Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2007

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
1.253,0 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

2003 2004 2005* 2006* personal au în Cheltuieli de personal 82,95 81,38 78,16 77,87 77,37 73,75 Acest indicator surprinde majoritatea ţărilor (total înv. preuniversitar) europene o Preşcolar 82,12 78,70 75,56 77,78 75,99 76,01 dimensiunea cheltuielilor de pondere de peste Primar 83,86 84,98 80,13 78,81 79,89 79,86 personal în totalul cheltuielilor 70% în totalul Gimnazial 84,19 84,13 80,29 78,60 pentru educaţie (publice şi cheltuielilor Liceal şi postliceal 81,08 77,45 76,17 76,51 74,47 83,37 private). pentru educaţie. În ţări precum Sursă: Date CNFIPS, MEC, *Date estimative Un procent ridicat al Belgia sau Cipru cheltuielilor de personal este aceste costuri echivalent cu cheltuieli reduse FiFig. 1. Cheltuielile de personal, ca % din cheltuielile totale pentru educaţie (2001) - depăşesc 80%. în cazul celorlalte capitole ale EUROSTAT În toate ţările bugetului pentru educaţie: europene 100 dotări materiale şi cu cheltuielile de echipamente didactice, personal cresc 80 reparaţii, întreţinere, investiţii odată cu nivelul de învăţământ. 60 etc. 40 Germania Media UE Ungaria România Itaila Bulgaria Lituania Polonia Franţa Republica Cehă 13 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei Definirea indicatorului/ Note metodologice 5. Costul mediu per elev/student În perioada 2002-2006, costul mediu per elev în învăţământul preuniversitar a înregistrat o Indicatorul costul mediu per creştere continuă. elev/student exprimă nivelul cheltuielilor totale efectuate într- un an financiar pentru educaţia unui elev/student. Costul mediu per elev a crescut în anul 2005 cu peste 13 puncte procentuale în comparaţie cu anul Aceste cheltuieli trebuie să precedent, ajungând, conform datelor furnizate de Direcţia Buget Finanţe, Investiţii şi Patrimoniu includă toate cheltuielile realizate de instituţiile de învăţământ, atât (DGBFIP) din cadrul MECT, la valoarea de 486 EURO. Această stare de fapt se explică atât prin creşterea publice cât şi private, într-un an fondurilor alocate educaţiei cât şi prin scăderea populaţiei şcolare totale. Datele nu includ, însă, şi financiar. costurile specifice nivelului superior de educaţie. Indicatorul exprimă costul mediu al educaţiei (pe un elev/student) avânt ca sursă de finanţare atât bugetul de stat cât şi bugetul local. 14 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei 5. Costul mediu per elev/student 1. Costuri medii per elev în perioada 2002-2006 2002 2003 2004 2005 2006 mii lei EURO mii lei EURO mii lei EURO mii lei EURO mii lei EURO Total preuniversitar 8740.778 279.66 10944.635 291.42 13746.704 339.16 1757,806 486 … … Sursa: Date CNFIPS, MECT, pentru anul 2006 nu sunt date disponibile. 15 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea I. Costurile educaţiei indicatorului/ 6. Cheltuielile de la bugetul de stat per elev/student Note metodologice 7. Cheltuielile de la bugetul local per elev Indicatorul cheltuielile de la bugetul de stat pe Cea mai mare parte a cheltuielilor pentru educaţie (peste 95%) este asigurată de la /sau elev/student exprimă prin bugetul local. nivelul cheltuielilor pentru educaţia unui elev/student, respectiv gradul de participare al bugetului de În perioada 2001-2005 ponderile cheltuielilor per elev de la bugetul de stat, respectiv de la bugetul local stat la acoperirea unei s-au menţinut la niveluri relativ constante. părţi din cheltuielile totale pentru educaţia unui Cheltuielile de la bugetul local deţin cea mai importantă pondere, atingând în 2005 peste 95% din elev/student. totalul cheltuielilor pentru educaţie, sumele provenind în cea mai mare parte din cotele defalcate din Indicatorul cheltuielile de TVA care intră în componenţa bugetelor locale. la bugetul local pe elev exprimă nivelul cheltuielilor La nivelul anului 2005 se remarcă, de asemenea, o creştere cu aproape 0,5 puncte procentuale a pentru educaţia unui cheltuielilor din alte venituri cât şi o evoluţie constantă a cheltuielilor de la bugetul de stat. Această elev/student, respectiv gradul de participare al structură este o consecinţă a măsurilor de descentralizare din ultimii ani şi oferă o perspectivă favorabilă bugetului local la pentru procesul curent de descentralizare financiară. acoperirea unei părţi din cheltuielile totale pentru educaţia unui elev/student. În cazul ambilor indicatori cheltuielile efectuate într- un an financiar pentru educaţia unui elev/student trebuie să includă cheltuielile realizate atât de instituţiile publice, cât şi de cele private. 16 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei 6. Cheltuielile de la bugetul de stat per elev/student 7. Cheltuielile de la bugetul local per elev 1. Cheltuielile de la bugetul de stat şi de la bugetul local per elev/student, 2001-2006 2001/ROL % 2002/ROL % 2003/ROL % 2004/ROL % 2005/RON % 2006 % Cheltuieli de la bugetul de stat 9.567 1,44% 82.229 0,96% 144.695 1,37% 185.397 1,35% 23,35 1,33 … … Cheltuieli prin bugetul local 635.842 96,02% 8206.375 96,19% 10213.427 96,40% 13256.1357 96,43% 1696,04 95,96 … … Cheltuieli din alte venituri 167.57 2,53% 242.685 2,84% 236.194 2,23% 305.171 2,22% 47,722 2,71% … … Cheltuieli totale 6746.271 100% 8740.778 100% 10944.635 100% 13746.704 100% 1757,80 100% … … Sursa: CNFIPS, MEC. 2006-nu sunt date disponibile 17 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II Resurse umane - Evoluţia efectivelor de personal din învăţământ Definirea indicatorului/ Note metodologice În general, personalul din sistemul de învăţământ a înregistrat o tendinţă ascendentă, determinată de creşterea numărului personalului din învăţământul preşcolar şi liceal. Această tendinţă este convergentă cu evoluţia efectivelor de elevi/studenţi cuprinse în nivelurile respective de învăţământ. Repere europene Numărul personalului didactic, per ansamblu, Analizând numai personalul didactic, se remarcă Informaţiile privind a crescut cu aproape 3000 de angajaţi în anul faptul că, la nivelul ansamblului sistemului de efectivele şcolar 2006/2007, în comparaţie cu anul învăţământ, se înregistrează o scădere de personalului didactic Comparaţiile între ţări precedent. aproximativ 1,3% în comparaţie cu anul şcolar provin din sursă INS. privind efectivele de precedent. personal din învăţă- O evoluţie pozitivă se evidenţiază în cazul Ponderea cadrelor didactice în totalul personalului Conform metodo- mânt trebuie tratate învăţământului preşcolar (aproape 3%) şi al cu atenţie datorită învăţământului liceal (aproximativ 7%). În din sistemul de educaţie a scăzut la toate nivelurile logiei actuale de de învăţământ. În anul şcolar 2006/2007, acesta culegere a datelor nu organizării diferite a celelalte niveluri de învăţământ se reprezintă 71,1%, cu 1,5 puncte procentuale mai este posibilă sistemelor de înregistrează scăderi ale efectivelor de puţin comparativ cu anul precedent. Cea mai defalcarea perso- educaţie (durata personal: puţin semnificative în învăţământul ridicată pondere a personalului didactic continuă să fiecărui nivel de primar şi gimnazial (aproximativ 1%) şi mai nalului didactic din se înregistreze în învăţământul primar şi gimnazial educaţie, durata accentuate în învăţământul profesional (9%), (78,1%), iar cea mai redusă în învăţământul învăţământul liceal, învăţământului în învăţământul postliceal (12%) şi în cel profesional şi superior (56,9%). obligatoriu, ordinul de superior (3%). respectiv postliceal. mărime al normei Peste o treime dintre cadrele didactice - 34,4% - îşi didactice etc.) cât şi a Evoluţia efectivelor de personal, în cazul desfăşoară activitatea în mediul rural. Acest Această situaţie factorilor demografici. tuturor nivelurilor de învăţământ, este relativ procent este uşor mai scăzut în comparaţie cu cel Key Data on convergentă cu e
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

ac61a0f1ecf7b28d9e0a5d9db6928fd74810ba575e98cb04fad05a4c9168852e