrează în modelul general. finalul învăţământului obligatoriu, precum şi situează România pe locul pentru evaluarea elevilor. Raport Naţional, 2002 abilitatea lor de a reflecta activ asupra propriului 34, fiind devansată de 31 de (nepublicat) proces de cunoaştere şi asupra propriilor ţări şi devansând 6 ţări. La evaluările PISA din 2001, România experienţe de învăţare. La matematică, România 2 . S c or u r i me d i i o bţ i n u t e d e e l e vi i a înregistrat rezultate îngrijorătoare ocupă locul 34, fiind r o mâ n i p e c o mp e t e nţ e d e l e c t ur ă privind nivelul de alfabetizare. Pe o În cadrul PISA sunt investigate competenţele de devansată de 30 de ţări şi PISA+ (2001) scală de la 1 la 5 (unde 1 este nivelul bază din trei mari domenii: citire/lectură, devansând 8 ţări. Romania OECD cel mai redus), peste 40% dintre elevii matematică şi ştiinţe. La ştiinţe, România se află Regăsirea informaţiei 422 498 în vârstă de 15 ani cuprinşi în eşantion pe locul 32, fiind devansată Interpretarea textului 431 501 înregistrau un nivel de alfabetizare de Populaţia ţintă este formată din elevii de 15 ani. de 29 de ţări şi devansând 8 nivel 1 sau mai scăzut. În România au fost testaţi 4831 de elevi din 177 ţări. Reflecţie şi evaluare 425 502 şcoli. Ponderea de performare Sursa: PISA Programul Internaţional OECD pentru evaluarea elevilor. Raport Naţional, 2002 În anul 2006, România a participat la o medie a României este de Evaluările au o durată de 120 de minute, pe (nepublicat) nouă evaluare PISA. Rezultatele baza unor itemi care pornesc de la un pasaj ce 85% din media OECD. acestei evaluări vor fi disponibile la descrie, de cele mai multe ori, o situaţie din viaţa finalului anului 2007. cotidiană. 34  A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului / IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale Note metodologice 2. Achiziţiile elevilor de clasa a IV-a în domeniul citirii - PIRLS Studiul internaţional PIRLS: Evaluarea Nivelului de Înţelegere a Textului La evaluarea PIRLS din anul 2001, România se situa pe locul 22 din 34 ţări participante, cu Scris urmăreşte măsurarea şi un scor global de 512, peste media internaţională. interpretarea diferenţelor între sistemele educaţionale naţionale în scopul îmbunătăţirii predării şi învăţării citirii în În raport cu nivelurile de performanţă atinse întreaga lume. Simultan cu testarea La sfârşitul clasei a IV-a, fetele demonstrează elevilor, se desfăşoară studii intensive de elevii de clasa a IV-a, 11% dintre elevii înţelegerea lecturii în măsură mai mare decât referitoare la elevi, profesori, şcoli, români sunt încadraţi la nivelul de top băieţii, obţinând scoruri mai mari decât programe, instruire şi aspecte legate de Repere europene internaţional, 27% la nivelul quartilei aceştia, atât în cazul textelor literare, cât şi politicile educaţionale, pentru a înţelege superioare, 54% la nivelul quartilei mediene contextele educaţionale în care are loc România se situează pe informaţionale. predarea şi învăţarea. şi 81% la nivelul quartilei inferioare. locul 22 în rândul ţărilor 2 . S c o r u r i me d i i o b ţ i n u t e d e e l e v i i r o mâ n i , p e participante, cu un scor 1. Scoruri medii obţinute de elevii români sexe Faza principală de colectare a datelor a gl