Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2007

reflectă numărul cadrelor constantă în comparaţie cu anul precedent, pentru toate nivelurile de învăţământ. didactice cu timp integral de lucru, ca expresie procentuală Repere europene Variaţiile înregistrate în cazul ponderii din numărul total al cadrelor Învăţământul de nivel preşcolar, didactice. Indicatorul se personalului didactic cu normă întreagă superior şi primar continuă să utilizează pentru a evidenţia La nivelul anului 2002, în sunt relativ reduse la nivelul sistemului de concentreze cele mai ridicate nivelul de ocupare al cadrelor majoritatea sistemelor de educaţie europene numărul educaţie, comparativ cu anul şcolar ponderi ale personalului cu didactice din sistem şi este cadrelor didactice cu normă precedent. În învăţământul preşcolar, normă întreagă. La polul opus se foarte important pentru parţială de lucru înregistrează o primar (de masă şi special), gimnazial situează învăţământul postliceal, analiza oportunităţii special şi liceal valorile indicatorului sunt introducerii unor restructurări tendinţă crescătoare. În ţări profesional şi gimnazial. de personal la nivel de sistem precum Germania, Belgia, relativ constante, în învăţământul sau pentru anumite niveluri Letonia sau ţările nordice gimnazial de masă înregistrându-se, însă, La nivel general, decalajele dintre de învăţământ. aproape o pătrime dintre o scădere de 2 puncte procentuale. mediul rural şi cel urban privind profesori lucrează cu program ponderea personalului cu normă parţial de lucru. La polul opus, Dacă în anul 2005/2006 se remarca o întreagă nu sunt semnificative. în Italia şi Cipru peste 95% din scădere uşoară a ponderii cadrelor Diferenţe mai mari în defavoarea personalul didactic lucrează cu normă întreagă. În majoritatea didactice cu normă întreagă la nivelul mediului rural se înregistrează în ţărilor europene numărul învăţământului profesional, postliceal şi a cazul învăţământului gimnazial, profesorilor cu normă parţială celui terţiar, în 2006/2007 situaţia s-a liceal şi profesional. creşte o dată cu nivelul de ameliorat, valorile înregistrate crescând învăţământ. Totuşi, România, semnificativ (în special în învăţământul ca şi Spania sau Franţa postliceal). înregistrează o pondere mai ridicată a personalului didactic cu normă parţială în învăţământul secundar inferior (Key data on education - 2005). 22  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) Tabel 1. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2007 Preşcolar Primar de Special Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal Superior masă primar masă gimnazial (SAM) 2000/2001 Total 99,5 .... .... .... .... 89,9 89,6 51,7 99,3 Urban 99,8 ... ... ... ... 89,8 89,9 52,1 Rural 99,2 ... ... ... ... 90,8 88,3 33,3 2001/2002 Total 99,7 ... ... ... ... 88,9 85,9 48,4 99,4 Urban 99,8 ... ... ... ... 89,0 85,1 48,7 Rural 99,4 ... ... ... ... 87,9 88,9 15,4 2002/2003 Total 99,5 96,7 98,4 80,1 94,3 88,6 82,8 50,0 99,7 Urban 99,7 96,7 98,2 81,9 94,1 88,7 83,6 50,5 Rural 99,3 96,7 99,3 78,4 95,7 86,8 80,2 11,1 2003/2004 Total 99,6 96,6 96,1 78,5 92,2 88,5 80,7 55,7 99,9 Urban 99,8 97,0 96,3 80,1 92,0 88,7 80,3 55,7 Rural 99,4 96,4 95,3 77,1 93,2 86,3 82,0 44,4 2004/2005 Total 99,5 95,7 96,8 75,5 93,0 87,9 79,9 58,1 98,4 Urban 99,5 96,1 96,6 77,6 92,8 88,1 80,1 58,3 Rural 99,4 95,5 98,3 73,7 94,2 85,4 79,3 16,7 2005/2006 Total 99,5 Tabel 2. Ponderea 96,3 cadrelor96,4 didactice femei76,1 92,6 pe niveluri de învăţământ în perioada 88.3 2000-2004 79,0 48,3 97,0 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 2006/2007 Total 99,3 95,7 96,3 74,0 91,6 87,6 80,9 54,8 98,8 Urban 99,2 96,6 96,1 76,0 91,5 87,7 82,3 55,1 Rural 99,5 95,1 99,0 72,1 91,8 85,0 77,9 0 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Pentru anii 2000 şi 2001 nu au fost colectate date referitoare la învăţământul primar şi gimnazial. Sursa: Date INS (2001 – 2007) 23 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane Definirea indicatorului/ 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin Note metodologice Cadrele didactice de sex feminin continuă să deţină o pondere foarte importantă în totalul personalului didactic. În comparaţie cu anul precedent se înregistrează o creştere a valorii acestui indicator la nivelul învăţământului postliceal şi superior. Repere europene Pe ansamblul sistemului de educaţie, În învăţământul primar din mediul rural, ponderea Indicatorul ponderea cadrelor aproape trei pătrimi din personalul cadrelor didactice de sex masculin este aproximativ didactice femei reflectă Ponderea didactic este de sex feminin (72,6%), în dublă în comparaţie cu mediul urban. numărul cadrelor didactice superioară a uşoară creştere faţă de situaţia femei exprimat ca raport personalului înregistrată în anul şcolar precedent Singurul nivel de învăţământ în cazul căruia numărul procentual din numărul total didactic feminin (71,6%). cadrelor didactice de sex feminin este mai redus în de cadre didactice într-un pentru nivelurile de comparaţie cu cel al bărbaţilor este învăţământul anumit an şcolar. Indicatorul învăţământ pre- Ponderea cea mai ridicată a personalului superior. În 2006/2007, femeile reprezentau 43,9% din se utilizează pentru a universitar este o didactic de sex feminin continuă să se evidenţia echilibrul sau totalul personalului didactic de nivel universitar, dezechilibrul în distribuţia caracteristică a regăsească în învăţământul preşcolar şi corelându-se cu o tendinţă de creştere caracteristică cadrelor didactice pe sexe, tuturor ţărilor primar, iar cea mai scăzută în întregii perioade analizate. Se poate remarca, de atât pentru întregul sistem cât europene. Totuşi învăţământul superior şi în învăţământul asemenea, faptul că aproape 30% din personalul şi la diferite niveluri de cadrele didactice de secundar superior. didactic cu funcţii de conducere (din învăţământul învăţământ. sex masculin în superior) cu sau fără normă didactică este de sex învăţământul Cu excepţia învăţământului preşcolar, se feminin. secundar superior înregistrează diferenţe importante pe predomină în ţări medii de rezidenţă în cazul celorlalte La nivelul anului 2006, nu se înregistrează diferenţe precum Germania, niveluri de învăţământ: cadrele didactice semnificative din punct de vedere al calificării şi nici al Spania sau de sex feminin sunt, în medie, cu 7-8% programului de lucru cu timp integral între cadrele Norvegia mai numeroase în mediul urban, în didactice de sex feminin şi cele de sex masculin. (EUROSTAT). comparaţie cu mediul rural. 24  A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin Tabel 1. Ponderea personalului didactic de sex feminin pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2007 Preşcolar Primar de Special Gimnazial Special Liceu Profesional Postliceal Superior masă primar de masă gimnazial (SAM) 2000-2001 Total 99,9 86,6 89,4 68,3 76,0 62,5 50,9 58,3 39,0 Urban 99,9 91,7 90,5 72,3 78,0 63,0 53,3 58,8 Rural 99,9 82,5 84,8 64,2 67,7 54,8 40,8 33,3 2001-2002 Total 99,8 86,7 89,5 68,3 77,9 63,3 51,4 65,9 40,2 Urban 99,8 91,5 91,1 72,2 79,5 63,8 54,7 66,0 Rural 99,8 83,0 81,8 64,3 70,4 55,7 40,3 53,8 2002-2003 Total 99,8 87,0 90,3 68,0 77,1 64,0 51,3 64,4 41,4 Urban 99,9 92,2 91,2 72,1 79,0 64,4 54,3 64,7 Rural 99,8 83,2 84,8 64,0 66,0 57,0 40,9 38,9 2003-2004 Total 99,8 86,8 89,0 68,0 78,1 64,1 52,1 66,5 42,5 Urban 99,8 91,9 89,8 72,3 79,7 64,6 54,5 66,7 Rural 99,8 83,2 83,1 63,9 68,4 56,7 44,2 33,3 2004-2005 Total 99,8 86,4 88,4 67,7 78,5 64,9 52,5 71,1 42,9 Urban 99,9 91,7 89,1 72,0 79,3 65,5 54,8 71,2 Rural 99,7 82,7 82,6 63,9 72,6 57,9 45,5 50,0 2005-2006 Total 99.8 86.7 88.3 67.6 78.2 67.6 55,6 72,1 42,8 Urban 99.8 91.5 88.5 71.7 78.7 68.2 57,9 72,2 Rural 99.7 83.1 86.5 64.0 73.1 60.4 48,7 50,0 2006/2007 Total 99.7 86,6 89,0 67,7 78,5 66,1 55,0 74,8 43,9 Urban 99,8 91,6 89,2 71,4 79,0 66,4 57,0 75,2 Rural 99,7 82,8 86,6 64,3 73,8 60,2 50,7 0 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001 – 2007) 25  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane Definirea indicatorului/ 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Note metodologice Indicatorul numărul de elevi ce În comparaţie c