Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2007

obal de 512, peste media avut loc în anul 2001. internaţională, fiind devansată de 19 ţări şi Lectura în scop literar(1) 512 Fete Băieţi În cadrul acestui studiu, abilitatea de a devansând 11 ţări. Lectura în scop informaţional(2) 512 citi a fost definită în sens mai larg, cuprinzând şi abilitatea de a reflecta la Lectura în scop literar 518 505 Scorurile elevilor la citirea în Media internaţională(1) 500 ceea ce se citeşte. Performanţele Lectura în scop urmărite în legătură cu textele citite se scop literar situează Media internaţională(2) 500 519 506 grupează în următoarele categorii: România pe locul 22, iar la informaţional extragerea informaţiilor explicit citirea în scop informaţional Sursă: Noveanu, G.N.et all Învăţarea citirii. Raport Naţional Sursă: Noveanu, G.N.et all Învăţarea citirii. Raport Naţional formulate, formularea unor concluzii pe locul 21. PIRLS 2001,Bucureşti,2003 (nepublicat) PIRLS 2001,Bucureşti,2003(nepublicat) directe, interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor, precum şi examinarea şi În anul 2006, România a participat la o nouă evaluarea conţinutului, limbajului şi a evaluare PIRLS. Rezultatele acestei evaluări vor fi elementelor textuale. disponibile la finalului anului 2007. În România au fost testaţi, în jur de 4000 de elevi, în limba română, respectiv Se constată diferenţe importante privind achiziţiile la citire, în raport cu mediul în care este maghiară, aparţinând unui eşantion reprezentativ alcătuit din 150 şcoli din situată şcoala. Astfel, şcolile din mediul urban obţin cele mai bune rezultate, urmate de cele din mediul urban şi rural. rural. Cel mai scăzut scor mediu se înregistrează la nivelul şcolilor din zonele suburbane. 3 . S c o r u r i me d i i o b ţ i n u t e d e e l e v i i r o mâ n i , p e m e d i i d e r e z i d e n ţ ă Evaluările achiziţiilor la citire au o durată Mediul urban 526 de 90 de minute, elevii având de citit un text narativ şi unul informaţional, la Zone suburbane 473 prima vedere, şi de rezolvat între 12 şi 14 itemi pentru fiecare text. Mediul rural 499 Sursă: Noveanu, G.N.et all Învăţarea citirii. Raport Naţional PIRLS 2001,Bucureşti,2003 (nepublicat) 35  A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului Note metodologice IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale 3. Achiziţiile elevilor de clasa a VIII-a la matematică şi ştiinţe - TIMSS Începând cu anul 1991, România participă la studiul internaţional TIMSS: Între 1999 şi 2003 nu s-a înregistrat nici o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte Tendinţe Internaţionale în achiziţiile elevilor români la matematică şi ştiinţe. Discrepanţele între performanţele elevilor în Studiul Matematicii şi al Ştiinţelor. raport cu mediul de rezidenţă şi cu disponibilitatea resurselor şcolii se păstrează încă la un nivel ridicat. TIMSS este un studiu ciclic, care se desfăşoară din Performanţele elevilor la matematică patru în patru ani, furnizând seturi de date Conform rezultatelor anchetei TIMSS realizată în Ca şi în cazul matematicii, performanţele elevilor de 15 ani la comparative care indică Repere europene anul 2003, privind rezultatele la matematică, ştiinţe nu au înregistrat variaţii semnificative de la prima tendinţele de evoluţie ale România se situează la un nivel mediu în raport cu anchetă TIMSS din 1995 (scor înregistrat - 471) la cea din achiziţiilor elevilor de clasa celelalte ţări participante. 1999 (scor înregistrat - 472) şi 2003 (scor înregistrat - 470). a VIII-a la matematică şi La matematică, Aproape jumătate dintre tinerii de 15 ani cuprinşi în eşantion ştiinţe (fizică, chimie, scorul elevilor din Performanţele elevilor de 15 ani la matematică nu ating performanţe medii la ştiinţe, în timp ce 22% nu reuşesc biologie, geografie). România este la au înregistrat variaţii semnificative de la prima să atingă nici măcar un nivel scăzut de performanţă (ultimul, nivelul mediei anchetă TIMSS din 1995 (scor înregistrat - 474) la pe o scală de 4 trepte). Performanţele elevilor la ştiinţe Fazele principale de internaţionale, cea din 1999 (scor înregistrat - 472) şi 2003 (scor înregistrează diferenţe în funcţie de sex, băieţii prezentând un colectare a datelor au avut situându-se pe poziţia înregistrat - 475). avantaj semnificativ în raport cu fetele. loc în anii 1995, 1999 şi 25 din 38 de ţări 2003. În România au fost Rezultatele anchetei din 2003 arată că aproape România prezintă încă mari diferenţe între elevii provenind din participante. testaţi în fiecare ciclu jumătate dintre tinerii de 15 ani cuprinşi în mediul urban şi cei din rural. Cei 47% elevi de clasa a VIII-a eşantion ating performanţe medii la matematică, din mediul rural obţin scoruri mai mici, atât la matematică (-48 aproximativ 4000 de elevi în timp ce 24% dintre aceştia obţin performanţe puncte), cât şi la ştiinţe (-38 puncte). De asemenea, se cuprinşi într-un eşantion La ştiinţe, România de nivel înalt sau avansat. Performanţele elevilor constantă discrepanţe între performanţele elevilor provenind reprezentativ alcătuit din se situează la nivelul la matematică înregistrează unele diferenţe în din şcolile înalt performante şi cei provenind din şcoli slab 150 şcoli din mediul urban mediei internaţionale, şi rural. funcţie de criteriul sex, fetele prezentând un performante. Şcolile înalt performante sunt în general acele pe poziţia 25 din 38 avantaj de 4 puncte, în 2003, în raport cu băieţii. şcoli care dispun în mai mare măsură de resurse materiale. de ţări participante Evaluările achiziţiilor la Performanţele elevilor la ştiinţe În anul 2006, România a participat la faza de pilotare a matematică şi ştiinţe au o studiului TIMSS. Comparaţii privind evoluţia performanţelor durată de 90 de minute, Deşi uşor mai scăzute faţă de performanţele elevilor la matematică şi ştiinţe vor fi posibile abia la finalului fiecare elev având de înregistrate la matematică, rezultatele la ştiinţe anului 2007. rezolvat, în jur de 80 de situează România la mijlocul clasamentului ţărilor itemi cu răspuns construit participante. şi itemi cu răspuns la alegere. 36  A. Ansamblul sistemului de învăţământ IV-a. Rezultate la evaluări internaţionale 3. Achiziţiile elevilor de clasa a VIII-a la matematică şi ştiinţe - TIMSS 1. Scoruri medii obţi nute de elevii români la matematică Fig. 1 Scoruri medii obtinute la nivel international, TIMSS 2003 şi ştiinţe – TIMSS, pe sexe şi medii de rezidenţă Sursa: Noveanu, G.N.et al. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. Studiu comparativ(III),Bucureşti, ISE, 2005. Feminin Masculin Urban Rural TIMSS 1999 Scor mediu ştiinţe 468 475 - - Macedonia Scor mediu matematică 475 470 - - Moldova TIMSS 2003 Norvegia Scor mediu ştiinţe 465 474 489 451 Media interna?ional? Scor mediu matematică 477 473 499 451 Romania 2. Scoruri medii obţi nute de elevii români la matematică Bulgaria şi ştiinţe - TIMSS Serbia 1999 2003 Armenia Ştiinţe 472 470 Italia Matematică 472 475 Slovenia Media internaţională Ştiinţe 488 474 Scotia Media internaţională Matematică 487 467 Suedia 3. Scoruri medii, corelate cu disponibilitatea resurselor pentru Lituania instruirea la matematică şi ştiinţe – TIMSS 2003 Slovacia Nivel Nivel mediu Nivel superior inferior Ungaria Scor mediu ştiinţe 503 471 452 Estonia Scor mediu matematică 507 478 450 Olanda Belgia flam. Sursa: Noveanu, G.N.et all Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. Studiu comparativ(III),Bucureşti, 2005 300 320 340 360 380 400 420 440 460 480 500 520 540 560 37 A. Ansamblul sistemului de învăţământ IV- b. Rezultatele educaţiei şi formării profesionale pe piaţa muncii 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), după nivelul de educaţie Definirea indicatorului/ Note metodologice În anul 2006 nu s-au înregistrat modificări semnificative în distribuţia populaţiei active pe Indicatorul ponderea niveluri de educaţie; se menţin însă diferenţe importante pe medii de rezidenţă, în populaţiei de 15-64 ani, defavoarea mediului rur